1,607 matches
-
o revistă literară. Conștientă de caracterul public al însemnărilor sale autoarea vorbește deschis despre problemele pe care le pune redactarea unei astfel de scrieri: "Atîta vreme cît nu bănuiești că se dă publicitate elanurilor, ideilor, emoțiilor, poți vorbi ca în confesional sau ca la psihanaliză. Cînd știi că te va citi mai multă lume, e bine să păstrezi un ton mai detașat, așa cum te-ai adresa unui prieten cînd nu-l iei tocmai drept duhovnic" (p. 114). Sîntem, de aceea, în fața
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
cea mai bună soluție: m-a transformat într-un plin de amar pe viață. Cu talent a făcut-o. - Tu știi ce ești? - Nu, părinte. Cum adică ce sunt? - Știi ce ești? - și-i tremura glasul umbrit de penumbra din confesional. - Nu, părinte. - Un vicios. Era o condamnare pe viață. Eu, Maurici Fără de țară, Viciosul, am ascultat-o terorizat. Și-am aflat, sfâșiat de durere, că mă-nrudesc cu Sodoma și Gomora și pedeapsa divină o să cadă asupra mea, doar dacă
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
lucidității în exces, cît și în cel al ingeniozității ( o astuzia culturală de mare clasă) este sporită de harul receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune sau "otrăvite, transformă lumea într-un simbolic Confesional. Un suflet se descarcă, un altul primește povara mărturisirii. Proza lui C. Țoiu foiește de "martori, de caligrafi, istoriografi ori arhivari care transformă în numele autorului, al memoriei și al bunului simț estetic faptele esențiale ale unei epoci în "esențe de
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
exemplu, dintr-o "amintire-pilot a memoriei lui de tip recuperator că personajul Isac, model al nemișcării, își are prototipul real într-un infirm extrem de inteligent dintr-o îndepărtată copilărie care conectează, după patruzeci de ani, Galeria � încă virtuală) la confesionalul ( real) din catedrala San Marco din Veneția. Și de aici ideea bine plasată narativ că "Isac îi spovedește, civil, pe toți. Anecdoticul semnificativ ca și citatele din Seneca, Tacit, Hitler, papa de la Roma, Churchill și cîți alții pigmentează, la rîndu-le
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
zestrea din urna maternă" (IV. Schisme); Uite, rănile mele rezista, rănile nu cad!/ Rănile renasc din nou, sunt valută forțe" (IV. Povară unei taine). Tragismul/angoasa/tentația de a scrie non-stop, marcajul periculos al lui "TREBUIE Să...", serialul lipiturilor/ bravurilor confesionale nu ajută, evident, arta manierista a poetului din O. Importante sunt dozele de autoironie, niciodată abandonate. Ele combat (cu succes) amorțirile spiritului! Important e că discursul liric dezvolta simboluri originale pentru o mult râvnita epopee izbăsesciană... (Gheorghe Izbăsescu , Muză din
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
identificarea străinilor se traduce printr-un raport antagonic al termenilor crestin-păgân. Prin urmare, "semnul capital al diferenței" îl reprezintă "legea" (în înțelesul vechi la termenului, anume acela de "religie". În spațiul - mental - românesc civilizația creștină ("omogenizata - măcar la nivel teoretic - confesional, prin simboluri, prin asumarea în comun a unor semne ideologice și culturale") sau legea strămoșeasca (ortodoxia) ("coincidență, timp îndelungat cu ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi numesc
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
a fi pomenită cea de a XV-a arcană vine vorba despre " O viață într-o clipă în zarul unui zâmbet". Poet ermetic, între Apollo și Hermes, cărora le dă târcoale Dionysos, botezat în apele Jocului secund și trecut prin confesionalul lui Mallarmé, elegiac în fond și, cum afirmă Eugen Negrici în prefața sa, Dăruit Luminii, George Virgil Stoenescu invelează cele două suflete ce i se zbat în piept - după formula goetheană -, între carnalitate și spiritualitate, între fast și rigoare, între
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
Dacă în Phantastikon poeta coopera fertil cu pictorița, plăsmuind frenetice tablouri ludice, iscînd un turbion carnavalesc al unei satire contrase în imaginar, în textele mai noi d-sa se disociază de limbajul plastic, se denudează sufletește în vederea confesiunii. La ușa confesionalului, mitologia e părăsită precum o slăbiciune. Poetica înscrie, prin reducția sa la notația frugală, degajată de sonoritatea formei tradiționale, un act de umilință. Scăpată de povara mitologiei, fie ea și în răspăr, reflectînd compromiterea valorilor pe care și-a sprijinit
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
