62 matches
-
cât se poate. Sunt trubadurul ce-a pătruns În lumea liricii străine, Că-n țara mea în orice post e uns, Cel ce plătește cel mai bine. Dar chiar dacă’s Ulise exilat Prin labirintul filelor străine, Sunt Hercule și Orfeu consolat, Oriunde-n lumea cărților e bine! Referință Bibliografică: Dr. Cornelia Păun Heinzel: “EXILAT“ / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Păun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
“EXILAT“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1457282262.html [Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665]
-
rând, în septembrie, ne-am simțit europeni și prin ofertă muzicală, grație, mai ales, celor șase concerte de la Ateneu ale orchestrelor camerale din Lausanne și Viena. În cel de al treilea final de săptămână, vineri 25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
proprie, ca o creație solitară, ca un acompaniament imaginar. E motivul pentru care mi-am descoperit înrudiri neașteptate și mi-am format o familie de proximitate, o familie nu moștenită, ci aleasă. I-am fost demiurgul improvizat și, totodată, beneficiarul consolat. O familie creată în timp, prin jocul hazardului și al ocaziilor sesizate din plăcerea de a integra de fiecare dată un nou membru comunității nesupuse legii sângelui, ci doar asocierii afective. Astfel s-au creat rețele interne și, progresiv, s-
Miez de Festival în București. George Banu: „Dacă cineva vrea să vadă ce este în teatrul românesc, să vină la FNT” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104443_a_105735]
-
căci prin...inimă, nimic. Reuși totuși o subtilă ieșire din impas: - Deștept stilou! N-a făcut nicio greșeală de...ortografie. Și învățătoarea începe lecția în prezența, încă, a „vânătorului” cu tolba goală. Needificat pe deplin de efectul strategiei sale, dar consolat că secretul lui a fost supus doar riscului minim, profesorul recuperează suportul declarației sale tainice și se se retrage precipitat. Ca o fatalitate însă, Don Juan cu catalog scapă petecul de hârtie pe care îi demonstrase colegei virtuozitatea longevivului său
O SCRISOARE...GĂSITĂ (SCHIŢĂ „DIDACTICĂ”) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_scrisoaregasita_schita_dida_gheorghe_parlea_1342177219.html [Corola-blog/BlogPost/347918_a_349247]
-
cascheta neagră de jocheu elogiindu-mi scrierile... e cavalerul de onoare al fetelor mele... mi-e cititor de gânduri... e cel ai cărui ochi mă-nvăluie c-o undă galeșă oricând mă simte slabă, necăjită... de-a cărui prezență mă simt consolată... a cărui lipsă o deplâng, căci vorba-i îmi atinge nu doar urechea, ci și sufletul... Înaintea lui, cinismul purtat drept platoșă amar de vreme începe să cedeze... Și totuși... o strângere de inimă... Vocea lui! Seamănă cu-a prietenului
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1470547382.html [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
un scaun, planșa,chircita, si nasul meu ,sarmanu',umflat și mare, și roșu și violet... Crescând, m-am gandit uneori: Din fericire,nu mi s-a spart nasul dar a suferit o ...metamorfoza! Nu face nimic," mi-am zis ,deja consolata, ," nasul meu e o' corcitura': între nasul tatei, nu prea scurt dar frumos și drept- și cel al mamei, -cam lung, , cam mare, cam urât!" Referință Bibliografica: O EXPERIENȚĂ TRUAMATICĂ / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1772
O EXPERIENȚĂ TRUAMATICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1446911978.html [Corola-blog/BlogPost/379849_a_381178]
-
de'Medici a murit în noaptea de 8 aprilie sau în dimineața de 9 aprilie 1492, la vila familiei din Careggi. Savonarola l-a vizitat pe muribund pe patul de moarte. Conform scrisorilor martorilor din noaptea aceea, Lorenzo a murit consolat, după ce Savonarola i-a dat binecuvântarea. În noaptea când acesta a murit, un fulger a lovit tunul bisericii Santa Reparata. El și fratele său Giuliano sunt îngropați într-o capelă proiectată de Michelangelo, situată în partea de nord de Biserică
Lorenzo de' Medici () [Corola-website/Science/301000_a_302329]
-
Suveranului în viața socială și politică, Regina era foarte solicitată în multiple direcții: Totul se așteaptă de la mine în orice situație și creierul meu trebuie să fie atent la toate. Trebuie să găsească soluții, oamenii să fie ajutați, sfătuiți, susținuți, consolați, dojeniți, scoși din necazul lor." De aici înalta conștiință a valorii și meritelor sale. Ea este o regină care nu se mulțumește cu rolul de mamă (a cinci copii), cu viața mondenă, cu partidele de călărie de care era pasionată
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
