5,839 matches
-
lui fiind corelate diferite aspecte ale societății românești din acel timp. Manoil, tânăr boier cu înclinații literare, rămas orfan, își petrece viața la țară, în familia boierului N. Colescu. Spre deosebire de alți mulți tineri de categoria sa, are un comportament demn, neconsimțind la multe din practicile protipendadei. își propune să o ajute pe Tudora, o tânără țărancă silită de un alt boier să-și vândă onoarea de fată pentru a-și salva tatăl întemnițat pe nedrept, vorbește cu entuziasm despre literatura națională
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
două categorii: cei care au ieșit în dimineața zilei de 22 să demonstreze știind că riscă să fie împușcați, - și cei care mi-au salvat viața; și sunt cei care au refuzat să protesteze, si care, în concepția mea, au consimțit la ștergerea mea dintre vii. Rudele mele de sânge, de pildă, nu au demonstrat în ziua de 22: așteptau, cu pusilanima prudență, să vadă ce se mai întâmplă. Că mare parte din poporul căruia îi aparțin prin naștere, așteptau și
În preajma ştreangului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82788_a_84113]
-
aș fi în stare să scriu ce-mi cereți să scriu?... - Aș spune mai mult: puțin îmi pasă mie cum o să scrii! La ce aș găsi eu o chestie informativă în infidelitățile presupuse ale unei femei, atât timp cât bărbatul ei legitim consimte, nu face caz?... Ei?... - Eu mă gândeam că aventurile femeii sunt totuși un material informativ, presupuse reporterul. - Așa credeai dumneata? Așa zici că te gândeai? Ascultă la mine-n-coa. Dacă unul din ei se urcă-n avion ori sare cu parașuta
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
pe “apolitici”, și în care nu prea ne auzeam unii pe alții, deoarece fiecare era absorbit de ce zicea el, dar de ce să mint? Singurul pas pe care l-am făcut fără să mă iau în serios a fost când am consimțit să candidez pentru un loc în Senat, la primele alegeri, cele din mai ^90. Atunci m-am lăsat luat de val, căci nu fusese ideea mea. Din fericire, am eșuat. Listele Grupului pentru Dialog Social n-au întrunit voturile necesare
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
că "muzica aduce cu ea o nobilă generalitate,...și, după ce o modulează la nesfârșit, se rezolvă în neîmplinirea însăși, fără să poată ancora nicăieri"). Delimitarea muzicilor ce ne împresoară este din ce în ce mai anevoioasă și ea nu se mai poate săvârși decât consimțind că arta sunetelor este testimoniul zilelor noastre de bucurie ori de tristețe, iar noi suntem martorii loiali ai muzicilor noastre de îndârjire sau de tihnă. Nicicând nu am avut mai multe probe sonore ca acum. O puzderie de muzici dintotdeauna
Ce ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14414_a_15739]
-
plătit eliberării. Îmi imaginam, ne mărturisește dl. Șora, că zece-cincisprezece ani, cel mult două decenii ar putea fi sustrași unei generații (botezate cu cinism "de sacrificiu"), pentru ca la capătul tunelului privațiunilor și opresiunilor să strălucească bucuria pentru cei ce-au consimțit la această "plată" oneroasă și, în orice caz, pentru generațiile ulterioare. Dar nu i-a trebuit mult timp pentru a-și da seama că nu e cu putință să atingă libertatea urmînd drumul alienării: "Alienarea, o dată ce te-ai angajat în
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
mijloacele se îngroașă pe măsură ce se subțiază scopul inițial propus, acesta sfîrșind prin a fi dat practic uitării, iar golul astfel obținut fiind efectiv ocupat de mijloacele inițiale devenite ele însele scopuri (firește: neproclamate ca atare de ideologie, care - din inerție consimțită pe bază de rea-credință - continuă să evoce fantoma unui scop de mult aruncat la coș, după ce, prin complicate medieri "logice", izbutise să-i schimbe definiția, și deci conținutul, pînă într-atît încît, de pildă, cuvîntul "libertate" să ajungă a semnifica perfecta
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
ambiții de putere, după ce ajunge să pătrundă în sfera guvernului, puțin câte puțin acumulează o asemenea putere, - e adevărat, cu complicitatea multor colaboratori și, de asemenea, ca urmare a abdicării unei mari părți a populației, care, în loc să-i opună rezistență, consimte și abdică de la dreptul său de a i se opune - încât el devine un monstru. Acesta este procesul prin care trec toți dictatorii, fără excepție. Cred că Ceaușescu a devenit un monstru, precum Stalin sau Mao, Hitler sau Fidel Castro
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
