48,585 matches
-
sau ca epigramist. Din membru al cenaclului literar „Gib Mihăescu”, a devenit președinte între anii 1996-2001. De asemenea, a fost membru al Societății literare „Anton Pann” din Rm. Vâlcea și al Cenaclului umoriștilor vâlceni. Viața culturală a orașului Drăgășani era consemnată în revistele „Convorbiri drăgășănene” și „Rusidava culturală' al căror redactor șef a fost. Poeziile din volumul „Retorica balansoarului”sunt numite pe poet pe pagina de titlu, „ /versuri încărcate / cu un semn de grație / penru Ruxandra Ioana / în care cred și
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
dacă ai timp. Tuturor membrilor Clubuilor Lions din România le doresc „Sărbători Fericite!” „Crăciun de Poveste!” și „Un An Nou Prosper!” Îți mulțumesc mult pentru acest interviu, și aștept detalii despre viitorul proiect! Sărbători fericite, și succes în tot! -------------------------------- A consemnat: Cristina OPREA dr. în istorie și arte vizuale Craiova, sfâșit de decembrie 2015 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - INTERVIU CU PIANISTUL DE EXCEPȚIE - MIHAI DIACONESCU / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1859, Anul VI, 02 februarie 2016. Drepturi de
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1454423589.html [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului. (Viața lui Constantin cel Mare, cartea a 2-a, cap. 7, PSB, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București 1991) Împăratul Constantin a înțeles
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
slujească. Să ai grijă de el și să-l ocrotești de orice fel de primejdie. (Gilbert Dagron, Naissance d'une capitale, Paris, 1919; /și în ed. greacă, Nașterea unei capitale, Atena, 2000, p. 44). Nu trebuie să evităm nici miturile consemnate în textele cronicilor și nici relatările mai noi, care prezintă Constantinopolul ca fiind sub pururea ocrotire a Sfintei Fecioare Maria: Împăratul Constantin a închinat orașul Fecioarei și Mamei lui Dumnezeu. (Ioan Zonaras, P.G. 134, col. 1108- XIII, 3). Altă informație
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
nici relatările mai noi, care prezintă Constantinopolul ca fiind sub pururea ocrotire a Sfintei Fecioare Maria: Împăratul Constantin a închinat orașul Fecioarei și Mamei lui Dumnezeu. (Ioan Zonaras, P.G. 134, col. 1108- XIII, 3). Altă informație venită de la Constantin Acropolites, consemnează că: orașul a fost ridicat în numele Mamei lui Dumnezeu. (Cuvânt elogios, p. 340) Împăratul Constantin cel Mare a manifestat o deosebită cinstire și față de Apostolii și Martirii Mântuitorului nostru, astfel că Orașul sfânt a fost închinat și venerării lor. Dacă
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
curat pe Hristos. Dositei nu se lasă mai prejos, arătându-l pe Constantin cel Mare, că: pe bună dreptate este amintit ca fiind tată al împăraților ortodocși și temelie a statului creștin. În Cuvântul al IV-lea, Eusebiu de Cezareea consemnează: Numai acesta dintre împărații traco-romani L-a cinstit pe Dumnezeul, Împăratul tuturor, cu o excesivă evlavie față de El; numai acesta a propăvăduit cu dăruire cuvântul lui Dumnezeu; numai acesta a șters orice fel de urmă de politeism și a izgonit
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
una protocolară la care șeful știa desigur răspunsul. Acesta veni de la subaltern sub forma unui rânjet la care se adaugă acea vestită mișcare a degetelor inconfundabilă și care înseamnă: banii, și apoi mai vorbim! Înjurăturile în elvețiană nu au fost consemnate de istorie dar ele au avut loc, în mod sigur. Apoi șeful a scos o monedă de aramă, cea mai puțin valoroasă cu putință, și i-o înmână ceremonios subordonatului de parcă i-ar fi înmânat tezaurul sultanului, făcându-i și
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
pregătește un moment unic, dedicat acestui spectacol, soprana Alexandra Coman - care a cântat alături de Placido Domingo sau Jose Carreras, emblematicul cor de cameră Madrigal și Orchestra Națională «Gheorghe Zamfir», sub bagheta lui Florin Totan". "Autor a peste 300 de lucrări", consemnează Agerpres " în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic, Zamfir a vândut peste 120 de milioane de discuri în toată lumea, are peste 160 de albume înregistrate și peste 100 de discuri de aur și de platină, alături de nenumărate distincții
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414827836.html [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
