65 matches
-
mai orgolioși. Ei sînt cei care acționează mistuiți de o voluptuoasă frică. Cu cît succesul e mai îndepărtat, cu atît faci totul ca să suferi pentru el. E o perversitate în asta și o atroce iubire de sine". Așadar analizele apar concrescute cu diagramele afective, ambele abia punctate, discrete, confidențiale. Și pe deasupra o nevoie, așijderea feminină, de reprezentare concretă, o aprehensiune ce reduce abstracțiunea la necesitatea de-a vedea, de-a pipăi, de-a compara: ,Pipi mă absoarbe în secrețiile creierului ei
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
doua natură, naturii lui, ca el să poată, făcând uz corect de ea, să supraviețuiască și să-și realizeze destinul în Hristos. Fiindcă haina este alcătuită din cele ce ne îmbracă din afară, oferindu-și folosul ei trupului vremelnic, nu concrescută cu el prin fire. Așadar, mortalitatea biologică a fost pusă prin iconomie in jurul naturii spre nemurire, luată din natura viețuitoarelor iraționale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, în Scrieri. Partea a doua..., p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
că e sesizabilă mai ales de către cei deprinși și cu alte limbi) este un indiciu suficient de clar că literatura bănățeană are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia, în cazul adevăratei literaturi dialectale, îi concrește (nu doar îi adaugă) veșmântul și atributele rostirii bănățenești, spune Boldureanu. În 1974, Gabriel Țepelea avea să precizeze: „O literatură dialectală după exemplul italian, care să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată la noi
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
mea, mai sperioasă ca o cinteză! De ce te-ai zbate tu, mătasea mea sfioasă? O, nu te teme, melodie-concrescență! Unde ar mai fi să plecăm, ce-i de făcut? Ah, șfichiuitorul, mortalul adverb "aici" - Nu pricepe cutremurul cu ce-a concrescut. Vara 1917 Locțiitoarea Eu trăiesc cu fotografia ta, cea care hohotește, Căreia încheieturile și mădularele-i trosnesc, Cea care-și frânge mâinile și nu mă părăsește, La care tot vin și vin musafiri-musafiri, și tânjesc. Care de la trosnetul buștenilor, bravada
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
neobservată prin-tre celelalte deliruri ale locotenentului Terence, și dinspre Mississippi bate un vânt proaspăt de vacanță și libertate cu eroii lui Mark Twain, Tom Sawyer și Huckleberry Finn. Este semnul care ni-l divulgă pe copilul aflat în spatele excentricului polițist, concrescut pe trunchiul plin de mușchi, liane și licheni al unei vechi istorii americane. Iar dincolo de toată combinatorica încâlcită a qui pro quo-urilor, Herzog relevă ceea ce constituie o cheie esențială a filmului: o nostalgie secretă înveșmântată în noir.
Un vis de New Orleans by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6565_a_7890]
-
catapeteasmă / în mijlocul goliciunii de fluiere siderale” (Întunecime secretă). Sub privirea auctorială care caută dedesubturile materiei spre a le însufleți fantast, Pegasul, cel înzestrat cu o mie de ochi și cu un milion de lentile, dar orb aidoma Marelui orb, apare concrescut cu peisajul. Simbolul migrează în natură: „Nu-i albă coama lui, nu-i albă. / E albă- murdar, deși ca prima zăpadă. / Nu-i verde nechezatul lui, / nu-i verde, / deși arbori pletoși cresc din el, / deși frunze flămînde cresc/ din
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
afară// mama întreabă cînd se face ziuă/ vîntul pleacă din piele și ea întreabă/ cu depărtarea din lîna spălată/ din lîna toarsă din lîna împletită// suflarea e în mîinile tari/ cînd?” (cu ziua departe). Avem a face cu un imaginar concrescut cu senzațiile, situate la nivelul lor, imaginar care parcă ezită a-și lua zborul, devenind astfel mai impresionant: „mormîntul merge prin oase/ e tata// sprijină gîndul/ să fie cu mama alături// ea ține o noapte în brațe// fac drumul, tot
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
data asta și nu numai că nu-l promovă la agricultură, ci-l suspendă și din funcția avută. Numai că domnul premier nu știa cu cine are de a face... Nu funcțiile le obținea omul nostru prin formațiunile ce-i concreșteau pe corp, ci aceste apariții se iveau ca o premisă a avansărilor sale. Nici domnul prim-ministru și nici consilierii domniei-sale nu bănuiau acest lucru! Ei porneau de la poveștile doamnei Ingemar, o femeie deosebit de cumsecade și de săritoare, însă lipsită
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
