1,564 matches
-
află, cred eu, răspunsul. Lumea violentă și tulbure în care trăim determină, între altele, și apetitul de lectură. Întrebarea care mai merită pusă este: citim, într-o astfel de lume, conform unui protocol de lectură evazionist, sau dimpotrivă, mimetic și confirmativ? Cu alte cuvinte: citim poemul Beowulf (deși mă îndoiesc că va fi vreodată citit de lectorul obișnuit), sumbru și bîntuit de moarte, sau aventurile lui Harry Potter? Faptul că un poem medieval și un roman de aventuri pentru copii se
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
natural, de la notele flower power ale generației dezinhibate din care face parte și Juno pînă la etica explicită a filmului. La sfîrșit, sarcina junei Juno se termină printr-un plîns consolator în brațele iubitului juvenil, printr-o adopție reușită asistată confirmativ de mama vitregă a lui Juno și printr-o promisiune de viitor pentru the real thing, cînd Romeo și Julieta vor depăși condiția adolescentită pentru a fructifica la maturitate. Dacă mi-au plăcut nu o dată replicile surprinzător pînă la neverosimil
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
un început de probă scrisă. Înscrisul este documentul în care se consemnează date despre acte și fapte juridice petrecute. Înscrisurile pot fi: preconstituite (întocmite special pentru a servi ca probă), originale, recognitive (pentru recunoașterea unui înscris original pierdut sau distrus), confirmative (prin care se face valabil un act juridic civil), copii sau originale. Înscrisul autentic se face cu solemnitatea cerută de lege, într-un loc și o persoană anume. Acestea pot fi: notariale, hotărâri judecătorești, acte de stare civilă. Înscrisurile sub
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte, în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră, și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore, și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la
ORDIN nr. 1.471/332/2022 () [Corola-llms4eu/Law/255818]
-
acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, mari inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să certifice realitatea și exactitatea faptelor care au condus la invocarea forței majore, și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. (3) Dacă nu procedează la anunțarea, în
ORDIN nr. 2.286/472/2022 () [Corola-llms4eu/Law/257912]
-
contrasemnează documentele tehnice cadastrale, anterior recepționării lor de către comisia de recepție stabilită în acest scop la nivelul OCPI, în vederea însușirii tuturor datelor cu privire la terenuri și construcții și pentru eliminarea procedurilor administrative de emitere a unor certificate confirmative. Contrasemnarea documentelor tehnice poate fi efectuată și prin emiterea unei adeverințe care să confirme însușirea de către primar a informațiilor cuprinse în documentele tehnice cadastrale. Primarul desemnează reprezentanți în Comisia de soluționare a cererilor de rectificare. ... 3. La articolul 19
ORDIN nr. 430 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254436]
-
acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, mari inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă, prin care să certifice realitatea și exactitatea faptelor care au condus la invocarea forței majore, și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. (3) Dacă nu procedează la anunțarea, în termenele prevăzute mai sus, a începerii
NORME METODOLOGICE din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266104]
-
clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte, în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv Municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la
ANEXE din 26 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271685]
-
clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. (3) Dacă nu procedează
NORME TEHNICE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253623]
-
clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la
NORME TEHNICE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253623]
-
clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la
NORME TEHNICE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253623]
-
clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la
NORME TEHNICE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253623]
-
clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargou. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte, în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră, și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore, și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la
ORDIN nr. 2.592/616/2023 () [Corola-llms4eu/Law/273569]
-
simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G în condițiile F este R. Adică, p( G,F) = R, unde R < r < 1. Explanansul unei explicații inductive statistice nu implică explanandumul, ci doar îi conferă un puternic suport inductiv, confirmativ, deci o mare probabilitate inductivă (logică). Din acest motiv, există posibilitatea ca explanansul să fie adevărat, iar explanandumul să fie fals. Important este faptul că în multe științe, explicațiile inductive statistice sunt importante. O altă orientare, apărută și ca o
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
adevărul, chiar și atunci când v-ar pierde,/ să-l spuneți verde!..." "Aron Cotruș, exilatul" este o carte recuperatorie, de referință pentru Istoria literaturii, ce evidențiază o parte din viața poetului, rămasă sub conul de umbră. Ea este un jalon direcțional - confirmativ ideii că poemul cotrușian își poartă autoreferința desțărării, precum fluviul imaginea sa, fiindcă poetul nu poate accepta ca Patria "să fie chipul orcărui loc unde omul își așează cortul". Ion Cristofor folosește un limbaj inflorescent și linear, subliniind printr-un
