8,042 matches
-
dintre om și simbol, relație care a închegat, în cuprinsul modernității, dezbaterea teoretică despre rostul artei și al reprezentării. Dorința ,ontologică" de a surprinde mecanismul prin care simbolul își pierde corporalitatea, pentru a deveni act pur de semnificare, transformă eseul conceptual într-o căutare deloc aridă. Analiza lui Gabriel Liiceanu se încarcă de o căldură nevăzută și se citește cu plăcerea intelectuală a descoperii unui drum ,subversiv" față de lucruri ce par definitiv stabilite de mari gînditori. Detașarea mimată a unui observator
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
tu tigru și leu deopotrivă cu colții/ înfipți sfidător în propriul grumaz în propria beregată/ mărturisește-mi și mie" (șasesprezece). Aidoma naturii, năzdrăvanul nostru poet are oroare de vid. Drept care nu lasă nici un spațiu nehașurat, la îndemîna abstracției, a entității conceptuale, umplînd la nevoie ,pustiul" cu deșeurile ce-l repun în circuitul palpabilului: ,pustiul poate începe într-adevăr de aici pustiul exterior/ pustiul populat cu rămășițe de tezaure impresionante/ cîteva dar și pustiul interior pustiul căptușit/ pe dinăuntru de asemenea cu
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
printr-o serie de determinații concrete, care leagă individualul de general, care-i înlănțuie într-o co-apartenență esențială. Prin aceste ilustrări literare, nu este însă vorba de o simplă reduplicare la nivel sensibil a ceea ce fusese spus la nivel pur conceptual. Modelul ontologic însuși va fi îmbogățit, o serie de situații noi ivindu-se. Luceafărul, de exemplu, va ilustra neîmplinirea modelului ontologic, prin eșecul generalului (Sentimentul românesc..., pp. 89-103). Va fi vorba de neputința generalului (adică Luceafărul) de a se fixa
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Filozoful se vede chemat să scoată la suprafață acest zăcământ fundamental de sens, să îl expună și să îl articuleze la un nivel filozofic explicit. Acest zăcământ de sens din opera literară este scos la lumină fie cu ajutorul unei grile conceptuale prealabile (cum se întâmpla cu primul Heidegger și cu Noica), caz în care opera literară este una ilustrativă; fie fără o astfel de grilă conceptuală (ca la Dragomir și la cel de-al doilea Heidegger), caz în care opera literară
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Acest zăcământ de sens din opera literară este scos la lumină fie cu ajutorul unei grile conceptuale prealabile (cum se întâmpla cu primul Heidegger și cu Noica), caz în care opera literară este una ilustrativă; fie fără o astfel de grilă conceptuală (ca la Dragomir și la cel de-al doilea Heidegger), caz în care opera literară este mai degrabă revelatoare.
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
e nici o contradicție între cele două constatări: 1. modernismul românesc e închis, 2. dar e închis în limite prea strâmte și sfera lui trebuie lărgită. Aceasta este pledoaria cea mai importantă a cărții lui I. B. Lefter: pledoaria pentru ,reconstrucția conceptuală a modernismului românesc" (p. 180). Rezultatul ar fi un concept integrator al modernismului românesc, înțeles ca un curent literar și cultural, întins cam de pe la 1880, cu primele experiențe ale lui Macedonski, și până la 1980, când se încheie neomodernismul postbelic declanșat
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
multe noutăți: I. B. Lefter optează pentru ,structurile mari" de curente literare în următoarea succesiune: pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism, postmodernism. Criticul și teoreticianul sunt bruiați de istoricul literar. Dacă la un moment dat, teoreticianul vorbea, din punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un neomodernism. Deci pentru teoretician există un singur modernism, pentru istoricul literar există două
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
-n piatră pînă ajunge în cugetul tău numai drum, pădurea se mută din copac în copac, însă se-adună în jurul tău numai pădure" (XXI). Are loc o suprapunere a subiectului cu obiectul, a interiorității cu exterioritatea. Dar nu la modul conceptual, printr-o ,filosofie" a raportului în chestiune, ci organic, printr-o sudură a ființei cu materialitățile care-și semnalizează misterul fără a ieși din cercul prezenței lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia și
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