de la bănuții vîrîți, era o recomandare suficientă pentru tînărul interpret. Chirigiul îl rugă pe tatăl Cihoric să-i dea cu împrumut fiul cît să-l aibă pentru un drum la Țarigrad ca al patrulea la cîntarea cu santură. Leandru a consimțit fără a mai sta pe gînduri, așa că învățatul scrisului îi fu întrerupt încă de la început și rămase la prima slovă. Însă bătrînul chirigiu care venise să-l ceară între timp se îmbolnăvi și el, așa că fură nevoiți să-l ia
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
un păhărel, chiar la mai multe, la o șarmantă cîrciumioară din apropiere. Zi de zi semnau condica. Îl îmbiau să-i însoțească. Erau atît de insistenți că într-o zi l-au înduplecat. Nu că-l ademeniseră, nici pomeneală, ci consimțise pur și simplu să-i urmeze. Era poate și curiozitate? Dar cheful acela, care părea să nu se mai termine, nu l-a prins. Și-a dat seama îndată că nu era de dînsul acolo. Avea cu totul altceva de
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
cred că veți găsi peștișori. De obicei, eu nu le mișc din loc, prefer să le las în voia lor, să asist la delicata lor derivă, fără obstacole, să urmăresc traseul simpatic al dârei lor, și numai când ea insista, consimțeam să-i trimit vreuna, cu un subit și exact îndemn spre frontiera orientală a ochiului. În primele nopți ignoram încă faptul că era posibil acest schimb reciproc și de aceea când Martei i-a scăpat cea mai luminoasă, iar eu
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
-o pe cea care se mișcă mai mult sau pe care vrei, nu contează dacă-i mare sau mică, liniștită sau nervoasă. Ea protestează, dar în glumă, ca de fiecare dată când îi mai cer o fosfenă și după aceea consimte și-mi trece una cu coadă lungă, care începe imediat să se încolăcească în jurul său, ca șerpii. Ai grijă, îmi spune ea, asta-i greu de îmblânzit, iar eu izbucnesc în râs, pentru că totul e un joc, și-i povestesc
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
mâncare, dar s-au îngrijit să nu-l prăjească deodată, ca să nu moară prea repede, ci doar pe încetul, căci nici cei care-l Țineau pe grătar n-aveau voie să-l ia de pe foc până ce martirul n-ar fi consimțit la ceea ce se poruncise. Dar și de astădată el a rămas neclintit, dându-și astfel sufletul în toiul chinurilor, ca biruitor. Așa s-a sfârșit de o moarte mucenicească unul dintre curtenii împărătești. Numele lui era Petru și într-adevăr
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
un personaj literar. Au contribuit la asta, am impresia, și defectul meu de a avea proaste relații cu realitatea, nefiind dotat pentru o comunicare spontană și activă cu lumea din jur, și vanitatea de a semăna cuiva, deja, celebru. Azi, consimt că am cochetat excesiv cu ideea "donquijotismului". N-am făcut prea multe progrese în privința groazei de ridicol. Și azi mă crispează teama că mă pot face de râs, deși bătrânețea mi-a dat o altă perspectivă asupra vanităților. Nu cred
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
altă masă de scris dar pe lemnul proaspăt mâna mea n-a mai vrut să scrie amintirile s-au crispat mi-am dat seama că doar viețile între care deceniile au aprins o flamă de tăcere pot pretinde uitarea liber consimțită Poate că asta fac și faci acum umbră dragă începem să ne dezlegăm reciproc pe deasupra crengilor de arbori câțiva nori care-au uitat uraganul comun din care cândva s-au desprins și migrează toropiți în seninul lacului Bled iar din
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
Era un ghetou și-n ghetou eram eu copil și-n copil era Iisus. Măștile lui Dumnezeu încerc să scriu un poem și renunț: sunt posac infertil găunos Recitesc atunci altul vechi scris în vremuri de ciumă și caligraf inocent consimt să-l transcriu leit și să-l semnez cu prospețimea de azi: tot în aceeași limfă socială mă scald și tot în același eu impur ard pe rug Altele sunt doar măștile lui Dumnezeu ispitele detaliile deșertăciunii mai rafinate mai
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
și cu maximă dezabuzare". Iar pe coperta a IV-a citim că, pe cât de frivolă, viziunea romanului e "pe atât de gravă". Să fim serioși - a se citi circumspecți - o clipă! Nu putem fi atât de naiv sensibili și să consimțim la profunzime plecând de la atât de puțin. În măsura în care depinde de o serie de determinanți (gustul și experiența proprie, contextul ideologic ș.cl.), interpretarea are și o componentă non-rațională care trebuie nu doar conștientizată, dar și stăpânită. Tentația suprainterpretării e, în fond
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