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
austroungare care-l pun sub observație și caută să-l neutralizeze. Celebra „Mai potoliți-l pe Eminescu !”- este fatală. Apare un bărbat viguros, de o frumusețe clasică cu privirea incandescentă și zâmbetul „mobil, diversificându-se în orice moment, fiind întrebător, confirmativ, iertător, disprețuitor, dureros, oglindind oarecum mimica gândirii”- așa îl vede N. Pătrașcu într-o seară de toamnă a anului 1881 în josul Teatrului Național. Vlahuță tot acum îl vede într-un tramvai „un om în vârstă, bine făcut, rotund la față
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
-i veche Cel mai sărac, ...mereu părea, Poet, fără pereche! Un fiul de Demiurg − zic unii! −, Cu-o frunte lată-așa, Absent în jur, la ce se-ntâmplă Părea, dar nu era!... Cu nasul fin, buze subțiri, Bărbia-așa rotundă... Confirmativ, întrebător, Și rezervat, ...mult încă. Îndurerat și iertător: Când toți vorbeau, tăcea! Iubind pe cei din jurul său Și, mai mult, Țara sa... Ochi mulțumiți, cutezători, Pătrunși de inspirații, Adânc umbriți a-dese-ori, Până la palpitații... Să mă-nțelegi, pot chiar să-ți
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
sensul legii și exonerează de răspundere partea care o invocă. Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte, în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră, și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore. Articolul 20 Lista cu unitățile specializate medicale și/sau psihologice agreate/cu aviz anual
NORME din 4 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298981]
-
Vlăduțescu Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă și sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericești, culturale și științifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoțit de fotografii confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt cele două caracteristici ale figurii spiritului creator ce se face vizibil. În acest cadru se înscrie tipologic
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
Vlăduțescu Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă și sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericești, culturale și științifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoțit de fotografii confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt cele două caracteristici ale figurii spiritului creator ce se face vizibil. În acest cadru se înscrie tipologic
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
au fost întâlnite în pelerinaj, consemnarea sensului evlavios al pelerinajului, înregistrarea bisericilor construite în fiecare din locurile sfinte, sintetizarea într-un capitol special a destinului Mântuitorului de la Naștere până la Înviere (pp. 111-184). În arhitectura cărții, componenta imagistică joacă un rol confirmativ, ea certificând susținerile verbale și validând ca însemnat fiecare moment al pelerinajului. Cartea ilustrează pelerinajul ca „timp prețios al catehezei” (p. 22) și ne arată un om care se preocupă de sine, de spiritul său, care se regăsește pe sine
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
acela de a nu putea duce nimic până la capăt” (19 ianuarie 2012). Opiniile exprimate de Augustin Buzura nu sunt reacții emoționale de moment, ci puncte de vedere bine cântărite, profund analizate și așezate în concepte etico-politice. Aproape fiecare articol apelează confirmativ, inspirativ și coroborativ la părerea unui specialist recunoscut, a unui cercetător avizat, a unei personalități de certă valoare. Printre „prietenii” generici ai lui Augustin Buzura apar citați: Roger Gentis, Roland Jaccard, Erich Fromm, Camil Petrescu, Dumitru Drăghicescu, Emil Cioran, Fernando
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
Romanul emigrării ca problemă existențial-interculturală majoră de Ștefan Vlăduțescu În geografia critică a literaturii române, pe harta Olteniei literare actuale, ca întâiul reper vizibil marcat, figurează scriitorul Gabriel Chifu. Confirmativ, în „Istoria critică a literaturii române” (2008), Nicolae Manolescu îi acordă un loc și un spațiu meritorii (pp. 1313-1316), precizând, în ce privește proza, că „romanele lui Chifu s-au impus (...) atenției criticii”. Concordant, și remarcabilul roman (în opinia noastră) „Relatare despre
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
un țăran analfabet este „potențial egalul lui Kant”. Întrebările despre divinitate, n-au în mod specific și limpede un răspuns: „rămân un biet agnostic”, arată Norman Manea. f) Un al șaselea element definitoriu se identifică în limbă. Norman Manea reproduce confirmativ ce susținea Hannah Arendt: „Ce rămâne? Limba maternă rămâne” și adaugă: „Româna este limba cu care am intrat în lume, apoi limba educației și lecțiilor mele de început, limba iubirii și a prieteniei și a familiei (...), a fost și a
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
niciodată. În orice caz, fiecare operă literară este destinată întregii critici. În ce-i privește pe receptori, aceștia primesc opera cu un sistem de reprezentări care le dă dreptul la o așteptare, care, la rândul ei, poate genera o satisfacție confirmativă ori o frustrare repugnantă. Receptarea trebuie să fie locul de acțiune al dreptului de a înțelege liber: „fiecare are dreptul de a înțelege liber“ și nemijlocit, să constate lucrul textului și direcția în care lucrează textul pentru a face transparent
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]