269 matches
-
Dar cum trebuie să fie politicianul ideal conform exigențelor lui Machiavelli? Un fel de combinație de canalie și de porc. Desigur, cu condiția să urmărească un scop nobil. Ceea ce politicienii cam uită, oprindu-se la „mijloace”. Și acum o notă constatativă a lui Octavian Paler, ca fiu al fostului epitrop ortodox, care a fost, tatăl său: „dintre toți apostolii lui Iisus, mă atrag numai doi. Apostolul Pavel, prin fervoarea sa (specifică acelora care au parcurs Calea Damascului) și Toma Necredinciosul, prin
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
a adăugat fratern, limbaje din arealul umanist (filologic, ling vistic, etimologic și lexical), filosofic, unde ideile stau la adăpost, gata oricând să iasă în piața comunicării, ca să dea o mână de ajutor înțelesurilor din sintaxa semnelor. 1. Semnalarea aceasta, deloc constatativă, ci dureroasă, fără măsură, mă determină să spun că în anul 2014, m-am abonat și la reviste de cultură: Nord Literar (din Baia Mare) și Vatra veche (din Tg. Mureș) . Tocmai pentru a nu mă simți izolat în receptarea valorilor
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
ultimei avangarde, ele amândouă reprezintă în același timp deja un „altceva” calitativ diferit de modernismul anterior, ajungând în consecință să fie definibile în imaginea unei alterități radicale.. În egală măsură devine mult mai clară semnificația particulei post- în accepțiunea ei constatativa (pasivă) mai degrabă decât una declarativa sau determinanta (activă), deoarece calitatea "slabă" sau "slăbită" a lucrărilor muzicale implicit postmoderne (de la Sinfonia lui Berio sau Hymnen de Stockhausen la lucrările lui John Rea, Philip Glass, John Adams sau Wolfgang Rihm în comparație cu
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nu mai vin hunii.// Și nici n-am plecat,/ doar un pic am ieșit pe balconul/ salonului 9/ (salonul 6 fiind ocupat)/ să verific dacă nu cumva/ mi-au crescut aripi!". O mare dezamăgire plutește în stihurile reținute, aparent sec constatative, în esență adiționări de vibrații ce se răspîndesc irepresibile în spațiu. Decepția devine amar șăgalnică, într-un fel trist cochetă cu sine însăși: Tocmai aceasta e o mare spaimă:/ viața mă amenință, îmi dă o palmă.// Eu vreau să mor
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
grafitti-uri negre, scuturate de nerv, trezesc privitorului o stare de satisfacție greu traductibila în cuvinte, pentru că specificul plastic, limbajul sau vizual, nu se lasă conceptualizat. Bucurie lirica? N-aș spune, desi suntem undeva pe-aproape. E mai mult o afirmare constatativa, un atestat că azurul există, ca roșul solar cu palori incendiare face parte din izbucnirile universului și că Bogdan Lascăr știe să fie atent la ele fără a se lasă copleșit, dar și fără a rămâne indiferent, ca un martor
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
surselor care le evocă, le comentează și în felul acesta le păstrează, indiferent cît de discutabila ar fi depozitarea lor. Intenția lui Schmitt nu este de a crea o tipologie a gesturilor; de altfel, nimic mai neinteresant decît o istorie constatativa a ritualurilor comportamentale. Nu este nici aceea de a zăbovi asupra unui singur gest, în particular, epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care este aceea de a stabili contextul și însemnătatea actului
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
de-a doua ar putea fi așezată la extremă cealaltă: a diferențierii nete, a unei evoluții specifice în contexte socio-politice, economice, culturale, morale și chiar climatico-peisagistice ireductibile. Cea de-a treia, mai putin radicală, ar fi una pur și simplu constatativa, derivată nemijlocit din chiar configurația materialului de referință. Dacă prima atitudine, romantică și sentimentală, ar manipula datele specifice ale genurilor artistice pentru a le face în mod necesar compatibile, pentru a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
pronunțată în ultimii ani de la studiile de cinematică a mișcării spre metodele analizei dinamice (luând în considerare forțe și momente de forță) și chiar a simulării pe modele matematice a dinamicii de mișcare, ceea ce arată o evoluție de la stadiul preponderent constatativ la cel operativ, generator de intervenție în practica” [Hillerin, 2002, pag 307], și creșterea implicării conceptului de „timp real” în eficientizarea corectării tehnice [TRAIAN, 2005, pag 34 și HILLERIN, 2005, pag 22]. Dacă în 1977 era valabil faptul că “un
OBIECTIVIZAREA TEHNICII DE VĂSLIT PRIN UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DE CINEMATICĂ ŞI DINAMICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Pierre Joseph de Hillerin , Ancuța Pîrvan , Liviu Angelescu , Cristina Botezatu , Cristina Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/247_a_510]
-
