253 matches
-
face că monografia despre Pora (cum s-a întâmplat, de altfel și în cazul celei despre Paul Eugen Banciu), respectând regulile demersului tradițional (documentare exigentă, trimiteri atente la surse, informație bogată), își ia libertatea de a implanta enunțul riguros analitic, constatativ, într-un discurs vivace, aerat, construit, deseori, cu elemente ale stilului artistic. Care sunt formulele ce aduc în cartea de critică/istorie literară a lui Dorin Murariu asemenea ecouri? Mai întâi, titlurile capitolelor, sintagme în care referențialitatea comunicării este voit
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
reperele duhovnicești. Despre repere cum ar fi Cuvântul lui Dumnezeu, Maica Domnului, Sfinții, Biserica, Credința, etc., ne vorbește Domnul Stelian Gomboș în permanență pe parcursul întregii cărți. Așa regăsim printre cele rostuite în cartea domniei sale exprimări - pline de o percutantă forță constatativă, dar și cu tentă motivantă în același timp, în direcția schimbării/metanoia minții omului de azi - de tipul: „Cea mai mare și mai dureroasă criză a umanității este criza de om!”; sau „... neamul - chiar într-o lume globalizată - ca de
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
ocaziile obișnuite, însă, cum ar fi dialogurile între colegi, cozeriile amicale, diferite interpelări adresate elevilor, vorbitorii apelează la limbajul individual, spontan, colocvial. Intervențiile autorului sunt de mici dimensiuni și neutre. Ele fixează cadrul, tipologiile și evenimentele, au un caracter precumpănitor constatativ. Mai întins și puternic marcat stilistic este al doilea nivel verbal, cel generat de personaje. Enunțul oficial întrunește toate trăsăturile limbajului de lemn. E rece, formal, stereotip și, mai ales, opac. Limbajul oficial ocultează atât sensul mesajului, cât și intențiile
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor, a umbrelor, a golului pe care sînt proiectate fenomenele mundane, deși la poetul timișorean o asemenea investigare e realizată în registrul elegiac, în timp ce poetul insular tinde mai degrabă spre o poezie neutră, cvasi constatativă. Am insistat puțin asupra legăturii dintre cei doi poeți pentru că mi se pare că în acest fel devin și mai evidente pe de o parte trăsăturile definitorii ale fiecăruia dintre ei, dar și similitudinile. Două dintre ele mai merită subliniate
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_in_spatiul_po_eugen_dorcescu_1392619816.html [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
slavă adus de scriitorul-istoric țării care l-a născut și poporului în care își duce existența... Adevărul este că cele șapte pagini - să fie o coincidență cu numărul de aur...? care fac cât o mie de pagini de proză seacă - constatativă și deloc participativă - ar merita un studiu mult mai serios și aplecat asupra numeroaselor aspecte pe care le implică proza în chestiune, un studiu cu caracter istoric, altul stilistic, și ne gândim chiar și la un studiu de psihocritică - în
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1487678739.html [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
superior, sau, eventual, diferit de al lor. Am dat numele acestora în comentariul precedent, precizând, tot acolo, că întreaga suită ilustrează ceea ce înțeleg eu prin persoană umană (incomparabil mai mult decât un simplu individ, fiindcă noțiunea nu e statistică și constatativă, ci antrenează ideea de valoare, particulară și comunitară). Din acest punct, trecem dincolo de cronica anterioară și tentăm noi, și parțial diferite, trasee analitice. Vom constata numaidecât, la o lectură participativă, că, din interacțiunea arhitemă - persoană, se dezvoltă un mănunchi de
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
Om-Natură, Om-Divinitate etc. Dominanta filosofică a poeziilor sale, a temelor cardinale, socio-umane, o constituie Interogația. De ce finită? Pot fi relevate diverse supoziții. Dar, oricum, nu credem că poetul a ajuns la finalul dialogului cu sine. Autorul prezintă într-o viziune constatativă, multitudinea paradoxurilor, a controverselor din relațiile interumane, fără a se hazarda în a oferi soluții, ceea ce nici nu este atributul poeților. Predomină, în opera păunesciană, dialogul cu Providența, cu Divinitatea, cu Creatorul, dorința sa de a se destăinui, de a
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1422820118.html [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
vine să continue sau, de cele mai multe ori, să întărească ceea ce sugerează celelalte platforme explicative. În acest fel, dezvoltările tematice din textele realizate de Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu se înscriu în acest orizont de reflecție, de interogație responsabilă, cu caracter constatativ, probatoriu, dar și vizionar, în legătură cu statutul familiei astăzi, cu presiunile exercitate, dar și cu evoluțiile ei posibile și necesare. Problematizările ca și soluțiile sugerate vin din direcția unui teolog care cunoaște în profunzime realitățile despre care vorbește în aceste două
