10,729 matches
-
secundar. Eram înclinat să cred că vizionarismul poetic este prin excelență romantic. Exegetul întâmpină o astfel de presupunere din prima pagină a introducerii: ,vizionarismul poetic nu este apanajul romantismului" (p. 15), chiar dacă exemplele analizate preferențial pot induce o astfel de conexiune obligatorie. Rămân, totuși, la această idee că vizionarismul poetic, dacă nu e apanajul romantismului, e o virtute sau o predispoziție de sorginte romantică, bazată pe încrederea totală în puterea (divină și divinatorie) a poeziei de a inventa trecutul, prezentul și
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
indiferență drumul. A zăbovit în preajma tinerilor muzicieni performeri. I-a ascultat. A întârziat la standul cu cărți, cu CD-uri, a vizionat un film muzical. în mod evident a primat conștiința faptului că Festivalul enescian este un eveniment de importantă conexiune cu marea dinamică a valorilor culturale și artistice europene. Pentru prima dată au fost invitați de manieră convingătoare și au fost prezenți în luna septembrie la București un număr important de peste 30 de jurnaliști ai marilor cotidiene europene, ai marilor
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
întrebări neelucidate. Datorită temei alese dar și abordării, documentarul în cauză nu suferă de acest defect, ci e un epitom al ,cunoașterii situate" , în termeni de epistemologie. Merge pe urmele lui Alexandru, dar nu ignoră prezentul local, ba chiar face conexiuni între acesta și aspectul sau statutul locului respectiv pe vremea macedoneanului. Gazda nu se preface obiectivă, dimpotrivă, face comentarii radicale asupra războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi civilizații
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
accesat la 09.09.2015). Bibliografie MUREȘAN, Mircea (General dr.), VĂDUVA, Gheorghe (general de brigadă (r) dr.), Războiul viitorului, viitorul războiului, ediția a II-a, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2006. VĂDUVA, Gheorghe, Geopolitică. Teorii. Areale. Fălii. Conexiuni, Societatea Scriitorilor Militari, București, 2013. Resurse electronice COHEN, F. Stephen, Hérétiques contre faucons, http://www.monde-diplomatique.fr/2014/10/COHEN/50877. FRUNZETI, Teodor, MUREȘAN, Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, Război și haos, Editura Centrului Tehnic-Edutorial al Armatei, București, 2009. GALLO, Giorgio La
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
disparut"44. Eliberat de limitele sale, de unilateralitatea să care insistă să se determine strict în opoziție cu lumea încojurătoare și putând să se transforme astfel cu ușurință în fanatism 45 - intelectul se ridică la nivelul conștiinței, ajungând să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței. Mai departe, în calitate de conștiință de sine, intelectul s-a depășit și în același timp s-a păstrat în determinațiile sale esențiale, trecând în concept. Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu al conceptului 46, de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ia pentru reducerea sau combaterea acestui tip de stres, mai bine spus, pentru gestionarea situațiilor generatoare de astfel de tipuri de stres, precum și măsurile speciale de protecție concretă privind categoriile de persoane menționate mai sus, expuse stresului negativ excesiv. În conexiune cu alte concepte precum dezvoltarea umană, securitatea umană, dezvoltarea durabilă, acest nou drept al omului ar contribui la îmbunătățirea și rezolvarea multor situații care, astăzi, sunt în afara protecției juridice adecvate cerințelor societății globale a sec. XXI, situații generatoare de stres
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
siguranța, dreptul la un mediu sănătos și curat, dreptul popoarelor la dezvoltare ori cu un alt drept special, dreptul popoarelor la fericire (ultimul drept fiind tot o propunere a noastră, pe care am discutat-o într-un articol distinct)20. Conexiunea dintre dreptul omului la a fi la adăpost de stresul negativ excesiv și conceptele de "dezvoltare durabilă" și "dezvoltare umană" Analizat în profunzimea să, observăm că există legături complexe (juridice, sociale, de securitate) între dreptul omului la a fi la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cel de "împuternicire" (empowerment) a persoanelor marginalizate sau discriminate (femeile, de ex., persoanele cu dizabilități, comunitățile locale) și care formează esență discursului internațional începând cu conferința de la Rio privind dezvoltarea și mediul înconjurător 23. În ceea ce privește conceptul de "dezvoltare durabilă" și conexiunea să cu dreptul omului de a fi la adăpost de stres, trebuie precizat că există o legătură directă, intrinseca, între