clasei de elevi. Pentru realizarea acestui obiectiv elevii au fost supuși unei testări inițiale, în cadrul căreia a trebuit să parcurgă un set de 8 probe practice ce vizează în principal nivelul capacității motrice a acestora. Datele, observațiile culese în etapa constatativă au condus la formularea unor concluzii, în baza cărora s a organizat activitatea din etapa experimentului propriu-zis. Astfel: colectivul clasei este preponderent alcătuit din fete, existând un singur băiat; colectivul clasei de elevi este eterogen, atât sub aspectul dezvoltării fizice
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
sau a lui personală, e stupefiantă. Hoffman descrie arme, tactici și strategii, comentează pe larg desfășurarea unor acte de terorism pe parcursul istoriei, descoperă alianțe secrete, vinovății mascate, comploturi. Dar nu o face din perspectivă morală sau justițiară. Tonul lui e constatativ și egal, ceea ce îl face cu atît mai rezonant. Inside Terrorism nu este o cronică a vărsării de sînge, a răului în sens shakespearean, și cu atît mai puțin a banalității răului, ci o strălucită prezentare a însuși felului în
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
politică se definește prin bivalență: pe de o parte este un fapt real, impactant prin comandă și constrângere, iar pe de altă parte, este exigență ideală, centru valoric, pretenție de autoritate moral-juridică. Într-un eseu mai vechi, am privit puterea constatativ, explicând-o prin cauze și ordonând-o în tipuri. Acum, vom trece de la ce este la ce trebuie să fie. Ridicată în plan axiologic și integrată în opoziția dialectică "bine-rău", puterea apare ca fiind supusă unui proces de bipolarizare: unele
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
parte, și orchestrarea acestora în ansamblu, au făcut adesea mai degrabă trimitere implicită și polemică la "documentele" de receptare avute în vedere, de la serbările școlare la felul în care apreciem monumentele ridicate în cinstea poetului. Grupajul trece rapid peste demersul constatativ, zorindu-se către un efect provocator. În paranteză fie spus, toate acuzele de "cabală", "conjurație" ș.a.m.d. care i s-au adus sînt nemaipomenite copilării, chiar dacă nu odată sinistre prin vehemența cu care s-a cerut pedepsirea �complotiștilor". Fie
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
unui mister amânat/ Ca să continue diferit însă viu,/ Plătind cu dobândă același păcat// Pe care ți-l las moștenire târziu,/ Ca să-l înțelegi și să-l porți mai bogat,/ Numai tu, cititor nenăscut, ca un fiu..." Se remarcă imediat tonul constatativ și resemnat, asemănător cu acela al unora dintre poemele lui Tudor Arghezi. Pe acest ton sunt enunțate adevăruri existențiale de o gravitate specifică stilului poetic inventat de Ana Blandiana. Poeta își sesizează cu modestie filosofică statutul de parte dintr-un
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
timp în timp, dar are grijă mereu de-a se replia tactic în postura unei discipline. Care disciplină e însăși conștiința analitică (bref: „Averea mea/ este/ conștiința” - Clipă), intrînd ea însăși în componența lirismului. Rolul său nu e doar unul constatativ, ci și consolator. Veghea se dizolvă cum o pastilă într-un lichid emoțional, devenind una cu acesta: „Atingem celulele îndurate/ cum atinge adierea/ oglinda încrețită a unui lac;/ nu te mai teme de nimic,/ anii periculoși au trecut de mult
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
cinci copii ai lor, slăbuți, „deși aveau ce mînca”. Și nici nu i-a văzut el, Dinu, crescînd, împlinindu-se în vreun fel, „deoarece a murit mai degrabă ca toți”. Adevărul lui a rămas în picioare, nu neapărat agresiv, ci „constatativ”, latent, un aliat al omului într-un fel, al sorții omului, adevărul... adevărat. Dar nu e neapărat expresia implacabilului existenț ei generat de o instanță intangibilă, căci e rostit de... om, și dacă apasă, o face cu o greutate surdă
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
există/ pot să număr pînă-mi vine rău// aprinde-mi lumina să mor/ voi fi mulțumit că mai tușesc// îmi aduc aminte sub iarbă/ așa-i obiceiul” (Sub iarbă). Bacovian se arată în principal acel timbru mat, aparent sec, acel stil constatativ parcă total indiferent (în fond ironic) cu care Ionel Ciupureanu face un inventar al lucrurilor neverosimile. Avem a face cu o simulare a impersonalizării. Autorul are aerul a se regăsi într-o instanță străină de sine, singura care, în chip
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
sau interpretări des pre vreuna dintre cele 12 cărți lăsate de Serghei Dov latov (3 sept. 1941-24 aug. 1990, mama armeancă, tatăl evreu), o mediană a acestora s-ar formula așa : literatura lui Dovlatov se circumscrie realismului stenic, de tip constatativ. Scriitorul realizează incizii și acolade, în timp și spațiu, la o populație cunoscută în detaliu. Intimitatea acelui eu participativ nu se defoliază decât cu limite și cu strictul necesar. Mai toată proza lui Ser ghei Dovlatov aparține biografismului, reînviat și
