166 matches
-
anumit parti-pris al scriitorului le face să fie astfel. O specie a pornograficului este trivialul. Literatura trivială este aceea în care un mod vulgar de a gîndi relațiile dintre oameni ori psihologia lor dă la iveală prin toți porii sudoarea concupiscenței și a scabrosului. Nu numai în suferință, dar și în fiziologie trebuie să fie o idee. 4. Literatura de propagandă (incluzînd-o pe aceea patriotică). Exact ca în cazul literaturii de la punctele 2 și 3, aceea de propagandă își caută suportul
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
lui Nicolae Bălcescu, are merite literare. Este o întrețesere de notații scurte. Aglomerări de imagini, ieșite din urziri și comploturi, din jaf, pustiire, răzbunare, trufie, iscusință, trădare, superstiții, semne, prevestiri. Totul se concentrează pe mișcare, pe spectacolul violenței și al concupiscenței, amestec de instincte și ticluiri, de descătușări individuale culese din documente. Este uimitoare capacitatea lui Nicolae Bălcescu de a însufleți datele documentelor. De exemplu, scena urmăririi lui Sinan-Pașa de către Mihai, la Călugăreni. Cursul descrierii este sustinut pas cu pas de
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
soț și soție este aproape întotdeauna un păcat venal, căci e imposibil să înăbuși cu totul concupsicența. Or, senzualitatea este, prin natură, rea. Dorința și plăcerea sunt necesare, căci Dumnezeu a orânduit asta; dar ar trebui alungată orice urmă de concupiscență (care este simpla dorință de iubire) din actul carnal, îndepărtat orice gând necurat, în favoarea unei singure idei: să aduci pe lume un nou supus al Domnului. În Calanda, tinerii care își puteau permite, mergeau de două ori pe an la
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
care iscă stîngăcii și neaderențe, Brumaru își pune o mască. Masca senzualității care corespunde, în chip ostentativ, stadiului viril, mască pe care, în consecință, o diversifică, o accentuează, o arborează pînă la obsesie. Frivolitatea e aci o mască a candorii. Concupiscența adusă mereu în scenă ține mai curînd de joc și de o imatură curiozitate decît de „păcatul” carnal asumat. Uneori această senzualitate emblematică - veritabil antidot al copilăriei funciare - atinge chiar note licențioase, cum se întîmplă în Infernala comedie. Să menționăm
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
cele mai puternice cîmpuri de forță magnetică ale spiritului său mediteranean. Felul în care descrie trupul contorsionat, crispat de plăcere al Ledei lui Michelangelo sub îmbrățișarea păsării îl transformă într-un voyeur subtil, estet pînă și în cele mai răspicate concupiscențe. Tabloul s-ar putea reconfigura modern în Lili și densitatea lui Dimov: "Iar Lili saltă (...) / se arcuiește, se contorsionează, / își trece printre coapse brațele a disperare / ca să zboare uliul deasupra a tot ce are. Nu mai știu care-i pasărea
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
care înainte era îndreptată spre Dumnezeu, într-o dorință exclusiv carnală, pătimașă, impersonală ce devine o formă de autoidolatrie 128. După păcatul originar, omul își îndreaptă atenția spre corpul său și îl consideră materie, simplă carne sensibilă, pradă pasiunilor și concupiscenței ce îi împiedică intrarea în Împărăția Cerurilor: Carnea și sângele nu pot să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moștenește nestricăciunea (I Cor. 15, 50). Plăcerea privită ca scop în sine devine pentru pătimaș un absolut care-L exclude
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
îmi vorbești, spune-mi, de cea izvorâtă din împreunare, care este atât de scurtă? Dar îndată această plăcere este cuprinsă de un alt război, și valuri și tulburare, în sfârșit, iarăși de aceeași nebunie 141. Invers decât în cazul iubirii, concupiscența este atrasă și influențată numai de frumusețea sensibilă. Dragostea, dintre toate sentimentele, este cea care se potrivește cel mai bine spre a justifica abdicarea de la sinele propriu, pentru că ea ne împinge să ne jertfim pentru cei pe care-i iubim
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
porcul") zboară din floare în floare, rămânând în bun menaj cu picanta sa nevastă. Dincolo de plăcerea sesizabilă a articulării și parcurgerii unor astfel de secvențe, Virgil Duda ambiționează să realizeze un desen integrator: o grilă de narație "politico-erotică" în care concupiscențele personajelor să nu fie doar autocaracterizante. Avansurile și seducțiile, îmbrățișările grăbite și lentele dezbrăcări, episoadele de fierbere și cele de clocot ies, într-adevăr, din viziunea erotizantă a romancierului; dar ele apar într-un tablou voit mai larg, care nu
