2,296 matches
-
popular provenind din comedia italiană a secolului al XVI-lea. Ion Istrate găsește corectă teoria lui A. Marino conform căreia scrierea piesei e strâns legată de influențele iezuit-baroce din epocă și continuă: "dezvoltarea artei dramatice [...] fiind strâns legată de spiritul conciliului tridentin, mai precis de directiva formării, inclusiv prin școli, a unei noi culturi, dominată de un puternic sentiment religios, menită să consolideze și să propage ideea universalității catolice." Elementele care-l fac pe cercetător să atribuie piesa lui Budai-Deleanu (aflat
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
evident amprenta puternicei Școli actuale de romanistica din Italia, dar care reprezintă, totodată, si un îndemn pentru reluarea tradiției românești în filologia romanica. 4. Autorii volumului, doi universitari și cercetători clujeni, restituie pentru prima dată jurnalul (Diuariul) mitropolitului Vancea la Conciliul Ecumenic Vatican I. Restituirea filologica, realizată cu acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite cu Sfanțul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
4. Autorii volumului, doi universitari și cercetători clujeni, restituie pentru prima dată jurnalul (Diuariul) mitropolitului Vancea la Conciliul Ecumenic Vatican I. Restituirea filologica, realizată cu acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite cu Sfanțul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În absența unor cercetări pe aceste teme în istoriografia românească, autorii au lărgit conținutul studiului la o prezentare generală a primei adunări conciliare a
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
special) ce propagaseră sinteza ortodoxiei cu... neoplatonismul; simbioză mai fericită în vederea înlăturării adverității ce o impuseseră neoaristotelismul nu doar între ortodoxi și catolici, ci și înăuntrul ortodoxiei. (Apăruseră deja discriminări între "ortodoxii roméi" și ortodoxii păgâni). Plethon însuși participase la Conciliul de la Florența, în urma căruia se stabiliseră punctele unei noi reconcilieri între lumea ortodoxiei și cea a catolicismului, reconciliere care a durat doar câteva luni, întrucât Patriarhia (autointitulată "ecumenică") din Constantinopol, ortodox-intransigentă dar și temătoare de o nouă așezare a puterilor
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Faptele Apostolilor (10-11), exprimă acțiunea misiunii universale de evanghelizare, lămurită pe larg de către Petru Înaintea comunității de la Ierusalim. Botezul este administrat fără ca lui Corneliu și membrilor familiei sale să li se ceară circumcizia. Petru subliniază această deschidere universală și În „conciliul” la care se face referire În capitolul 15 din Fapte. Raportul cu neamurile se schimbă, Întrucât cei care le aparțin Încetează a mai fi socotiți persoane necurate, care se cer evitate și alături de care nu se poate mânca. Momentul În
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
care nu se poate mânca. Momentul În care Petru intră În casa lui Corneliu care „Îi aștepta și chemase acasă la el rudeniile sale și prietenii cei mai de aproape” (Fp Ap 10,24) este Însemnat și solemn. Hotărârile adunării (conciliului) de la Ierusalim (Fp Ap 15,12-35) Înlesnesc deschiderea universală, Însă nu Înlătură cu totul Împotrivirea, care va dăinui și În veacul al II-lea, după cum relatează Iustin: există creștini care respectă legea mozaică și vor să le-o impună tuturor
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
jumătate a secolului al II-lea În mediul oriental. În provincia romană a Asiei (partea vestică a peninsulei anatolice) au avut loc adunări episcopale pentru combaterea montanismului (Eusebiu, HE 7,7,1). La cererea papei Victor (193-202), s-au reunit concilii pentru stabilirea unei date uniforme pentru sărbătorirea Paștilor (Eusebiu, HE 5,23,2). Către 230 s-a ținut o Însemnată reuniune episcopală la Iconiu, În Licaonia; vorbește despre ea și Firmilian din Cezareea, care a fost prezent acolo Împreună cu episcopii
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
adunare pentru a pune În rânduială ceea ce a fost Încredințat zelului nostru și pentru a ne ocupa de treburile mai grave căzând la bună Înțelegere” (Ep. 75,4,3). În 216/220 s-a reunit În Africa de nord un conciliu general alcătuit din 71 episcopi (Ciprian, Ep. 71,4); fără Îndoială mulți lipseau din pricina vârstei Înaintate, a unor boli și, mai ales a marilor distanțe. La cele dintâi concilii din Asia Mică face referire Tertulian când scrie că În regiunile
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
În 216/220 s-a reunit În Africa de nord un conciliu general alcătuit din 71 episcopi (Ciprian, Ep. 71,4); fără Îndoială mulți lipseau din pricina vârstei Înaintate, a unor boli și, mai ales a marilor distanțe. La cele dintâi concilii din Asia Mică face referire Tertulian când scrie că În regiunile orientale se reuneau „concilii formate din toate bisericile În care se discuta laolaltă despre problemele cele mai Însemnate” (De ieiunio 13,6). Sinodalitatea nu se manifesta numai la nivel
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