și Distincția FLORĂ TRICOLORA ROMÂN-CANADIANA pe care o pot purta cu mândrie la piept ( că și dvs dealtfel) cu ocazia diverselor acțiuni culturale sau reuniuni StarPress. Pt dvs și d-ra Andrada am trimis și douä Iconițe cu Maica Domnului de la Consolata ( Biserică Italiană din Montréal adoptatä de AGORA pt inspirație spiritualä ), icoane sfințite de preot. Deasemenea vä trimit tot dvs și d-rei Andrada și o tipsie argintatä pt prezentat pe ea apă sfintitä și pâinea sfintitä ( Pasca ) în Duminică Paștelui. Toate
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
restaurantul tatălui său într-un local roz și o forțează să lucreze ca o chelnerița. Pe langă familia sa, Șam trebuie să se confrunte cu fetele populare de la scoala, în special cu conducătoarea majoretelor, Shelby Cummings (Julie Gonzalo). Șam este consolata de prietenul ei cel mai bun Carter (Dan Byrd) și prietenul ei de pe internet, care vrea să se ducă la universitatea Princeton cu ea. Însă ea nu știe că admiratorul ei secret este Austin Ames (Chad Michael Murray), fundașul echipei
O Cenușăreasă modernă () [Corola-website/Science/315554_a_316883]
-
Iar faptul că-ți compari propriul iad cu cel al altcuiva nu-ți diminuează durerea. Îmi pare rău că sunt așa de vehementă pe subiectul ăsta, dar atunci când ți se reteză piciorul cu un ferăstrău ruginit, nu te simți deloc consolat de faptul că persoana din celula vecină e crucificată pe-o masă. M-am ridicat în capul oaselor în pat, în întuneric. Kate dormea împăcată în pătuțul roz de lângă mine. Eram ca niște paznici de noapte. Stăteam treze cu rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care se voia consolator. Câteva secunde, mi-am lăsat capul acolo. Aveam o senzație de discomfort și mă simțeam și ridicolă. M-am ridicat la loc. Nu-mi îmbunătățeam deloc situația continuând să mă comport ca un copil care trebuie consolat. Dar se pare că nici situația asta nu i-a convenit lui James. —Ce-i? m-a întrebat el ușor enervat. —La ce te referi? l-am întrebat gândindu-mă cu ce mai greșisem acum. De ce te tragi de lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de parcă ar fi stat toată noaptea acolo să mă aștepte. A întins mâna timid, ca și cum ar fi avut de gând să mă mângâie compătimitor, apoi s-a răzgândit. Mi-a părut bine. Nu voiam să fiu atinsă. Nici să fiu consolată. —Arăți grozav! a zis. Foarte odihnită. Ți-a crescut părul. Deci! Ești gata de acțiune, da? Arătam groaznic, dar, dacă recunoștea asta, ar fi trebuit, poate, să îmi acorde un tratament preferențial. Bun, să vă spun despre Lauryn. Era slabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Te rog, Ornesto. Chiar nu voiam ca Rachel sau Jacqui sau oricine altcineva să afle despre Mitch; ar putea să-și închipuie că era un soi de idilă, ceea ce era cu totul neadevărat. — Și-a pierdut soția. Noi doar... —Vă consolați reciproc. Știu. A spus-o în așa fel încât a sunat de-a dreptul sordid. Singura consolare pe care mi-o oferea Mitch era aceea că înțelegea cum mă simt. M-a năpădit un val de furie și îmi stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
al său și altora. Totul i se pare „eșec” pentru că pierduse „sursa” iubirii, prin moartea unei singure ființe, soția. O femeie simplă îl iubește, dar el o respinge brutal, agățându-se de „iubirea defunctă”. Credincioșii vin la el ca să fie consolați, dar primesc în schimb numai gemetele neputinței sale, unul dintre ei se sinucide. Drumul către iubirea Domnului fiind un drum plin de morți, eșecuri și redresări infinite, a iubi nu se limitează la o singură persoană, fie ea și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
telefonul acolo. — Dumnezeu să le binecuvânteze pe femei, niciodată nu condamnă un bărbat. Bărbații te judecă, femeile nu. Ce ne-am face fără ele? Lumea de seninătate și de iertare a femeilor, la care ne reîntoarcem, răniți în războaie! Voi consolați și însuflețiți imaginea noastră despre noi înșine. — Și ce-i cu imaginea noastră despre noi înșine? Voi n-aveți așa ceva. Imaginile voastre nu-s decât iluzii. — Tu crezi că femeile... — O, te rog, problemele femeilor sunt atât de plicticoase, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
concepem. Și dorința noastră persistentă de a înfățișa viețile omenești ca pe niște drame ne determină să privim „în aceeași lumină“ evenimente care ar putea beneficia de cauze și de interpretări multiple. Desigur că un om ar putea fi „remediat“ (consolat, încurajat, îmbunătățit, zguduit, restituit unei activități constructive) printr-o istorie inventată a propriei sale vieți, dar asta e cu totul altceva. (Și asemenea istorii trebuie să fie oferite de medici, de preoți, de profesori, de prieteni sau cunoștințe cu influență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Diane, să se afle în camera aceea familiară, să inhaleze mirosul ei de țigară și s-o țină de mâna, doar atât. Dar îi era teamă să se ducă la ea. Acum, nu avea voie să se simtă slab, îmblânzit, consolat. Știa că dacă s-ar fi dus la Diane, ar fi fost în stare să și plângă în camera ei, ținând-o de mână. Exista în George ceva care nu era el însuși, ceva plăpând, chiar patetic, un mic animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
