978 matches
-
pot lăuda, desigur, cu prietenia marelui scriitor Mircea Horia Simionescu, dar cred că eu sunt unicul care s-a bucurat de o deferență și de un interes special din partea acestuia. Acest lucru s-a datorat, probabil, și faptului că eram consăteni și mai ales vara, când stătea mai mult la Pietroșița, ne întâlneam deseori, pentru a sta la „taclale”, sau pentru a-i citi din poeziile mele, dar și din cauză că (așa cum de altfel a și afirmat într-o prefață la prima
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
folosul unei colectivități de oameni uniți prin aspirații și idealuri comune. Este, dacă vreți, un dar de suflet, un nou-născut, un copil de suflet, pentru mine și ceilalți din jurul meu, indiferent că mi-au fost copii, rude, inamici, prieteni, vecini, consăteni, colegi, amici sau simpatizanți, dușmani sau adversari, interesați sau indiferenți. Este un mod de a sădi, de a crește ceva spiritual în timpul vieții pentru vremurile ce vor urma după mine. O vreme, concomitent cu mine, apoi ca o parte din
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
profilul. Minodora Chendea, soția sa, economist și cameraman ad-hoc, îl acompaniază și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector ideatic, așa-zicând
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
te numesc în postul de la Sătic. E aproape de casa dumitale părintească, a ținut să mai precizeze dânsul. Cunoști drumul prin Piscul Jugii? mă mai întrebă. “Îl cunosc, dle revizor, i-am răspuns pe nerăsuflate. Candidat la o suplinire era și consăteanul și prietenul meu Gheorghe Arișanu, care absolvise școala normală din Galați. Eram fericit. Intram pe leafă, mai slăbeam din chingile cu care o împresurasem prea strâns pe sărmana mamă. Până la acea dată, Ghică al Popii (Anastase, un înstărit al timpului
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL "AMINTIRI ALE COPILĂRIEI") Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1093 din 28 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dulce copilărie Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
un porc pentru masa de Crăciun. Aceste dobitoace le hrănești cu ce ți-a dat Dumnezeu ca recoltă. Dar tot nu este suficient. Dumnezeu nu te vede pe tine Nea Gheorghe, Dumnezeu vede întregul sat, chiar mai mult. Dacă un consătean păcătuiește și merită să fie pedepsit o pățești și tu nevinovat. Puhoiul de ape umflate lovește pe toți, credincios sau necredincios, păcătos sau bun creștin. Toți trebuie să sufere pentru un singur păcătos care s-a aciuit și trăiește în
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
16 august 2011 Toate Articolele Autorului CAP. I Dulce copilărie “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
principalelor obiective comunale Rădeștiul se prezintă destul de bine. Rezultatele rădeștenilor se explică prin faptul că există voință, disciplină și seriozitate în conducerea acestei localități, lucruri care contează enorm în procesul administrativ - l-am văzut pe dl. primar Porumb însoțit de consăteni printre cei 5000 de oameni care manifestau la Bârlad împotriva explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, am citit în media locală și centrală că localitatea beneficiază de serviciile unui medic din Sudan (ai noștri speciliști nu prea
La Rădești transparență și seriozitate mai multă în administrație decât la Bălăbănești! by http://balabanesti.net/2012/04/12/la-radesti-transparenta-si-seriozitate-mai-multa-in-administratie-decat-la-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339938_a_341267]
-
era de a fi sprijiniți cu alimente partizanii din munți. Vasile n-a stat mult pe gânduri și, prin curajul sau înflăcărarea juvenilă aprinsă de mirajul luptătorilor, s-a alăturat bucuros rugăminții lui Remus Sofonea, încurajat fiind și de numeroșii consăteni, precum și de marea populație ațării Făgărașului, mai ales că eroii-partizani proveneau din familii de vază, cunoscute și se bucurau de mare prestigiu. Mai toate familiile înstărite ale Țării Bârsei, respectiv ale Țării Făgărașului erau profund creștine și militau pentru nădejdea
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
mi-a fost să stau la masă cu mama lui, cu fratele lui, cu rudele și prietenii apropiați. “Voi sunteți ai mei!” mai zicea orășeanul, când fugea de vreo horă sau de vreun joc de doi, lăsând mireasa în seama consătenilor ei. Povești cu dentista, ar fi fost prea mult! Ne-am așezat la masă. Mă cunoaște destul de bine ca să-mi interpreteze culoarea din obraji. Știe când mă înfurie ceva. Pe asta am și mizat. În trei cutii avea mărțișoare noi
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_martisor_de_dor_corina_lucia_costea_1330446651.html [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
acela nu se afla mai departe de câteva sute de metri de noi. Am mai aflat că bătrânii noștri se numeau de fapt, Ioniță. Numai că unul din ei se ocupa cu strânsul untului din comună pe care împreună cu alți consăteni, porne au de cu noapte cu căruțele să-l ducă la oraș. Poposeau în pădure, întotdeauna în același loc unde găsiseră un luminiș, puneau căruțele în cerc, aigurau paza prin rotație de frica lupilor iar dimineața plecau din nou. Și
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
boala cea mai frecventă a vremii, tuberculoza, o Joiană bună de lapte și ceva pământ moștenit din tată-n fiu de la stramoșii săi. Unul din ei, Călin Dominte, venise la Soci de dincolo de Carpați, cum vor fi venit și înaintașii consătenilor săi din spița lui Sasu ori a lui Moroșanu. Avea Dumitru Dominte ceva din firea ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai ales, era hotărât în faptă. Cum oare să-ți explici felul în care și-a luat