71 episcopi (Ciprian, Ep. 71,4); fără Îndoială mulți lipseau din pricina vârstei Înaintate, a unor boli și, mai ales a marilor distanțe. La cele dintâi concilii din Asia Mică face referire Tertulian când scrie că În regiunile orientale se reuneau „concilii formate din toate bisericile În care se discuta laolaltă despre problemele cele mai Însemnate” (De ieiunio 13,6). Sinodalitatea nu se manifesta numai la nivel interdiecezan, ci și În cadrul aceleiași comunități. Comunitățile locale se reuneau În jurul episcopului pentru a alege
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
locale se reuneau În jurul episcopului pentru a alege clerul și pentru a lua cele mai importante hotărâri. Activitatea conciliară se dezvoltă și se organizează mai bine În cursul veacului III. Aceasta era practica lui Ciprian la Cartagina și la Roma. Conciliul de la Niceea din 325 codifică o practică destul de obișnuită la Începuturile veacului IV atunci când dă În canonul V o prevedere: „asupra necesității ca aceia care sunt excomunicați să nu fie primiți de către alții; asupra oportunității de a se ține sinoade
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
de biserici”, În care există o ierarhie a importanței, a referinței și coordonării. Schimbul de scrisori, de la centre la periferie, era ceva obișnuit cu prilejul Paștilor, când numai câteva persoane erau În stare să calculeze cu exactitate data celebrării. La conciliul de la Arles din 314, un mare conciliu occidental, episcopii Îi scriu papei Silvestru: „Înainte de toate, În ceea ce privește ceremonia Paștilor Domnului: ea să fie celebrată de noi În lumea Întreagă În aceeași zi și În același timp; iar tu, așa cum o cere
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
a importanței, a referinței și coordonării. Schimbul de scrisori, de la centre la periferie, era ceva obișnuit cu prilejul Paștilor, când numai câteva persoane erau În stare să calculeze cu exactitate data celebrării. La conciliul de la Arles din 314, un mare conciliu occidental, episcopii Îi scriu papei Silvestru: „Înainte de toate, În ceea ce privește ceremonia Paștilor Domnului: ea să fie celebrată de noi În lumea Întreagă În aceeași zi și În același timp; iar tu, așa cum o cere datina, să Îndrepți epistole către toți (pe
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
13 iunie - Sf. Apostol Iermia și Sf. Mc. Ermie. Biserica Romano-Catolică 8 iunie - Coborârea Duhului Sfânt (Rusaliile); 9 iunie - A doua zi de Rusalii; 1 iunie - Barnaba, Apostol. Biserica Greco-Catolică 8 iunie - Duminica 7 d. Paști (a Sfinților Părinți de la Conciliul I Ecumenic, Niceea 325); Aducerea moaștelor Sf. Teodor Stratilat; 11 iunie - Sf. Ap. Bartolomeu și Barnaba; 13 iunie - Sf. Mc. Achilina († 293); Sf. Trifilie, ep. Leucosiei († 343); Sf. Anton de Padova († 1231) (Încheierea Sărbătorii Înălțării Domnului). Biserica Evanghelică 8 iunie
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
Andrei Cretanul; Sf. Sfințit Mc. Sava din Karlovații de Sus. Biserica Romano-Catolică 13 iulie - Duminica a 15-a de peste an; 16 iulie - Sf. Fc. Maria de pe Muntele Carmel. Biserica Greco-Catolică 13 iulie - Duminica 4 d. Rusalii (a Sf. Părinți de la Conciliile II-VI Ecumenice). Sf. Arhanghel Gavriil; Cuv. Ștefan Savaitul (†797); 14 iulie - Cuv. Ap. Acvila; Cuv. Iosif Mărturisitorul (†832); 16 iulie - Sf. Mc. Antinogen și cei 10 ucenici ai lui (†311); Sf. Fecioară Maria Regina Carmelului; 18 iulie - Sf. Mc.
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
Rusalii. Cuv. Atanasie de la Aton; Sf. Serghie; 21 iulie - Sf. Mare Mc. Prokopie. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 18 iunie - Duminica a 16-a de peste an; 22 iunie - Sf. Maria Magdalena. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 18 iulie - Duminica 7 d. Rusalii (a Sf. Părinți de la Conciliile II - VI Ecumenice); Sf. Mc. Emilian († 362); 20 iulie - Sf. Profet Ilie Tesviteanul; 21 iulie - Cuv. Simeon, cel nebun pentru Cristos și Ioan (sec. VI); 22 iulie - Sf. Maria Magdalena, cea întocmai cu apostolii. BISERICA EVANGHELICĂ 18 iulie - Duminica a
Agenda2004-29-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282669_a_283998]
-
și în cea răsăriteană, sunt deosebit de profunde și bogate, de o frumusețe aparte. Prin conținutul lor și forma de exprimare, aceste celebrări oferă fiecărui credincios posibilitatea unei aprofundări spirituale prin experimentarea unei participări directe la viața Bisericii, în lumina învățăturii Conciliului Vatican II, unde „actuosa participatio“ este un îndemn, dar și o chemare de actualitate permanentă. În acest sens, doresc să adresez și eu la rându-mi o chemare și, totodată, să încurajez pe toții frații și toate surorile, care după ce
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Metodiu; Sf. Nikodim sârb; 27 mai - Sf. Mc. Isidor; Sf. Mc. Macsim. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 23 mai - Duminica a 7-a Sfintelor Paști; 27 mai - Sf. Augustin de Cantebury. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 23 mai - Duminica 7 a Paștilor (a Sfinților Părinți de la Conciliul I Ecumenic, Niceea 325). Cuv. Mihail Mărturisitorul, ep. Sinadei († 326); 25 mai - A treia aflare a Capului Sf. Iona Botezătorul (823); 27 mai - Sf. Mc. Eladie; Sf. Mc. Iuliu Veteranul († 304); Sf. Augustin din Cantebury († 604); 28 mai - Sf. Mc.