ființă umană, civilizația umană în ansamblu și integritatea, calitatea ecosferei în totalitatea să. Omul nu este o ființă separată de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vieții, respectarea reală a drepturilor omului și politicile pro-corporatiste, pro-consumiste, nepreocupate de protecția mediului și a drepturilor omului (corporațiile, ca actori non-statali, considerând că protecția drepturilor omului ar fi obligația exclusivă a statelor și nu a lor)27. Consecințele recunoașterii conexiunii intrinseci dintre dezvoltarea durabilă și dreptul omului la a fi la adăpost de stres sunt extrem de novatoare, deoarece ele ar include în aceste condiții, în conținutul celor două concepte, și dreptul generațiilor viitoare de a fi la adăpost de foame
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la subiecte juridice distincte. Față de aceste subiecte juridice, propunem că, pentru nivelul de protecție al secolului XXI, statele de azi să fie obligate prin reglementări internaționale și regionale să construiască și să asigure un nivel de protecție juridică în sensul conexiunii cu conceptul de "dezvoltare durabilă". Acest concept extinde cu mult tradiționalul concept de "dezvoltare", mergând până la problema transmiterii către generațiile viitoare a mai multor bunuri și drepturi: a unui ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
beneficiul drepturilor omului așa cum sunt ele garantate în prezent. Concepția actuala asupra drepturilor omului (așa cum transpare din Declarația Universală a Drepturilor Omului) este deci, una limitată sub aspect temporal și din perspectiva marilor inovări pe care le poate aduce concret, conexiunea dinre drepturile omului și conceptul de "dezvoltare durabilă" (care introduce ideea transmiterii "către generațiile viitoare" a unui mediu sănătos și curat)30. Introducerea "generațiilor viitoare", ca subiect juridic distinct în cadrul drepturilor omului, conferă, în opinia noastră, esența întregii categorii a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fenomene care însoțesc dezvoltarea statelor, fenomene pe care le credem a fi de natură religioasă. Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă într-adevăr conceptul de stat este limitat la relații organizatorice definite de o dimensiune strict secular-umană, fără nici o conexiune în sfera religiosului" (p. 78). Ultima parte importantă a studiului o reprezintă identificarea și punerea în ordine a condițiilor prealabile pentru existența religiilor politice. O primă condiție este "apariția unei comunități sacral-politice speciale și intramundane", comunitate ce se întemeiază pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
decât vă așteptați. Promite calomnii suculente și indiscreții răutăcioase. Human after all... Să iți trăiască nepotul! La mulți ani, Dragoș! Știu, sărbătoarea ta e abia mâine. Anticipez puțin deoarece mâine eu voi fi la țară, într-un loc în care conexiunile cu lumea sunt la limita suficientei. Așadar, iti doresc că lumea ta să devină cea mai frumoasă dintre lumile posibile, iar tu să te bucuri de toate nuanțele și tonalitățile ei! Loredana Roxin / Oradea Mare P.S. Ne-am cunoscut în
Un Bădică, doi Bădică, treibădică.blogspot.com by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82821_a_84146]
-
că ați scris articolul “ce căuta femeile în politica?” în EVZ. Este halucinant să citesc răspunsurile forumistilor - daca sînt o mostră reprezentativă a gindirii oamenilor din România, am încurcat-o. Dacă sînt opiniile reprezentative ale diasporei înarmate cu calculator și conexiune la internet, am încurcat-o la fel de rău. O ură copleșitoare la adresa femeilor (aducerea în discuție a Anei Pauker etc. trădează nevoia de a găsi exemplul feminin cel mai lamentabil, si a descrie toate femeile în termenii aceștia - gindire tipic fascista
La Môme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82996_a_84321]
-
că ați scris articolul “ce căuta femeile în politica?” în EVZ. Este halucinant să citesc răspunsurile forumistilor - dacă sînt o mostră reprezentativă a gîndirii oamenilor din România, am încurcat-o. Dacă sînt opiniile reprezentative ale diasporei înarmate cu calculator și conexiune la internet, am încurcat-o la fel de rău. O ură copleșitoare la adresa femeilor (aducerea în discuție a Anei Pauker etc. trădează nevoia de a găsi exemplul feminin cel mai lamentabil, si a descrie toate femeile în termenii aceștia - gîndire tipic fascista
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea buclelor de reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea buclelor de reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