traficul cu bunuri contrafăcute; riscuri în domeniul sanitar; riscuri ecologice; creșterea numărului cetățenilor francezi care locuiesc permanent în afara granițelor (aproximativ 1 500 000 în anul 2008). Observăm că la nivelul documentului programatic de securitate există o abordare echivoca la nivel conceptual, una din aceste confuzii fiind dată de includerea riscurilor în domeniul vulnerabilităților. Din analiza documentului constatăm o determinare interesantă referitoare la interconectarea riscurilor și amenințărilor de natură diferită, interconectare și intercondiționare care poate duce la o serie de crize în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este reînnoita în fiecare an , printr - un document care prezintă rezultatele evaluării de către sistemului de securitate a scenariilor posibile de afectare a securității statului. Italia În mod particular, Italia nu are o strategie națională de securitate unitară care să integreze conceptual riscurile la adresa securității naționale cu modalitățile de raspuns instituțional. În locul unui singur document programatic de securitate, Italia a dezvoltat o serie de documente care reglementează responsabilitățile instituționale pentru dimensiunea externă - militară a securității și pentru dimensiunea internă - civilă a acesteia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate britanice sunt evidențiate cele conexate spațiului Irlandei de Nord. Strategia de securitate britanică are un caracter pragmatic pronunțat, gruparea riscurilor fiind făcută funcție de orizontul de așteptare și consecințele estimate. Franța include riscurile, amenințările și vulnerabilitățile în aceeași categorie conceptuală. Riscuri specifice identificate de documentele programatice ale securității franceze sunt date de rachetele cu rază mare de acțiune și fundamentalismul islamic. Strategia de securitate franceză este orientată spre planificarea și bugetarea apărării și securității. Franța pentru gestionarea riscurilor la nivel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al vreunei țări ocupate de ruși. Ca si cum ocupația rusească, ar fi fost cu ceva mai bună decât ocupația nazistă". În același timp, există o diferență conceptuală în gândirea regelui Mihai cu privire la informarea adecvată asupra realităților din Est, odată cu instalarea comunismului în Europa Centrală și de Răsărit. Mihai I era de părere că "oamenii politici știau totul", diferențiindu-se - în opinia sa - de cetățenii de rând care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
political literacy) Chiar dacă jocul lexical pornind de la construcția "alfabetizare politică" (de aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul în care abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Alexis de Tocqueville, François Guizot, Victor de Broglie, Théodore Simon de Jouffroy și Pierre-Paul Royer-Collard ș.a. S-a observat că unii politicieni români - I.C. Brătianu 21 și, pe urmele sale, constituționaliștii de la "Junimea" - preferă să împingă dezbaterile parlamentare în spațiul conceptual și oarecum securizat al temei constituționale, eludând realitățile imediate: împroprietărirea țărânilor, legea tocmelilor agricole, lega domeniilor coroanei etc. Deși poate fi considerată și că o formă de precauție electorală, opțiunea pentru discursivizarea unor chestiuni abstracte, precum regimul constituțional sau protocolul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Uniunea Europeană ne furnizează și un ‚pilot automat pentru dezvoltarea durabilă’. Guvernul României, prin resursele uriașe pe care le gestionează, este singurul centru național credibil al managementului dezvoltării durabile a României. Dar misiunea în dezvoltarea durabilă poate fi susținută cu instrumente conceptuale adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Ca tip particular de analiză a sistemelor, Ecologia Industrială ne forțează să traversam mai multe frontiere existente între Biosferă, Geosfera (aerul, apele, solul și subsolul) și Antroposfera. Apoi, prin focalizarea declarată pe echitatea intergenerațională, Ecologia Industrială ne forțează să traversam conceptual și frontierele temporale, dar o traversare non-entropică, adică mereu în cele două sensuri. Chiar și dintr-o parcurgere rapidă (« răpede privire ») a bibliografiei domeniului, devine limpede că Ecologia Industrială face apel la o multitudine de concepte într-o conjugare de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în ideologia primară se cer șanse nu doar pentru om, ci și pentru biodiversitatea pozitivă a lumii. Iar într-o terminologie strict ecologică, se vorbește aici despre tranziția de la Capitalismul-r (malthusian), la Capitalismul-K (logistic). Parcurile industriale pentru dezvoltarea durabilă aparțin conceptual Capitalismului-K, și ele sunt o componentă importantă a strategiei dezvoltării în Noua Economie. În general, ‘parcurile industriale’ reprezintă proiecte ale dezvoltării regionale realizate cu intenția atragerii de activități industriale ori servicii caracterizate printr-o valoare adăugată mare, si am folosit
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