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, I, P.G. XLIV, col. 722 A. footnote>. Erosul uman, sub influența harului divin, devine astfel transformat într-o dragoste divină. Căci pentru rațiunea celui ce este în mod continuu cu Dumnezeu, chiar Și concupiscența abundă peste măsură într-o dorință divină Și întregul lui element irascibil este transformat într-o dragoste divină. Sfântul Grigorie compară mântuirea dobândită prin iubire cu alte două forme de mântuire, inferioare acesteia: prin frica de pedeapsă Și prin așteptarea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
nemurirea trupului și desăvârșita armonie dintre trup și suflet, erau perfecțiuni care nu țineau de firea omului, ci-i erau date în dar de Dumnezeu. Adam și Eva posedau trupuri omenești, dar, la început, înainte de păcat, nu erau subiecte la concupiscență, suferință și moarte. Făcând referire la aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: Adam și Eva trăiau fără căsătorie. Trăiau în rai ca în cer și se desfătau de prietenia lui Dumnezeu. Erau izgonite din sufletul lor dorința de împreunare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
sub pragul de exigență impus de morala kantiană, nu-ți rămîne decît să te mărginești la judecarea ei sub unghi estetic. Ce definește o capodoperă e totala sa indecvare la realitate, și cum Metafizica moravurilor e în flagrantă ruptură de concupiscența actuală, incompatibilitatea dintre ea și lume o face redutabilă prin iluzia pe care o întreține asupra omului. Dacă omul ar fi după tiparul înfățișat de Kant, atunci noblețea lui ar fi un adevăr infailibil. Dar cum omul nu e cum
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
Bardul se dedă unei senzorialități care trece lesnicios în senzualitate: "calc iarba e putredă de parcă mustul ei fierbe/ aprins de pofte alchimice e indecent cum inima/ pipăie de dinlăuntru un trup făcîndu-i propuneri..." (Pastel). Ori această incisivă notație a unei concupiscențe universale: "O lume de orgasme sau numai un orgasm/ uriaș nesfîrșit. noaptea și ziua gem precum/ porcii înjunghiați" (Cîntece de îngropat pe cei vii). Instrumentul la care cîntă Adrian Alui Gheorghe sînt simțurile puse rînd pe rînd la contribuție, ieșind
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
oglinzi - toate demne de un documentar de pe Discovery - ne conduc înapoi, în timp, pe un traseu fascinant, cu atît mai mult cu cît, încă de la începuturile ei, oglinda a fost acompaniată de un secret, învăluită în mister, hărăzită simulacrelor și concupiscenței, ea a alimentat iluzii și a obnubilat simplitatea realului; ba mai mult, pînă și "rețeta" de fabricație a oglinzilor era păzită cu străjnicie la Saint-Gobain, de pildă, (căci "manufactura alimentează visurile dar își face și socotelile", după cum remarcă ironic autoarea
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
după rolul pe care îl joacă cele două laturi ale gustului în viața lor. La unii senzația de gust predomină față de impresia de gust, la alții invers. Primii sunt hedoniști, ceilalți sînt ascetici. Cei din prima clasă sunt înclinați spre concupiscență, preferînd anecdotele și variabilele efemere; ei sunt relativiști și maleabili. Ceilalți sunt austeri, preferă schemele generale, dogmele sau constantele; ei sunt conservatori și statornici. Primii sunt predispuși la excese culminînd în greață, ceilalți sunt înclinați spre cumpătare, fiind amenințați de
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
extrem de culte și extrem de delicate. Ce uimește la genul acesta de curiozitate este că se deschide în toate direcțiile, neavînd predilecție în selectarea faptelor și nici părtinire în tratarea lor. E o dorință de a ști orice, un fel de concupiscență cognitivă al cărei furor se definește prin apetitul pentru peculiarul infim, adică pentru amănuntul infinitezimal cît firul de păr. În al doilea rînd, ce definește spiritul lui Culianu e repulsia față de filosofie, convingerea istoricului religiilor fiind că filosofii, atinși cum
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
putea să simți când vezi cu ochiul liber că politica a pătruns până în vârful peniței și face ravagii printre cuvinte, partituri, monumente, picturi, sculpturi, scene, pelicule? Ce ai putea să speri când observi că arta s-a îmbâcsit de frivolitate, concupiscență, diletantism, prost-gust, când constați că egocentrismul, răutatea și invidia degradează și dezbină artiști și asociații culturale? Cu toate acestea, în cursul verii care tocmai ne-a părăsit, cu ocazia participării la trei evenimente culturale desfășurate în orașe mai mici din
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
observație (just), fără însă a demonstra că "tendința" învinge "arta": "eroii lui Petru Dumitriu au ceva matein în acest spectacol al degenerescenței, un spectacol politizat, însă, al unei decăderi echivalate în realitate cu o descalificare politică". Sau "dezagregarea averilor, corupția, concupiscența, erosul ca instrument politic, lipsa de scrupule, decăderea fiziologică, viciile și perversiunile de tot felul sunt simptomele unei afecțiuni organice, incurabile". Fie - in extremis - "decăderea" Davidei o "descalificare politică", totuși trebuie să admitem că ne aflăm în fața unei fascinante creaturi