nemuritori pot fi doar nenăscuții. Înainte și după Ceva-i interzis cutare nu se poate - cu propriile coate îți împungi în coaste. Dar deja s-a deschis nu mai e interzis! O, libertate! Dar din păcate propriile-ți coate au concrescut în coaste. Între două măști Poezia nu mă lasă să-mi întrevăd viitorul. La ce bun zice să te vezi cum te stingi sau doamne ferește chiar cum mori? Ce plăcere să-ți vezi masca mortuară secondată de ultimul ort
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/2557_a_3882]
-
o răsucesc în contact, se-ntâmplă uneori, dar tot mai rar în ultima vreme, ca în adâncuri, acolo unde înnebunesc pistoanele, să se mai vânzolească niște simțuri: al proprietății, al primejdiei, al ridicolului... Cel mai activ din toate, însă, cel concrescut în toți atomii și-n toate moleculele, cel care nu mă lasă nicidecum să calc pedalele spre a pleca din loc, este infamul, neiertătorul, niciodată adormitul simt al îndoielii. Referință Bibliografica: În adâncuri / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN ADÂNCURI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343496_a_344825]
-
prezintă formațiuni pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și mărime dar marginile sunt rotunjite. Absolut toți indivizii au tragusul bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În cele mai dese cazuri este în întregime concrescută cu uropatagiul însă în unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
captivitate - pînă la 12 ani. Liliacul cârn (Barbastella barbastellus) Descrierea morfologică: Este un liliac de talie medie. Lungimea corpului este de 45-56 mm, a antebrațului de 36-44 mm ,anvergura aripilor de 26-31 cm. Greutatea de 6-15 gr. Urechile sunt mari, concrescute la bază. Culoarea blănii este neagră sau brun întunecată. Raspândirea: E raspândit cea mai mare parte a Europei și în Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mult cu foștii locuitori romani ai orașelor de pe Dunăre, precum și cu acei coloniști romani cari, la părăsirea Daciei de împăratul Aurelian în an[ul] 274, fusese strămutați pe malul drept al Dunării în provincia Moesia, numită de atunci Dacia ripensis, concrescuseră încet-încet într-un singur popor corciu al vlahilor (romînilor), popor de păstori, a cărui așezare de căpetenie era în munții Emului, în care însă elementul roman, ca mai cult și mai tare, precumpănea cu mult pe celelalte. {EminescuOpXIV 80} Astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și schimbăcioasă. În acest mod filozofia este ideea numai despre o știință posibilă, care nicăieri nu-i dată in concreto, căriea însă ne-ncercăm a ne apropia pe diferite căi până atunci până ce om afla potica unică, foarte plină și concrescută de cătră senzualitate, și până ni va succede să reasămănăm copia până acum greșită cu prototipul ei, întru cât aceasta îi este omului cu putință. Până atuncea nu poți învăța filozofie. Căci unde-i ea, cine-o posedă și pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cândva părintele. Sau: „cuvântul meu e sămânță pe pământ pietros”. Pierdem din vedere că numai ca om al dumnezeieștilor slujbe - și al liturghei în primul rând - părintele Teofil a ajuns un slujitor al aproapelui. Uităm adesea că sărbătoarea sa lăuntrică concrește pe un program de viață duhovnicească lipsit de relaxări și comodități, chiar dacă e trăit la o vârstă înaintată. Nu știm întotdeauna că tot ceea ce primim în predica sa, dar mai ales în conferințele susținute curtenitor și afabil, e fructul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în pământ... li se părea c-ar fi țâșnit pin pori și dacă ea și el ar fi avut rane la pieptul lor... desigur că în acest moment de viață concentrată sângele lor ar fi comunicat reciproc ș-ar fi concrescut organismele lor ca doi trunchi de copaci. O voluptate era, aproape de desperare, o amărăciune dulce care-i rupea parecă nervii și creierii, o slăbiciune moleșitoare [îi] cuprinse corpul... Toată natura lui semăna a coardă întinsă peste măsură, care trebuie sau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a arătat pe pământ și a petrecut cu oamenii, Celui odrăslit din feciorie, întru Care a locuit toată plinătatea dumnezeirii trupește, făcându-se pârga noii frământături, prin care Cuvântul a îmbrăcat firea noastră făcând-o neîntinată, curățită de toate patimile concrescute în ea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XIII-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă mai presus de orice alt merit și de orice altă putere sau stăpânire, iar numele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