să te pomenești că-l ronțăi încet ca pe un pesmete milenar... bimilenar... descoperit undeva în cala putrezită a corabiei lui Noe... Ce poveste... Spusesem asta dintr-o suflare; și, cum ședeam înaintea cabinei de nuc sau de abanos a confesionalului, unde se vorbeau toate limbile, mai toate, dintre cele importante, minus româna, ca să vedeți... Ne plîngem că n-avem cutare, cutare, deși despre ce e mai important nici nu ne sinchisim; că, mă rog, puterea noastră de a comunica este
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
școalelor române gr. or. din Timișoara“. (Controla din 15 februarie 1903). „Reuniune de înmormântare în Rodna Nouă. La Rodna Nouă, la sfatul și argumentația practică a preotului său P. Grapini, s-a constituit o reuniune de înmormântare cu caracter și confesional“. (Controla din 19 februarie 1903). 75 ani „Cercul civic din Elisabetin a sărbătorit jubileul de 25 de ani de la înființare printr-o adunare generală festivă“. (Temesvári Hírlap din 15 februarie 1928). „Un an de la moartea marelui tenor Grozăvescu. La 15
Agenda2003-7-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280692_a_282021]
-
vertebrală geografică, dar și istorică, politică și cultural-spirituală a poporului român, la care etnogeneza și creștinarea s-au produs, semnificativ, în acelați unic și organic proces. Așadar, cum să mai căutăm peste timp motive pentru ceea ce ne-ar despărți, implicit confesional, de noi înșine? Cu atât mai mult cu cât există și mai încoace o logică a devenirii noastre: constituirea națiunii române în secolul al XIX, Unirea Principatelor și apoi desăvârșirea unității statale românești în urma Primului război mondial. Toate acestea au
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
prevederilor art. 32 alin. (6) din Constituția României, care garantează autonomia universitară'', se arată în sesizarea președintelui. Traian Băsescu atrage atenția cu privire la faptul că prevederea conținută de legea transmisă spre promulgare, potrivit căreia patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare este proprietatea privată a fondatorilor și nu a persoanei juridice, constituie o "îngrădire a dreptului de proprietate asupra propriului patrimoniu al acestor instituții de învățământ superior, ca persoane juridice".
Băsescu contestă Legea Educaţiei la CCR () [Corola-journal/Journalistic/44664_a_45989]
-
atât de evidente, fără a reuși să ascundă fața mai puțin dorită, și deseori hulită, a tragicului. Între aceste două ipostaze aparent contrare se mai întâmplă câte ceva. Întâmplarea cea mai surprinzătoare în acest context este sacralitatea poeziei, aspectul ei de confesional: "Poezie, spune mamei mele să mă ierte, sunt o poamă rea", amintind din nou cuvintele lui Huizinga. "Jocul oamenilor, în aspectele sale superioare, adică unde înseamnă ceva sau unde sărbătorește ceva, își are locul în sfera sărbătorii și în cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a susurat obsechios cheliosul. — Champagne! a clamat Odette, trântindu-se la masă și făcându-mi semn cu bărbia să mă așez în fața ei. M-am așezat, iar ea a scos spre mine un vârf de limbă, fericită. Cu maniere de confesional, chelnerul și-a frânt mâinile și i-a prezentat lui Odette un zâmbet la fel de larg ca al ei: — Pot să îndrăznesc să-i cer domnișoarei cartea de identitate? — Ha? a făcut, brusc închizându-i-se figura. Mulțumesc pentru compliment, dar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
al acestei definiri îl constituie diferența. Depinde de fiecare pe ce zonă pune accentul definirii existenței proprii: pe asemănare (contează cu cine), pe diferență în sensul de altfel (de mai bine sau doar diferit) ori pe diferența negativă. ٭ Psihanaliza: psihologie + confesional (sau laicizarea confesionalului). În raporturile cu societatea individul devine un Alter, o regiune a sa fiind modelată de relația cu societatea. Postmodernitatea ne propune o nouă imagine: individul cu căști în urechi. Este omul care, din punct de vedere auditiv
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
îl constituie diferența. Depinde de fiecare pe ce zonă pune accentul definirii existenței proprii: pe asemănare (contează cu cine), pe diferență în sensul de altfel (de mai bine sau doar diferit) ori pe diferența negativă. ٭ Psihanaliza: psihologie + confesional (sau laicizarea confesionalului). În raporturile cu societatea individul devine un Alter, o regiune a sa fiind modelată de relația cu societatea. Postmodernitatea ne propune o nouă imagine: individul cu căști în urechi. Este omul care, din punct de vedere auditiv, este conectat la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o luptă cu spațiul cât una cu timpul. Avem nevoie de ieșirea de sub imperiul progresului, acesta având un sens totalizator ce ascunde existența! Într-o lume atee ce se vrea condusă doar de legi, biroul avocatului tinde să ia locul confesionalului; el este mediatorul dintre cetățean și impersonala literă a legii. O problemă o constituie faptul că și el e nevoit deseori să spună: "necunoscute sunt căile... legii". Generat de experiență sau născut în orizontul creștin, bunul simț al țăranului român