foarte vizibil de acolo este numai rezultatul spontan al jocului ‘forțelor’ economiei de piață liberă, dar în respectarea spontană a raționalității instrumentale și a eticii utilitariene de către întreg personalul managerial din acele întreprinderi economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului industrial de la Kalundborg. În prima dintre acestea, plecându-se de la spontaneitatea procesului său de constituire, Kalundborg este considerat doar exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele urbane. Căci contrar analogiei frecvent folosite, devenită aproape
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fecioare/ pântecul corăbiilor crapă cum merele coapte..." (Aventură). Substanța lirică a acestor poezii pare a se revendica de la constatarea călinesciană potrivit căreia amestecul de regnuri este în sine poetic. Alăturarea nestingherită a unor cuvinte din registre semantice disjuncte dizolvă limitele conceptuale convenționale, scurtcircuitând inerțiile limbii. Versurile domnului Grigurcu se rup de discursivitatea percepției cotidiene, conturând crâmpeie de viziune, intermitente intuiții poetice, din care se încheagă o lume proteică, aflată sub amenințarea vidului: "O blană strălucitoare dar/ înăuntru nici o vietate/ o lumină
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
Rîpeanu, în noul cuplu auctorial domină complexul protocronist, cu funcția suplimentară nedeclarată, de întîmpinare a eventualului verdict al compilației: "În plan mondial, acea carte românească de cinema (frumos spus despre tomul din 1989 - s.n., n.n.) deschidea seria unor volume înrudite conceptual, consacrate centenarului cinematografului din 1995 (...), lucrări (care - n.n.) au apărut în Franța, Germania, SUA, Marea Britanie ulterior volumului nostru". Cert e că, după primul cuvînt atestat prin asamblajul invocat, s-a intrat în angrenajul fatal al ambiției de a deține și
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
relație, nu doar ca esență), cartea Mihaelei Miroiu nu atinge cu nimic misterul sacralității Mariei și al nașterii lui Hristos. Dimpotrivă, acel fiat al Mariei este interpretat cu unelte exegetice noi, postmoderne, dar cît se poate de valide filosofic și conceptual. De altfel, acesta este marele merit al teoriilor de acest gen: aruncă o lumină nouă asupra unor lucruri deja discutate, dovedindu-le actualitatea. Mihaela Miroiu a găsit tonul ideal, conciliant, departe de exagerările anti-falocrate ale radicalismului feminist. Viziunea autoarei își
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
în cerul opac/ surîd mă fac că nu știu nimic/ pisicile care stau pe gard îmi induc o tristețe pasageră/ ca și zăvorul ruginit al porții/ ca și oamenii care se duc liniștiți la biserică" (ibidem). Refuzată de filtrul simplității conceptuale la treapta sa proclamativă, metafizica are ambiția de-a se reconstitui prin mozaicul fizic al notațiilor poetice în răspăr, al cumințeniei lor stranii ce induc o atmosferă enigmatică, aidoma tablourilor lui Giorgio De Chirico. Liniștea e iluzorie, suspectă chiar prin
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
a intenționat a fi, inițial, un fel de ditiramb la adresa lui Napoleon, pentru a sfârși ca o elegie a Erosului. 4. Versul cel mai patetic În totală contradicție cu o seamă de elemente reliefate mai sus - adoptarea "metrului antic", caracterul vădit conceptual, ariditatea vocabulelor care-l compun, ambiguitatea expresivă - acest vers eminescian se prezintă ca unul dintre cele mai patetice strigăte ale unui om mistuit de văpăile iubirii. De îndată ce pragul primului vers a fost depășit elanul dolent al amorului se dezlănțuie, capătă
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
concluziile analitice ale muncii sale de cercetător. Ea urmează de altfel câtorva studii cu subiecte din aceeași arie de interes apărute în diverse reviste din țară. Acest volum de poetică a narațiunii este structurat încă din intenție într-o parte conceptual introductivă și o alta ilustrativă. Prima, foarte densă, procedează la determinarea traseului metodologic al autorului printr-o largă și critică trecere în revistă a unor problematici din sfera discursului, ficțiunii și reprezentării realității. Sunt avute apoi în vedere tipologiile narative
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
străinătate. Abia acum, după un deceniu, încep să se arate primele serii de cântăreți care, putem spera, să populeze din nou scenele noastre lirice; urmărind evoluția lor, am încercat să surprind măcar parțial posibilitățile de valorizare și cum funcționează ele. Conceptual, provocarea că ne aflăm în fața unei perioade de schimb de generații și că trebuie să acceptăm că sistemul este învechit a fost lansată de Opera Națională București: dar Ludovic Spiess nu s-a limitat la vorbe - contrazicând obiceiul pământului - și
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]