și nu numai.Pewrsonalităților acordăm medalia”Virtutea Literară “, pe care au primito Iulian Patca, Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Al.Florin Țene, C.T.Dârțu, T.Barbu, Emil Istocescu, etc. Au fost organizate schimburi de experiență între filiale, sau cenacluri literare, activități consemnate de-a lungul timpului în ziare sau popularizate pe posturi de radio și TV locale, propunându-se ca și pe viitor să se pună accent deosebit pe întâlnirile dintre Cenacluri din cadrul filialelor Ligii, cu cenacluri similare din localități, întâlniri cu
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
unor reviste ale Ligi Scriitorilor, cum ar fi: Iulian Patca, Elisabeta Iosiv, Doina Drăgan, C.T.Dârțu, Marius Știrbu, Ion Părăianu. Ion Nălbitorul, Ligya Diaconescu, Doina Drăguț, Nicolae N. Negulescu, Marinela Preoteasa, inclusiv ofițerul de presă Voichița Pălăcean-Vereș care cu acribie consemnează în presă activitățile Ligi Scriitorilor Români. Au fost amintite activitățile de comemorare de la Drăgășani al scriitorului Gib I. Mihăescu - publicându-se ca omagiu romanul “La braț cu Andromeda” de Al Florin Țene și a romanului “Un ocean de deșert “ de
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
minunați... Octavian CURPAȘ: Ce mesaj ai dori sa le transmiți cititoarelor noastre? Alice NĂSTASE: Le-aș ruga să se întrebe, onest, dacă sunt fericite. Și dacă nu sunt, să își schimbe viața. Pentru că nu trăim decât o singură dată. A consemnat, Octavian D. CURPAȘ Phoenix, Arizona, SUA mai 2012 Referință Bibliografică: Octavian CURPAȘ - INTERVIU CU ALICE NĂSTASE / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 514, Anul II, 28 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate
INTERVIU CU ALICE NĂSTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_alice_na_octavian_curpas_1338266046.html [Corola-blog/BlogPost/357430_a_358759]
-
cu privire la starea sănătății a deținutului criminal de război Vulcănescu Mircea din acest penitenciar". Referatul lipsește din dosar, în schimb pe contrapagina unei note din 20 iunie 1947 am descifrat cu lupa câteva însemnări cu creionul, probabil ale medicului închisorii. Ele consemnează înrăutățirea stării sănătății lui Mircea Vulcănescu, în trupul căruia tuberculoza (în primul rând) va face ravagii pe tot parcursul detenției pînă la moartea survenită în 1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17 1/2 - 10, slăbire progresivă - a pierdut 40
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
autoare Cezarina Adamescu; Lansare de carte: „Pe cărările vieții” autoare Elena Buică (Canada). Prezintă Prof. Domnița Neaga și Prof. Constantin T. Ciubotaru” Despre acest eveniment, ziaristul George Zavera, în ziarul „Mara” (din Alexandria) nr. 2535, din 15 septembrie 2016, a consemnat: „Evenimentul desfășurat la Casa de Cultură municipală a avut ca moderatoare pe distinsa șefă a Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Roșiorii de Vede, Aurelia Bărbuț, o doamna cultivată, de spirit înalt, în cel mai pur înțeles al cuvântului, a cărei
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
zona Drăgăsani și comunele limitrofe (Verguleasa, Dobroteasa), ;cele două conflagrații mondiale (1916-18 și 1941-45)Abia după consumarea acestui necesar excurs istorico-social șe analizează, într-un larg capitol situația populației: evoluție și structură, număr, mișcare naturală, spor demografic ( la care se consemnează aspectul negativ și îngrijorător al scăderii numărului populației în ultimele decenii) La subcapitolul rezervat structurii populației se analizează cu meticulozitate demnă de toată lauda: compoziția pe sexe, pe grupe de vârstă, după proveniența etnică, după apartenența religioasă. Se fac apoi
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_geografica_a_municipiului_dragasani.html [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
ca forță de muncă și ca difernțiere socială: boieri, negustori, funcționari, țarani etc., în raport cu evoluția economică a localității. Pe lângă analiza situației economice și social-politice, cartea cuprinde și referiri privitoare la starea învățământului și a culturii locale. In partea finală se consemnează texte ale unor personaliități străine care au trecut prin Drăgășani și un glosar regional. Prin documentarea și expunerea de ținută științifică de necontestat, monografia geografică a domnului Ionel Mirescu este un reper și un sprijin pentru toți cei care dovedesc
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_geografica_a_municipiului_dragasani.html [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
și originalitatea cercetărilor și calitatea artistică a interpretărilor Festivalul „Conștiința” desfășurat aproape o săptămână la Ploiești a reușit să îmbogățească cunoștințele celor prezenți, să le stimuleze dorința de cunoaștere, să le creeze o stare sufletească de încântare și relaxare. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: FESTIVALUL „CONȘTIINȚA”, EDIȚIA A IV-A, 2016 / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite, din căință, regret și hotărâre de îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul mai nou, folosit din păcate de foarte mulți, chiar și de unii dintre credincioșii noștri neavizați, anume „a deveni adept al anumitor secte religioase creștine” (Dicționarul