defensive, de raționalizare, din partea celor privilegiați. Dimpotrivă, lipsa prietenilor și lipsa credinței pot fi mai ușor percepute ca piedici remediabile, a căror înlăturare stă în cele din urmă în puterea individului, care trebuie astfel stimulat, îndemnat spre acțiune, și nu consolat. Această diferență poate fi generată și de faptul că sărăcia și boala sunt general recunoscute ca piedici în calea autonomiei umane, în timp ce prietenii și credința în Dumnezeu au o relevanță disputată. Astfel, teoriile din jurul celor din urmă sunt autojustificative, apărându
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fizică. Episodul reprezintă, în fond, o situație răsturnată în raport cu scena din romanul precedent, unde Andrei era constrâns s-o consoleze pe nefericita Mab atât cu vorba (în calitate de confesor), cât și cu fapta (ca amant). Acum, în postura celui ce trebuie consolat se află bărbatul, iar femeia știe de minune cum să procedeze pentru a-i aduce mângâierea dorită. Fără să spună nimic despre ea, Lulù intuiește importanța momentului și-l încurajează pe Andrei să se spovedească, "subliniindu-i vorbele prin gesturi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Înfrumuseța realitatea (ajungând de la minciună la ficțiune poetică). Au un gust pronunțat bizar, oribil, macabru. Muncesc neregulat și numai ce le place. Au nevoie de excitații pentru a se smulge inactivității și plictiselii. Inconstanți În afecțiunile lor: repede seduși, repede consolați. Valoare dominantă: divertismentul. ● Flegmaticii oamenii obișnuințelor, respectă principiile, punctuali, obiectivi, demni de credință, ponderați, cu dispoziție afectivă egală. În general impasibili, răbdători, tenaci, lipsiți de orice afectare. Civismul lor e profund, religia lor are caracter mai ales moral. Agreează sistemele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
naiv-sublim, prin care găsea el să se răzbune pe Eugen Barbu, era să-l toarne cu năduf la Securitate? Și, apoi, cum s-a stins bietul Nego, singur și bolnav, în exil, fără a mai apuca să-și termine autobiografia, consolat doar de bunătatea unei inimi de călugăriță. Nu-i de mirare, așadar, că în linii mari corespondența lui Sîrbu reflectă o atitudine tolerantă față de ceilalți, față de interlocutorii săi, chiar atunci când opiniile acestora sunt total divergente, scriitorul nutrind convingerea că "un
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
conducător, izvor central și comun; păstorii persecutați erau mîngîiați de el, cei săraci și lipsiți erau ajutați, cei credincioși din toate neamurile erau sprijiniți pe toate căile. Prin el, toate națiunile catolice din lume erau iluminate, îndreptate, apărate, liniștite și consolate. 57. La începuturile Bisericii, aceste șase verigi de aur alcătuiau lanțul întregului episcopat. Erau, cu adevărat, verigile de aur a căror materie era sfințenia, caritatea, loialitatea față de cuvîntul lui Cristos și față de pilda Apostolilor, rîvna pentru Biserica întemeiată prin sîngele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o apă care fie te plictisește, fie te primește cu indiferență mornă, după vreme -, aici marea îți deschide brațele dintr-odată, orice marivaudage preliminar e suprimat. Pasiune instantanee: învăluit din toate părțile, legănat, purtat, mângâiat pe toate fețele, răsturnat, certat, consolat, îmbunat - cu teribilă tandrețe. În timp ce mă lăsam în voia ei - mă gândesc la tine. Elementul mării ne leagă - cu aceeași complicitate la care sunt obligate, față de noi, toate lucrurile de pe lume. Din larg dănțuiesc în apă cu înclinări bizare - și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
că avea oarecum înfățișarea unui șarpe, cu multe puncte care străluceau ca niște ochi, fără a fi ochi. Acest lucru îl desfăta nespus de mult și vederea lui îl consola. Cu cât îl vedea mai mult, cu atât era mai consolat, iar când acel lucru dispărea, rămânea trist. 20. Până atunci fusese neclintit în aceeași stare sufletească: o neschimbată bucurie, dar fără vreo cunoaștere a lucrurilor lăuntrice duhovnicești. Tot timpul cât dură această arătare sau cu puțin înainte de începerea ei - căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]