zvonește că banul te-a înveninat cu otrava lui... De aceea, Caiafa, care e om de afaceri și nu prea crede în idealiști, se va încrede în tine, pe când, dimpotrivă, nu s-ar încrede în nici unul din tovarășii tăi". Iuda consimte, în fine, sub o anumită presiune. Slăbiciunea iscariotenului devine astfel criteriul primordial al alegerii lui pentru a comite vânzarea. Prin mobilul pactului, diavolul l-a ajutat să se descopere pe sine. Eseul lui Papini se și încheie cu rătăcirea lui
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
oraș, eu simt orașul și trecutul lui ca ale mele. În bisericile gotice calci peste mormintele principilor transilvani. Trec adesea pe lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, despre care a scris Blaga două poeme, și admir delicata ceremonie a sacrificării la care consimt atît balaurul, cît și sfîntul adolescentin în "solzi de saur". Universitatea însăși e o frumusețe; cred că-mi place să fiu profesor - chiar și al unor studenți care nesmintit pun virgulă între subiect și predicat - și pentru că am avantajul de-
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
iulie 1942 până în martie 1943, Sergiu Filerot este deținut în închisorile C.M.C., Malmaison, Jilava, în cele din urmă fiind trimis la Sărata, pentru reabilitare, într-un detașament de muncă forțată. Trăind deja la tensiunea insurgentă a acestui deceniu, Marin Preda consimte deliberat la programul acestei generații literare și, dincolo de psihologia comună, fiind evidentă solidaritatea de principiu. Din această perspectivă, Marin Preda vedea în poezia lui Sergiu Filerot un adevărat fenomen, "demn de a fi reținut drept document pentru Istoria literară", "niște
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
realizez că aparenta deschidere nu numai că n-avea să dureze, dar avea să fie și extrem de limitată. Și atunci, am spus: pot să scriu. Și pot să fac anumite cedări. M.I.: ... sau concesii. B.E. ... anumite concesii, la care am consimțit, pentru a izbuti să realizez ceea ce socoteam că-i vocația mea. M.I.: Concesii, după terminologia și în perspectiva de astăzi, predominant culpabilizante, au făcut toți cei care au publicat atunci. erau ele gândite, chibzuite sau erau ,în aerul timpului"? Cît
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
intrare în atelier (muzeu). Trebuie să înțelegi ce citești, scria Costin în prefață la Viiața lumii, ,că a ceti și a nu înțelege ieste a vântura vântul". Cantemir solicita cititorului să-i recepteze romanul ,cu voioasă simpatie", deci cu aderență consimțit la ideile textului nu lipsit de dificultăți stilistice. ,Ascultați și auziți", noima predicii, striga din amvon Antim Ivireanul. Și nu sunt singurii noștri scriitori alarmați de neinițierea și chiar recalcitranța receptorului la subtilități. Citiți până pricepeți că ,prin țigani se
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
comună. S-au repetat tentativele de a se obține compromiterea lor, născocindu-se intrigi. Titu Maiorescu s-ar fi supărat pe protejatul său din pricina unor pamflete publicate în gazeta conservatoare, servind o altă tabără politică și de aceea ar fi consimțit cu sânge rece să se desfășoare operația de lichidare. Cine a mânuit unealta asasină? Substanța otrăvită ar fi fost injectată de un medic evreu, ceea ce dă, pasă-mi-te, complotului plauzibilitate. Spre uimirea oamenilor de bună credință, teza aberantă a
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
lui în foșnet de păpădii sfioase/ înjghebau o direcție ce nu ducea nicăieri// agitînd umbreluțe făcute din fîșii de chaos/ femeile de pe trotuare își lățeau decolteul din care/ dinții mărunți ai lui Thomas ronțăiau firimituri de argilă/ bine frămîntată cu toții consimțind că a sosit/ negreșit vremea cînd trupurile de pergament aurit trebuie să/ coboare de pe coperta revistelor feministe direct pe asfalt/ lîngă ceilalți maidanezi" (balada măturătorului de la 4 dimineața). Mișcarea anarhică a particulelor avangardiste e astfel introdusă într-un atelier de
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
stârnesc imaginația sexuală, care este întotdeauna o imaginație necurată 123, aceasta trebuind să fie corectată, pentru ca ea să fie spre mântuire și nu spre osânda veșnică. Dacă nu vom lăsa gândurile de desfrânare să zăbovească în noi și nu vom consimți cu ele când acestea se ivesc în minte, atunci am barat orice drum al acestei înjositoare patimi. De aceea, nu trebuie să primim în nici un chip gândul păcatului 124 și să nu ne complacem în gânduri desfrânate, întorcând toate aceste
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]