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Imperiul roșu. Scriitorul nu eludează subiecte dificile din episodul retragerii armatei române din Basarabia, când la pierderile materiale și umane (dezertările) s-au mai adăugat (vezi cazul Hâncești) și pactizarea unor comunități de romni cu invadatorul sovietic. Deși finalul narațiunii consemnează învingerea României și consolidarea pentru moment a forțelor malefice ale răului, autorul este optimist în ce privește viitorul mai îndepărtat. Prin logica bunului simț, statuarea răului este doar o pauză pentru maturizarea și dezvoltarea forțelor binelui, după care acestea își revin și
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
fost lansată cartea epigramistului Constantin Tudorache „Reporter în lumea epigramei. Mică antologie de epigramă românescă” apărută în 2016 la Editura Amanda Edit . Cartea „reprezintă o călătorie prin Regatul epigramei în care autorul, în calitate de reporter, ia interviuri imaginare creatorilor de gen, consemnând cele mai expresive și inedite declarații.” (Nicolae Dumitrescu) După părerea criticului literar Alex Ștefănescu, „Cartea este alcătuită ca o aventură în lumea epigramei, strălucește de inteligență și are foarte mult umor. Autorul folosește admirabil limba română, s-ar putea învăța
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
dramatice, în picuri de zăpadă căzuți în noaptea anterioară și topiți prematur în străluciri de soare. Ce păcat că zilele de naștere și de trecere în neființă ale personalităților culturale și științifice nu sunt trecute în calendar cu majusculă! A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
toți cititorii. Cu bine. Doina DRĂGUȚ: Și eu îți mulțumesc pentru această neasemuit de frumoasă poveste a vieții tale și de-abia aștept să reluăm discuția altă dată. M-am simțit ca în O mie și una de nopți... ------------------------------------- A consemnat, Doina DRĂGUȚ Craiova august 2013 Referință Bibliografică: Doina DRĂGUȚ - DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU - UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII / Doina Drăguț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 956, Anul III, 13 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Oneghin, Eminescu cu Luceafărul, Rafael cu Madona Sixtină, Lev Tolstoi cu Război și pace, Byron cu Child Harold și exemplele pot continua. Subliniem faptul că aceste culmi artistice nu anihilează sau nu estompează semnificația celorlalte opere, aparținând aceluiași creator. Realitatea, consemnată de istoria literaturii universale, ne arată că de multe ori, opera de proporții mai mici, dar cu o mare forță de concentrare și exprimare, atârnă greu în cântarul valori, germinând ideile mari, habitudini și principiile estetice de bază ale artistului
PARTICULARITĂŢILE MANIEREI ARTISTICE ALE MARILOR OPERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Particularitatile_manierei_artistice_ale_marilor_opere.html [Corola-blog/BlogPost/370918_a_372247]
-
TV și cinematografice. Activitatea de la Centrul Calderon s-a conturat într-un cerc luminos pe harta culturală a Bucureștiului, reușind să impresioneze prin puterea creației, a dorinței de cunoaștere, a credinței în Dumnezeu, a spiritului de prietenie și colaborare. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREȘTI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1777, Anul V, 12 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
Podișor, Ioan Muțiu, Corneliu Boteanu, Daniela Voicu, Vasile Sevastre Ghican, George Petrovai, Veronica Oșorheian, Emil Druncea, Lucica Sava, Gabriel Petru Băețan, Andreea Maria Dănilă, Nicole Vasilcovschi, Ion Croitoru. „Un lucru este de-acum verificat, cum că: în tot ceea ce a consemnat aici, Gheorghe A. Stroia n-a pierdut din vedere - întregul - și n-a căzut în absolutizări metafizice. Așadar, în concepția criticului literar Stroia, creația în sine sau în subsidiar devine o problemă de conștiință și nu în ultimul rând, meditație
DINCOLO DE ALBASTRELE PLOI (APRECIERI CRITICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Colectia_exegesis_a_editurii_armonii_gheorghe_stroia_1346307253.html [Corola-blog/BlogPost/355322_a_356651]
-
și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan afirmă că dincolo de cele peste 70 de așezări și cele 4 necropole descoperite, ceramica geților atât de iscusiți în arta olăritului se
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]