strămoșii noștri au vărsat râuri de sânge, pentru a o dezvolta și forma au suferit și luptat ca martiri și eroi. La orice pas pe care-l fac în cunoașterea istoriei patriei mă conving din ce în ce mai mult cât de adânc a concrescut creștinismul în orice fibră a națiunii noastre; necredința chiar, daca nu degenerează în persiflaj frivol, nu e-n stare a părăsi cu totul terenul creștinismului. Idei creștine vivifică arta și știința noastră; spirit creștin trăiește în toate instituțiile sănătoase ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de conștiință națională. Lepădarea ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer nu doar afacerea eclezială a unirii, cât însăși identitatea neamului românesc concrescută cu spiritualitatea ortodoxă. Caftanul ortodox, sub forma ritualisticii liturghice și a îmbrăcăminții preotești, pe care negociatorii unirii au izbutit să îl salveze, nu era însă suficient pentru a umple acest vid creat în urma trecerii sub jurisdicția doctrinară a papei. "Contrafortul-monolit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îmbrățișat, este încă foarte departe de ethosul transmodern, căci se nutrește din eticile omogenizantă și eterogenizantă din primele două niveluri de Realitate. Transmoderne, în schimb, sunt eticile rezultate din logica nicasiană a lui Hermes, din logica transdisciplinară și din cea concrescută din Treimea creștină, sau cea taoistă. Gândirea clasică avea două soluții: revoluția socială sau întoarcerea la "vârsta de aur". Prima a fost experimentată fără succes, a doua e de negăsit. Transdisciplinaritatea exprimă nevoia de punți. Nietzsche avea dreptate să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de Grigore Hagiu: "Ce drojdie de Eminescu!" Parafrazând, s-ar putea spune: Ce pâine de Eminescu e acest Nichita Stănescu!" Într-adevăr, dacă Bacovia e "drojdia", elementarul, teluricul redus la neant și neagră deznădejde, Nichita Stănescu s-a înălțat, a concrescut și s-a "copt" din amețitoarele viziuni eminesciene, parcă la ceas de ciocârlie ("până lângă ciocârlii"). De fapt, cam asta vrea să spună insolitul cuvânt antimetafizica, o rupere de simetrie în idealitatea lumii, către poezia de dincolo de cuvinte. Antimetafizica era
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
clasă din încrengătura Lophophorata, alții ca o încrengătură distinctă [90]. Briozoarele sunt animale acvatice, în majoritate marine, cu dimensiuni relativ mici (până la câțiva milimetri), care formează colonii. Fiecare individ (polip) își formează o lojă gelatinoasă, chitinoasă ori calcaroasă, loje care concresc în colonii de forme și dimensiuni variate [90, 91], ca rezultat a două tendințe opuse: specificitatea determinată genetic, respectiv polimorfismul determinat de condițiile de mediu. Sunt animale destul de evoluate (v., în fig. 56, poziția clasei Ectoprocta (= Bryozoa): între subregnul Protozoa
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile caulinare se individualizează un cordon de procambiu ce va pătrunde în mugurul axilar. La baza internodului următor (foto 53), conturul secțiunii transversale prin epicotil este pătratic, cu două laturi concave și două concrescute cu bazele frunzelor; în concavitatea dintre epicotil și bazele frunzelor sunt prezenți muguri (foto 54); aceștia prezintă la bază epidermă, scoarță și măduvă definitive, iar țesuturile conducătoare sunt reprezentate printr-un inel de procambiu. La vârf se observă două perechi
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foarte mari cum se întâlnesc la druzele de cuarț. Cavitățile care au pereții căptușiți cu asemenea cristale constituie așa numitele geode, iar grupările de cristale care le căptușesc constituie druzele. De multe ori aceste noțiuni se confundă. Agregatele de cristale concresc după legea ortotropismului; ele au o dispoziție convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
foarte mari cum se întâlnesc la druzele de cuarț. Cavitățile care au pereții căptușiți cu asemenea cristale constituie așa numitele geode, iar grupările de cristale care le căptușesc constituie druzele. De multe ori aceste noțiuni se confundă. Agregatele de cristale concresc după legea ortotropismului; ele au o dispoziție convergentă atunci când pereții geodei au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]