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
existența pe multe etaje, de la universitari cu morgă la debutanți de la țară, își rotunjește colțurile și, conciliindu-și craii și dezmoșteniții, se face literatură. Așa se întîmplă cu micile destăinuri ale ucenicilor pe care Lovinescu le scrie în jurnal, cu confesionalele paralele ale doamnelor și domnilor evoluînd în preajma scenei, cu nădejdile atîrnate de o scară prăfuită și de o ușă fără cerberi. Pepiniera "alternativă", într-o vreme cînd literatura se purta, cum s-ar purta acum roz, era cercul de poeți
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
tristeți, amărăciuni, bucurii ocazionale, pe care îți făceai iluzia că le-ai putea împărtăși, dar în cortina de cuvinte densă, impermeabilă, de beton armat a celuilalt nu apare nici un gol, nici o breșă prin care s-ar putea strecura ceva... Singurul confesional posibil: verticalitatea foii de hîrtie. Numai că și ea, imaculata, primitoarea foaie albă e un frecvent vector al narcisismului, sub forma sa cea mai răspîndită, aceea din lumea literar-artistică. Prin ce mijloace reușesc unii autori contemporani, tineri sau mai puțin
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
lui Lautréamont se petrece astăzi în acest tip de „confesiune“, în delir, între scriitorul de literatură și masa de cititori anonimi care au impresia, ba chiar convingerea, că se „instruiesc“ înghițind ceea ce ar trebui mai degrabă să suporte preoții în confesional. * O fericire colectivă însă va cerși în genunchi suferința... * Dincolo de singurătățile exprimabile, singurătatea neputinței, mută, în care paralizezi, ești aidoma unui obiect căzut din buzunar, pierdut, și pe care nu îl mai caută ni meni. Așa mă simțeam aseară, gândindu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
la amvon spre a-și ține predica, ci, în semn de acceptare a ștergerii ierarhiei, le vorbește credincioșilor din fața altarului, un altar ale cărui ritualuri nu-și mai pot exercita puterea asupra nimănui. Spovedania se golește de prestigiul tainei, iar confesionalul aduce treptat cu un ghișeu de descărcare a conștiinței în fața unui funcționar ce nu poate înțelege dramele ce-i ajung la urechi. Indulgențele se dau de complezență, iar penitențele sunt asumate cu seninătatea celui care știe că nu va muri
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
sortit să-și ducă zilele "îmbătrânind tăcut pe canapele roase" (așa cum suna, plin de înțelesuri, titlul inițial al cărții, menționat și de Alex Ștefănescu în "Istoria" sa, dar modificat de către editură). Elaborate între anii 2001-2005 ("în fața computerului, ca într-un confesional"), consemnările din cartea de față nu cad nici o clipă în monotonie și stereotipie, autorul desfășurând o iscusită strategie a discursului epic-confesiv prin care captează și menține trează atenția cititorului, care pentru el reprezintă cea mai respectabilă (și credibilă) instanță critică
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
fiind cumulul actual al instituțiilor comunitare, dată fiind vocația locului, aceea de mare intersecție privind circulația valorilor. De tot felul. Culturale, artistice, economice. Dată fiind nașterea și dinamica conceptelor politice, diplomatice. Date fiind abordările și disputele în plan etnic, religios confesional. Multe dintre problemele Europei, nu de azi, nu de ieri, par a se fi strâns aici. Belgia este un veritabil creuzet al istoriei. A avut o mare șansă atunci când - cu decenii în urmă, mai exact în anul 1958, la inițiativa
Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
-
omori cu sinceritatea ta copilărească, Părințele, din păcate eu n-am de făcut asemenea confesiuni. — Despre ce vorbești? îl întrerupe Roja nedumerit, bagă la cap, eu n-am venit să despicăm firul în patru, se uită la pereții văruiți ai confesionalului. — Prea tîrziu, m-ai stîrnit deja, spune Părințelul, acum că tot nu mai ai cu ce să mă șantajezi, să știi că pe Angelina n-am mai văzut-o de cîteva zile, habar nu am pe unde-și face veacul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
trase de ușă și intră În compartiment. Fața palidă și lungă, ochii alburii, impresia culturii moștenite, toate Îl intimidară. Prin solicitarea sa, va recunoaște superioritatea preotului - și deveni iarăși, pentru o clipă, băiețelul cu mâinile murdare care roșea În semiîntunericul confesionalului la banalele sale păcate. Spuse În engleza țeapănă care-l dădea de gol: — Vă rog să mă scuzați. Poate că vă deranjez. Vreți să dormiți? — În nici un caz. Cobor la Buda. Nu trebuie să adorm până când ajung În siguranță, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]