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
urmă tot la lopata lui Eminescu ajungi!” „Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat!” Știa atât de multe despre Emil Cioran... Pe Cioran și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea consătenii mei, pentru că își au originile toți trei în ținuturile Sibiului. „După părerea mea, Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat, a separat grâul cel bun de pleavă și neghină - mi-a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai frumos, scene de la prașila porumbului, dar și de la scăldatul în apa Șasei, apa copilăriei noastre, unde un coleg de-al lui, consătean de-al nostru, s-a înecat. Scriitorul trăiește o adevărată dramă, pentru simplul fapt că a spus unui coleg să meargă la scăldat, după ce și-a terminat ”norma”, alături de alți colegi, care pleaseră déjà la gârlă. Trăiește adevărată dramă, când
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
muncitorului Nicuță Suru, om gospodar, ajuns la bătrânețe “Un amărât, săracul, ce nu mai trebe la nim`! Dar ce om o fost la viața lui! Și câte n-o mai făcut, Doamne, cu mâinile alea-a` lui! “ , cum mărturisește un consătean. Textele au o savoare a povestirii, o frenezie a relatării, deși o oarecare obstinație în a descifra freamătul lăuntric al personajelor este evidentă.Prozatoarea privește realitatea cu binoclul, apropiind și participând la acțiunile personajelor.Așa cum se întâmplă în nuvela Din
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_miere_peste_al_florin_tene_1355239956.html [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]
-
greci Pan theonul din Carpați Așa strigă du pa mine nebunul satului Poți să știi de unde are informația De multe ori i-am făcut semn că-l înțeleg Și când a fost bolnav l-am înlocuit fără nicio pro blemă Consătenii mei nici n-au obser vat diferența Ori poet ori nebun aceeași făină se macină la moară Azi e rândul meu să strig Hei tu Pantheonul din Car pați Ai putea sa taci măcar o clipă în limba română Hai
EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Erezie_nula_sau_fructele_ogli_costel_zagan_1388226958.html [Corola-blog/BlogPost/353351_a_354680]
-
jud. Lăpușna- Cărpineni, Boghiceni ș.a. Mă uit, că și la mine în Vadul-Leca s-au cam rărit cetele de colindători și urători. Cauza, care va duce în viitorul apropiat la dispariția obiceiurilor de iarnă am găsit-o în conversațiile cu consătenii. De vină este Biserica și Organele Supreme de Stat. Biserica e vinovată, că nu poate să treacă la un stil unic, mondial, stilul nou. Nicidecum Mitropolia Moldovei nu se poate rupe de la Patriarhia Moscovei. Numai noi, românii basarabeni din tot
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (2) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Inserții spațio-temporale - Povestiți , vă rog ! - Pe Simona o aduceau aici la țară, la bunici, în mod special vara, părinții ei : băiatul
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_2_costel_zagan_1385400840.html [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
lacrimi! Cuvintele se împleteau cu învolburate amintiri într-un cor al durerii mute . Sufletul era undeva departe, în trecut , unde Simona , o copilă zvăpăiată, ridica strada și casa bunicii în slava cerului! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (118) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (2) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1060, Anul III, 25 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_2_costel_zagan_1385400840.html [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
ei: ăsta zice că-s nebună, precis nu-mi dă viza!Dar a primit-o, și în același an, 1992, traversează Atlanticul și face prima vizită în Statele Unite. A fost atunci în zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mulți consăteni și rude. Neamul Stănilă este răspândit peste tot în America și în lume, știam acest lucru de la nea Mitică. Și el descinde dintr-o ramură a acestui neam, având unul dintre bunici cu numele Stănilă - bunicul din partea mamei, Ion, poreclit
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
i-a permis. Și-a iubit neamul și familia ce a înconjurat-o mereu cu grijă și dragoste. Astăzi, cei dragi ai săi îi simt gândurile pline de dragoste și recunoștință, de-acolo din cer, de Sus... Dar rudele și consătenii îi sunt aproape. Se implică în viața culturală a Sebeșului de Sus, în organizarea acelor întâlniri devenite tradiționale, Fiii satului. Chiar dacă sunt la mii de kilometri depărtare, Luciana Stănilă și nea Mitică Sinu țin legătura. Nicole și Mitică Sinu au
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Nicole și Mitică Sinu au primit-o cu drag în Arizona, când a avut ocazia să viziteze împreună cu ei orașul și împrejurimile, și au retrăit pentru câteva zile amintirile împletite în fire de dor, despre Sebeșul de Sus și despre consătenii lor. După ce am vorbit cu doamna profesor Stănilă minute multe la telefon, într-o atmosferă destinsă, deschisă și deosebit de plăcută, aflând atâtea despre viața și cariera Domniei Sale, am înțeles și mai bine de ce nea Mitică, atunci când povestește de ea, rostește
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
-o într-o zi, ce însemnă cuvântul “circa” și ea ne-a spus că e denumirea unui popor din Africa. Îmi spune la telefon, mama, ca deseori, o întâlnește la cozile de la magazinele din sat și tot timpul le reproșează consătenilor că sărăcia și nevoile ce s-au abătut asupra lor sunt de când au ”venit românii” și de când basarabenilor le-a trebuit limba română. Adevărat că o mai iau în răspăr “analfabetele” cu patru clase primare de la români, că nu știe
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]