Agenda2004-21-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282459_a_283788]
-
Pretextul polemic? Fanatismul irațional al unor interpreți ai evangheliilor, exagerările de orice fel și nu în ultimul rând minciună ridicată la rang de principii, exagerările inevitabile luate drept adevăr și argument. Împăratul însuși este "luat de val" și, la un conciliu episcopal dintr-o provincie orientala, semnează un edict prin care creștinismul devine religia oficială a imperiului. Cum se produce această transformare a împăratului Sapiens, de la contestare ironică și autoironică, de la vehemență celui ce dictează uciderea în arene a gladiatorilor creștini
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
asemenea erori, Erasmus l-a atacat direct pe sfântul traducător în Elogiul nebuniei (1509), acuzându-l de „inconsecvență” (adscribere nontenetur). Mai târziu, Luther și Tyndale vor contesta și ei, cu bine-știutele consecințe, acuratețea traducerii Sf. Ieronim. Sub presiunea rumorii protestante, Conciliul din Trento a decis în anul 1542 revizuirea fără precedent a traducerii ieronimice, decretând noua vulgata Clementina ca adevărata traducere canonică a Bisericii romane. La rumoarea contestatară a contribuit și gluma lui Dürer, care a pus pentru prima dată renumele
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
CXL, 2)6. S-a dat deci acestor autori (din primele opt secole) denumirea de Părinți. Așadar, acest titlu era rezervat, la origine, conducătorilor Bisericii, episcopilor, depozitari ai autorității doctrinare cât și disciplinare. Mai târziu, în tratatele teologice și lucrările conciliilor din secolul al V-lea, acest cuvânt îi desemna atunci pe apărătorii credinței împotriva ereticilor. Denumirea de Părinte o include pe cea de ortodoxie. Nu toți autorii creștini care au scris despre subiecte religioase sunt numiți Părinți ai Bisericii și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
I, Edited by Alexander Roberts & James Donaldson, revised and chronologica prefaces and occasional notes by A. Clevelan 62 Pr.Prof.Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 17. 63 Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine, vol. II, De la Conciliul de la Niceea până la începuturile Evului Mediu, tom I, trad. de Ele Caraboi, Doina C 64 Ibidem, p. 16. 16 sobru Platon, Aristotel, Porfiriu, Cicero 65), ghidându-se după principiul: să iei de la alții cum ia albina nectarul din flori, după
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de deosebite una de alta. "Contra citatelor din textele profeților ce nu se găsesc în cărțile iudaice. "Contra divinității lui Isus Cristos, care nu este în mod expres anunțată în evanghelii, dar care nu este mai puțin arătată în sfintele concilii. "Contra părerii că Isus nu avea nici frați nici surori. "Contra diferitelor relatări ale evangheliștilor care în cele din urmă au fost împăcate. "Contra poveștii lui Lazăr(...)." Dar, cum spunea apostolul Pavel, cât de superioară este nebunia crucii față de această
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
de milioane de credincioși din întreaga lume vor fi cu ochii ațintiți spre Piața Sfântul Petru din Roma, acolo unde Papa Francisc va oficia ceremonia de canonizare a Papei Ioan al XXIII-lea - pontiful sub patronajul căruia a avut loc Conciliul Vatican II, cea mai importantă manifestare ecumenică și teologică din secolul trecut; va fi canonizat, totodată, și unul dintre cei mai mari Pontifi din istoria Bisericii Catolice, primul Papă polonez, ridicat în jilțul Sfântului Petru în 1978. Ca Episcop al
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
aceste țări, Baltice, Polonia, România și Turcia pot opri invaziile de la Răsărit, dar au misiunea de a avertiza Occidentul pentru că el să se poată organiza, apară, să nu se întâmple că la invazia mongola. Problema asta a fost discutată la Conciliul de la Lyon, din 1273, la care a participat și Hoarda de Aur, si s-a luat această decizie, de a reface Limesul. Dacă priviți politică, prezența NATO între Marea Baltica și cea Neagră de azi e identică cu cea voita la
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]