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
cărei moment explozie nu se lasă nici așteptat prea mult, dar nici intuit prea ușor. De la pasiunile recente pentru consemnarea măruntelor amintiri din comunism până la - aleg un alt exemplu din carte - tendințele vestimentare, nimic nu scapă rodajului. Aflat undeva între concupiscență și sinceritate, un astfel de pasaj mi se pare emblematic pentru intențiile Urban-coliei: "În vara anului 2005 s-au purtat dungile și eu habar n-aveam. Nu vedeam și nu mă interesa nici o altă femeie în afară de șefa mea, care purta
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
din fire din partea puberului și ieșiri din pepeni din partea maturului. Înțelepciunea cu care se învrednicise proaspăta autoare de romane dădu roade. Fagotul se întoarse într-o dimineață jerpelit ca vai de el și declarând că îl macină un sentiment de concupiscență impetuoasă țfagotul mai avea uneori porniri de a se exprima mai pretențios decât era cazul, vârsta, bat-o vina...), cu capul cât o bute și puțind de la o poștă a alcool dublu rafinat și se răstigni exemplar și de bunăvoie
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe localnici pentru a degusta o tocana exotică sau de încercările de avort din Patul conjugal soldate cu bătaia unui cui în capul nevestei. Intenția unei analitici existențiale sau a examenului critic al unei umanități contorsionate se dizolvă după primele concupiscențe cu intrarea în scenă a domnului Marcel, acest "formidable bordel" și filmul rămîne neschimbat pînă la capăt livrînd variațiuni pe aceeași temă, în același "stil". În cele din urmă, Mitu dezertează pentru a-și vedea visul cu ochii - deși la
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
împreună cu "cei patru sergenți dezertori", stă sub semnul lui Eros (iubire înaripată) sau al lui Pteros (iubire care te silește să prinzi aripi), căci scenele erotice în care este angrenată "palida fecioară Jeny" sînt de-a dreptul urmuziene, cu echivocul concupiscenței eșuat în absurd. După ce-și vopseau puștile în liliachiu, cătanele "clătinate de dragoste și ispită / se duceau la Jeny care le dădea voie să-i lingă, / doi cîte doi, talpa stîngă". Dar poate cea mai atipică figură feminină din
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
mai plăpînd și floral în carnea lor bucuroasă de privirile mele naive, profund admirative, dilatîndu-mi pupilele sclipitoare și dirijîndu-mi mîinile slăbuțe spre rotunjimi de sîni cu sfîrcuri și spre buci mirobolante, aiurindu-mi sufletul inform, modelîndu-mi-l întru o veșnică adorație a concupiscenței infantil-atavice, o laudă smerită, deloc ofensivă, transformată mai tîrziu, pe la 18-19 ani, în cuvinte înșirate cîntător în versuri, idealizînd o mamă-iubită eternă, larvară, somnolentă, impură ca o mlaștină încărcată de nuferi, încolăcindu-și alene protuberanțele, pseudopodele lascive și fertile pe
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
refuzînd să mănînce și să bea. Am ajuns în Germania convins că viața mea nu va mai avea de-acum nici un sens". "Poezia" patetică a situației de viață nu întîrzie însă a trece într-o teorie suficient de banală a concupiscenței: "Cît de ipocriți trebuie să fim, ca să nu recunoaștem că nimic nu este mai devastator în viața noastră psihică - și prin asta înțeleg că nimic nu ne poate bulversa în mai mare măsură - decît imaginația sexuală, neliniștea cărnii". Și cu
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
unul, ci de trei filtre culturale. Primul, aproape evident: Amintirile lui Creangă. Coborârea în trecutul copilăriei e pigmentată și aici de o anecdotică surprinzătoare, dar accesibilă. Fotografii de epocă, ascendențe doar presupuse, lecții de pian asociate cu tot soiul de concupiscențe juvenile, întâiele colecții numismatice, asprimea imprecisă a schimbărilor de regim politic devin tutelare. Acesta din urmă e responsabil pentru un delicios poem turnat în matrița qui pro quo-ului: "Eram la grădiniță și o iubeam pe Ada;/ când apăru în curtea
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
striga / De-atîta rouă rea și de rușine" (Și mă durea în piept. Poate era...). Ș.a.m.d. Nu găsim în această creație acea oscilație, de tip baudelairian, între polul material și cel spiritual al universului, ci doar un joc al concupiscenței, aidoma unei cruciulițe atîrnate pe pieptul dezgolit al unei femei frumoase: "Nu-mi arunca cercelul tău în suflet / (m-aș prăbuși sub greutatea lui!), / Ci dulci frînghii cu noduri parfumate, / Din rochii împletite să mă sui, // Preacredincios, la gura ta
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]