101 matches
-
atacului de făinare, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, la pomii netratați (Victoria Șuta și colab., 1974). Numărul mare de picnidii de Ampelomyces modifică culoarea miceliului parazitat din alb, cu aspect făinos, în alb murdar, reducând considerabil numărul conidiilor de Oidium farinosum Cke. Pentru combaterea păianjenilor tetranichizi, se recomandă răspândirea în plantațiile de măr a speciilor de acarofagi din genurile Typhlodromus și Phytoseiulus în proporția un prădător la 50-100 acarieni fitofagi. Pentru combaterea păduchelui din San José (Quadraspidiotus perniciosus
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
levurile) sunt microorganisme unicelulare eucariote care se reproduc prin înmugurire. Aceste trăsături sunt caracteristice pentru majoritatea drojdiilor dar sunt și excepții. Există și specii care dau formațiuni micelare, altele cu un ciclu de diviziune prin fisiune și genuri care poartă conidii și sterigme. Lodder (1970) include în termenul de levuri un grup heterogen de microorganisme, iar Phaff (1978) revizuiește etimologia termenului de drojdie, luând în considerație rolul lor în fermentație și capacitatea de a metaboliza o variatate de zaharuri. Numărul speciilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
40. Mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice pe suprafețe mici 1993 Rusu M. Caras Mircea 41. Componente ale luptei integrate împotriva buruienilor 1993 Scurtu Dumitru 42. Biologia și combaterea tripsului la in 1994 Brudea Valentin 43. Mașină de inoculat secara cu conidii de Claviceps purpurea 1994 Caras Mircea 44. Reducerea numărului tratamentelor la bolile foliare ale grâului în funcție de rezistența soiurilor 1994 Ignătescu Ion 45. Tehnologia înființării și exploatării amestecurilor de soiuri de precocități diferite 1994 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. Tonigar Doina 46
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
immobilizat în alginat pentru sechestrarea unui colorant reactiv. 4.2.6.4. Entraparea fungului Cunninghamella elegans, în matrice de alginat O soluție de sare de sodiu a acidului alginic 2% (din alga brună), a fost inoculată cu o suspensie de conidii (concentrația finală 2,5 104 conidii mL-1) și agitare continuă, după care a fost introdusă sub formă de picături cu o pompă peristaltică într-o soluție agitată continuu de clorură de calciu 0,25 M. Perlele de alginat de calciu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
colorant reactiv. 4.2.6.4. Entraparea fungului Cunninghamella elegans, în matrice de alginat O soluție de sare de sodiu a acidului alginic 2% (din alga brună), a fost inoculată cu o suspensie de conidii (concentrația finală 2,5 104 conidii mL-1) și agitare continuă, după care a fost introdusă sub formă de picături cu o pompă peristaltică într-o soluție agitată continuu de clorură de calciu 0,25 M. Perlele de alginat de calciu (de 2-3 mm diametru) formate au
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
chimic împotriva ciupercilor Ustilago, Fusarium, Tilletia, Septoria; să nu fie șiștave, să aibă o puritate și germinație corespunzătoare. 3. Lucrările solului au o mare importanță în prevenirea apariției bolilor, astfel: distrugerea samulastrei, reduce foarte mult atacul de făinare, întrucât elimină conidiile, care se formează pe aceste plante; îndepărtarea resturilor vegetale, a paielor, are rol în reducerea potențialului infecțios pentru făinare, rugină, septorioză, fuzarioză; arderea miriștilor este o metodă, des utilizată în prezent și are efect favorabil, în reducerea atacului bolilor de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să reușească aceștia mai au nevoie și de apă, în care să germineze și de higroscopicitatea aerului. Conidiile (metasporangii) de la ciupercile fam. Peronosporaceae, ascele de la ciupercile subîncr. Ascomycotina și sporii diferitelor ciuperci care cauzează rugini sunt antrenați de vânt sau de picăturile de apă și produc noi infecții. Transmiterea prin apă Apa este un factor indispensabil în transmiterea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din subîncr. Zygomycotina formează spori imobili în interiorul unor sporangi iar ciupercile din subîncr. Mastigomycotina formează spori mobili (zoospori) în zoosporangi . La ciupercile din cl. Oomycetes sporii sunt mobili și se formează în zoosporangi caduci denumiți în mod curent și false conidii. spori exogeni sau exosporii se formează la exteriorul unor organe speciale diferențiate în funcție de faza în care se găsesc ciupercile respective. a ciupercile din subîncr. Ascomycotina sporii imobili se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se găsesc ciupercile respective. a ciupercile din subîncr. Ascomycotina sporii imobili se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați în organe speciale numite picnidii și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați în organe speciale numite picnidii și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un aspect pulverulent, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri de conidii ca niște butoiașe, de mărimi ce variază între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri de conidii ca niște butoiașe, de mărimi ce variază între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce și prezintă o coroană de apendici simpli. Ascele conțin 6-8 ascospori ce măsoară 13-30 x 10-20 µm. Epidemiologie. Iernarea parazitului are
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manșon micelian albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor și conidiilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării cleistoteciilor punctiforme de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între 16-17 x 10-17 µm și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între 16-17 x 10-17 µm și asigură răspândirea agentului patogen în timpul perioadei de vegetație. Ele sunt apte de a germina pe țesuturile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între 16-17 x 10-17 µm și asigură răspândirea agentului patogen în timpul perioadei de vegetație. Ele sunt apte de a germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura mediului să fie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 2226 x 12-15 µm. Forma cu cleistotecii a fost semnalată în țara noastră de E. Docea (1952). Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din anul precedent. Acesta formează conidii ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Cercetări făcute în bazinul Bistrița de către I.Vonica (1966) au demonstrat că aceste cleistotecii deși se formează din luna mai până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, ascosporii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]