40 matches
-
ușurință de curenții de aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară. Pe stigmatul florilor ei germinează, formând un filament care poartă numele de „filament de infecțiune”. Acest filament pătrunde până în ovar. În interiorul ovarului, din miceliu se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară. Pe stigmatul florilor ei germinează, formând un filament care poartă numele de „filament de infecțiune”. Acest filament pătrunde până în ovar. În interiorul ovarului, din miceliu se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
multe specii de buruieni solanacee. Miceliul ciupercii este neseptat, trăiește în spațiul intercelular, se hrănește prin haustori, uneori miceliul pătrunde în celulele plantei parazitate. Fructificația asexuată are aspectul unui puf alb pe partea inferioară a frunzei și este constituită din conidiofori subțiri, hialini, cu 3-4 ramificații care ies prin stomate. Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai în prezența picăturilor de apă, formând zoospori (la temperatura de 15C) sau un filament de miceliu în alte
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
cea mai intens decolorată zonă pe o placă de agar, cu un mediu de cultură solid specific, la care a fost adăugat colorantul studiat (Acid Violet). Tulpina selectată a fost identificată pe baza caracteristicilor culturii, a morfologiei fungului și a conidioforilor. Pentru experimente fungul a fost menținut pe mediu caracteristic solid (Anjaneya și al., 2009). 4.2.2.3. Alge În experimentele realizate cu microalge (Sadettin și Dönmez, 2006), acestea au fost obținute din ape termale prin creșterea culturilor pe un
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
denumiți în mod curent și false conidii. spori exogeni sau exosporii se formează la exteriorul unor organe speciale diferențiate în funcție de faza în care se găsesc ciupercile respective. a ciupercile din subîncr. Ascomycotina sporii imobili se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați în organe speciale numite picnidii și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pot fi aerieni sau protejați în organe speciale numite picnidii și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
limbului. În scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manșon micelian albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor și conidiilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării cleistoteciilor punctiforme de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm. Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este o umiditate de numai 30 %. Frunzele uscate prezintă uneori și forma
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de 40-80 x 4-6 µm, cu 3-5 septe. Pe talul ciupercii pot apărea, în condiții vitrege, organe de rezistență sub formă de clamidospori sferici, strălucitori. În momentul sporulării, miceliul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Berk. et Br.) Wr., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ia un aspect spongios, buretos și o colorație brună. Prin intermediul rizomorfelor, parazitul trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar conidiofori și conidii. Agentul patogen Rosellinia necatrix (Hart.) Berl., fam. Xylariaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Dematophora necatrix Hart. Miceliul este format din celule piriforme , ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hart.) Berl., fam. Xylariaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Dematophora necatrix Hart. Miceliul este format din celule piriforme , ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci ce produc de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o mare parte din suprafața frunzelor, care cad înaintea celor sănătoase în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe sepale, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită conidioforilor și conidiilor. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii de Monilinia fructigena
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Venturia inaequalis (Cke.) Wint. (sin. Endostigme inaequalis (Cke.) Syd.), fam. Venturiaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f..c. Spilocea pomi Fr., sin Fusicladium dendriticum (Wallr.) Fuck. Miceliul se dezvoltă subcuticular și formează în momentul fructificării strome pe care apar conidiofori și conidii. Conidioforii sunt bruni, unicelulari, cilindrici, mai dilatați la bază și ușor cutați la partea superioară. Conidioforii joacă rol de fialide și formează la partea superioară conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate măsoară 16-30 x 6-9
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Wint. (sin. Endostigme inaequalis (Cke.) Syd.), fam. Venturiaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f..c. Spilocea pomi Fr., sin Fusicladium dendriticum (Wallr.) Fuck. Miceliul se dezvoltă subcuticular și formează în momentul fructificării strome pe care apar conidiofori și conidii. Conidioforii sunt bruni, unicelulari, cilindrici, mai dilatați la bază și ușor cutați la partea superioară. Conidioforii joacă rol de fialide și formează la partea superioară conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate măsoară 16-30 x 6-9 µm. Pe frunzele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
c. Spilocea pomi Fr., sin Fusicladium dendriticum (Wallr.) Fuck. Miceliul se dezvoltă subcuticular și formează în momentul fructificării strome pe care apar conidiofori și conidii. Conidioforii sunt bruni, unicelulari, cilindrici, mai dilatați la bază și ușor cutați la partea superioară. Conidioforii joacă rol de fialide și formează la partea superioară conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate măsoară 16-30 x 6-9 µm. Pe frunzele căzute toamna, ciuperca continuă să ducă o viață saprofită, iar primăvara, ca urmare a procesului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete, galbene-brunii, de 35-105 x 15-25 µm, alcătuite din 3-5 celule . Loculii izolați ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
normală, erbicidarea, limitează pagubele produse de această boală. 5.6. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Deuteromycotina Ciupercile din subîncrengătura Deuteromycotina prezintă numai forma de înmulțire vegetativă și asexuată prin spori ce pot fi de tip hifal(apar liberi ,pe conidiofori, la suprafața organelor parazitate sau saprofitate), de tip melanconial(sporii apar pe conidiofori scurți în lagăre sau acervuli) sau de tip sferopsidal(sporii apar pe conidiofori scurți în picnidii) Micromicete din Clasa Coelomycetes , ord. Sphaeropsidales fam.Sphaeropsidaceae ( sporii se formează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuperci din subîncrengătura Deuteromycotina Ciupercile din subîncrengătura Deuteromycotina prezintă numai forma de înmulțire vegetativă și asexuată prin spori ce pot fi de tip hifal(apar liberi ,pe conidiofori, la suprafața organelor parazitate sau saprofitate), de tip melanconial(sporii apar pe conidiofori scurți în lagăre sau acervuli) sau de tip sferopsidal(sporii apar pe conidiofori scurți în picnidii) Micromicete din Clasa Coelomycetes , ord. Sphaeropsidales fam.Sphaeropsidaceae ( sporii se formează în picnidii) 5.6.1. Putregaiul uscat al verzei Phoma lingam Boala a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vegetativă și asexuată prin spori ce pot fi de tip hifal(apar liberi ,pe conidiofori, la suprafața organelor parazitate sau saprofitate), de tip melanconial(sporii apar pe conidiofori scurți în lagăre sau acervuli) sau de tip sferopsidal(sporii apar pe conidiofori scurți în picnidii) Micromicete din Clasa Coelomycetes , ord. Sphaeropsidales fam.Sphaeropsidaceae ( sporii se formează în picnidii) 5.6.1. Putregaiul uscat al verzei Phoma lingam Boala a fost semnalată inițial în Germania la sfârșitul secolului XVIII, însă acum este cunoscută
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]