injuriile umbraliene au o anumita frivolitate și inconsistenta. Verdictele bio-bibliografice nu sînt urmate ori precedate de demonstrații elaborate și serioase, ci "se justifică", de cele mai multe ori, doar prin spectaculosul formulării. "Spiritele" și vorbele de duh țin loc de dovezi și conexiuni silogistice. Francisco Umbral se referă mai ales la maturitatea tîrzie a lui Cela, sub pretextul că acesta din urmă a scris el însuși despre adolescență și tinerețea să. De fapt, autorul insistă cu vanitate asupra acestei perioade, pentru a evidenția
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Ariadnei. S-ar zice că se înșela. A rătăcit o viață prin labirintul memoriei și spiritului ei de observație. Formă cu Al. Ivasiuc un cuplu perfect complementar. El era omul ideilor generale, al ipotezelor, mereu grăbit, tentat de hazardul tuturor conexiunilor. Țîța era atașată de concret, precisă că o masinarie, fără o imaginație capabilă să transfigureze materialul acumulat. El era mitoman, fabulatoriu, abstract, creator. Țîța se mișcă la nivelul realităților, în imediat, în circumstanțial. �Colaborarea" lor m-a uimit din clipă
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
trăirii în prezent, abandonînd trecutul care o condiționează și o denaturează, și uitînd de viitorul care îi alipește un sens suprapus, determinat de cu totul alți factori decît trăirea propriu-zisă. Explicația dată preferinței pentru prezent este de natură psihologică, dar conexiunea cu practicile curente ale regimului comunist (cultul strămoșilor și al glorioaselor vremuri trecute, în asociere cu imnurile "la stema" viitorului lumios) e atît de evidentă încît nu are cum scăpa la lectură. Ipocrizia disperării este, pînă la urmă, povestea unui
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
fi "predecesorii falși" ai "ermetismului" și anume prețioșii, gongoricii, eufuiștii (chestiunea e, oricum, discutabilă!), Șerban Cioculescu crede a găsi "originea (sa) primordială" în formulele magice. Dacă "misterul e condiția esențială a poeziei", de ce să nu-i dibuim faza primară în conexiunile dintre magie, religie și știință, în acea zonă "nedeslușită" în care aceste domenii se interpenetrau, așezată la obîrșia civilizațiilor? În societățile străvechi, magii lucrau asupra primitivilor cu sortilegii sau descîntece, care nu erau decît străpungeri intuitive ale misterului înconjurător. Descîntecele
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
abia în 1993 (Ferestre zidite, roman tradus în Franța, Germania, Olanda și Spania, unde a avut cronici favorabile). Volumul apărut anul trecut la editura " Biblioteca Apostrof" reunește povestiri scrise între 1941 și 1997, în aceste condiții unitatea volumului fiind uimitoare. Conexiunea cu Kafka este cea mai la îndemînă, dacă avem în vedere atît obsesia lui Alexandru Vona de a-și modifica la nesfîrșit textele, niciodată mulțumit, cît și subtilitatea analizei relației dintre eul fragil, suprasensibil, singur printre obiecte (personajele lui Alexandru
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
de cetate îl recunoaște, fără a-l defini totdeauna, la Iași. Pictorul însuși pare că se apropie, respectuos și tandru, de valorile specifice locului, așa cum făcuse altădată în Dorohoiul natal, la Voroneț sau la Ardeluța, stabilind firește analogii și misterioase conexiuni, ca în acea "etnografie spirituală" la care s-a referit cândva, studiind viața formelor, H. Focillon. Uși destule a văzut oricine în viața lui, trebuind să le treacă pragul ca să pătrundă în realitatea de dincolo. Ușile pictorului diferă însă prin
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
apucat să "dea drumul" parabolei sale înainte de a deveni desuetă). Dintr-un fel de revoltă împotriva pierderii identității, Senhor José (alter-ego al autorului, José Saramago) se apucă să reconstituie bografiile a o sută de personalități, să îmbogățească viața acestora prin "conexiunile laterale" ce biografiile acestora le accesaseră, lucrând cățărat pe rafturi, în ciuda răului de înălțime, prin spațiul nebănuit de adânc. Destinul unei femei care-și sfârșise existența prin sinucidere devine destinul propriei sale iubiri. Trebuie să afle cine a fost, s-
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
și scene descinzînd din Quevedo, Goya și Valle-Inclán. Nucleul tuturor scrierilor sale este tableta ce consemnează o impresie fulgurantă, definită de el ca o îmbinare de caricatură și acvaforte, o explozie de viață, aparent arbitrară ("fără cap și coadă, stabilind conexiuni fugare cu realitățile cele mai diverse"), în fond însă înscrindu-se într-un ansamblu coerent de stampe ale Spaniei profunde, acea Spanie văzută de Unamuno (și Cela preia îndemnul și programul întregului grup de la 1898) ca un teritoriu încă nedescoperit, care
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]