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
banal, cu multe consecințe în viața de cuplu a fiecăruia. Stilistic, textul este înțesat, dacă nu saturat, de descrieri, de spații închise sau deschise, de interioare, fără arabescuri poziționale, ori reflecții, în niciun caz filosofice. Majoritatea observațiilor sunt de suprafață, constatative. Iată un exemplu: „Pentru prima oară văd un evreu alcoolic! Văru-meu s-a înviorat de necrezut. Ca și cum toată viața ar fi așteptat să fie jignit în demnitatea lui națională. Și, de fapt, el nici nu era evreu. A fost așa
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica bătrânilor și bolnavilor unei mănăstiri, pe care urmează să-i îngrijească. Meșterii sunt oameni obișnuiți, muncesc, câștigă bani, pe care-i risipesc la birt. Piesa nu are conflict, este constatativă, reflectă o stare de fapt, o realitate a zilelor noastre care se regăsește pretutindeni. O piesă de cu totul altă factură este “Lumina uitată din stâncă”, tot într-un act, ale cărei personaje, destul de stranii și ele sunt: Sfinx, Piatră
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
pus, deci, în context. Ca relație istorică, fabulatorul mitografic Joyce, și nu parabolicul Kafka, îi apare ca fiind "cel mai detașat de timpul său" (413). Comparațiile între scriitori apar, rar, și la modul frivol, dacă nu e pur și simplu constatativ: Erich Segal, cu micul și uitatul său Love story, asemenea lui... Goethe, ajunge la inima epocii. Pentru o dată, criticul comparatist este și descoperitor ori cel puțin produce ipoteze care dau de gândit. Personajul lui E. Ionescu, cel care, spune criticul
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
eroi-comico-satiric. Altundeva simt că merită insistat și altundeva intuiesc că se află imperfecțiunile Utopiei negative... Anume în dispunerea oarecum antologică a studiilor. Fără linii de forță și fără niște foarte vizibile categorizări, articolele au aparența unor intrări de dicționar destul de constatative și de descriptiviste. Faptul ca atare nu reprezintă numaidecât o scădere, dar sursele acestui tip de segmentare, o dată reconstituite, au un aer pernicios. De pildă, una dintre unitățile de măsură de care Bogdan Crețu se folosește cu larghețe, vizavi de
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
un medic diagnostician? - Sunt un cameleon. îmi schimb pielea de la o lucrare la alta, chiar dacă acest fapt este împotriva marketingului artistic consacrat. îmi place să investighez, aidoma lui Picasso, materialul și uneltele, actul componistic fiind unul prospectiv și nu unul constatativ. Dacă cineva analizează traiectul atitudinal al lui Picasso, va descoperi, bunăoară, ca în plină perioadă cubist, și-a permis să facă incursiuni fie în trecut, fie în viitor. întotdeauna însă a fost Picasso. Ceea ce îmi doresc și eu. Picasso îmi
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
de clasificare și de Codul de punctaj FRG. 3. Argumentarea experimentală a eficacității aplicării modelului de pregătire artistică în scopul determinării dezvoltării virtuozității și expresivității mișcărilor, elementelor și combinațiilor artistice cerute de Codul de punctaj FRG. 56 Rezultatele studiului experimental constatativ ne demonstrează durata mică alocată pregătirii artistice în cadrul antrenamentului sportiv al gimnastelor, folosirea insuficientă a unor mijloace specifice acestei componente, fără o sistematizare judicioasă.. Aceste aspecte ne permit formularea următoarelor ipoteze: 1. Dacă vom pune accent pe dezvoltarea expresivității mișcărilor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
artistică, atunci programele tradiționale de pregătire artistică pot fi îmbunătățite și aduse la nivelul exigenței actuale. 57 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului Experimentul pedagogic s-a desfășurat pe parcursul a trei etape. 1. În prima etapă, s-a desfășurat experimentul constatativ - în perioada septembrie 2006 - mai 2007, care a vizat trei direcții: efectuarea anchetei cu antrenorii și coregrafii de la cluburile de gimnastică din toată țara; verificarea nivelului pregătirii artistice a 35 de gimnaste de 9 10 ani de la 6 cluburi de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de clasificare și de Codul de punctaj FRG. 3. Argumentarea experimentală a eficacității aplicării modelului de pregătire artistică în scopul determinării dezvoltării virtuozității și expresivității mișcărilor, elementelor și combinațiilor artistice cerute de Codul de punctaj FRG. 56 Rezultatele studiului experimental constatativ ne demonstrează durata mică alocată pregătirii artistice în cadrul antrenamentului sportiv al gimnastelor, folosirea insuficientă a unor mijloace specifice acestei componente, fără o sistematizare judicioasă.. Aceste aspecte ne permit formularea următoarelor ipoteze: 1. Dacă vom pune accent pe dezvoltarea expresivității mișcărilor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]