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dublu_semnal_editorial_si_publicistic_pr_prof_dr_ioan_c_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica bătrânilor și bolnavilor unei mănăstiri, pe care urmează să-i îngrijească. Meșterii sunt oameni obișnuiți, muncesc, câștigă bani, pe care-i risipesc la birt. Piesa nu are conflict, este constatativă, reflectă o stare de fapt, o realitate a zilelor noastre care se regăsește pretutindeni. O piesă de cu totul altă factură este “Lumina uitată din stâncă”, tot într-un act, ale cărei personaje, destul de stranii și ele sunt: Sfinx, Piatră
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
în scopul orientării deciziei și intervenției. Evaluarea este o parte dintr-un proces și nu un demers ulterior și exterior diverselor tipuri de intervenții: educaționale, de protecție, de tratament și recuperare etc. Demersul evaluativ nu se rezuma la o activitate constatativă, ci investigheaza potențialul de dezvoltare și învățare și sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare. Evaluarea statica, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilitățile pe care le are la un moment dat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152922_a_154251]
-
o adevărata "harta" a evoluției copilului și a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relațiile cu activitatea și cu mediul, relațiile cu ceilalți, relațiile cu sine. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele mari etape: I. Evaluare inițială - constatativă, ale carei obiective sunt: II. identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; III. stabilirea nivelului de performanțe sau potențialul actual al copilului; IV. estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al copilului; V. stabilirea încadrării: pe grad sau nivel educațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152922_a_154251]
-
au concetățenii săi de aceeași vârsta, sex, pregătire; ��... b) Standardele, conceptele, definițiile și clasificările care au un nou gir oficial pe plan mondial și ale căror consecințe, în planul evaluării, țin cont de condițiile naționale. ... Funcțiile tradițional definite ale evaluării (constatativă, diagnostica, prognostica, formativă s.a.) trebuie regândite în sensul viziunii descrise anterior. În România, în momentul actual, la nivel comunitar este în plină desfășurare crearea serviciilor sociale în favoarea copilului și adultului cu dizabilități, a ceea ce în clasificările internaționale poarta denumirea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152922_a_154251]
-
caz. ... (2) Documentele operaționale constituie baza documentelor pentru recepția serviciului operațional și pentru plata către operatorii Sistemului, alături de celelalte documente de plată întocmite potrivit legii. ... Articolul 47 Documentele operaționale constituie documente juridice opozabile în acțiunile ce privesc Activitățile, alături de documentele constatative elaborate de organizațiile care monitorizează exploatarea Sistemului. Articolul 48 Inspecția se exercită, în principal, pentru: a) constatarea integrității patrimoniului dat în folosință operatorilor Sistemului; ... b) participarea în comisii de cercetare-constatare a unor evenimente ivite în timpul Activităților; ... c) constatarea nerespectării normelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183888_a_185217]
-
6. Strategii didactice utilizate în educația timpurie: strategie didactică/de instruire și autoinstruire, metodă de învățământ, procedeu didactic, tehnică, instrument didactic, mijloc de învățământ, material didactic, auxiliare curriculare, auxiliare didactice, fișă de lucru independent; 7. Evaluarea în educația timpurie: funcții (constatativă, predictivă, diagnostică), forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă), metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observația, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
evaluarea funcționării, dizabilității și CES la copii Evaluarea este un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaștere și estimare cantitativă, calitativă și ecologică a particularităților dezvoltării și a capacității de învățare a copilului. Acest proces nu se rezumă la o activitate constatativă și statică, ci sugerează elemente de prognoză și aspecte dinamice pentru programe de intervenție care să maximizeze potențialul de dezvoltare și învățare al copilului evaluat. Evaluarea presupune colectarea de informații cât mai complete, prin metode cât mai diverse și din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
intervenție; ... e) a îmbunătăți comunicarea cu părinții și colaborarea acesteia cu profesioniștii. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge trei mari etape, care sunt obligatorii pentru toți specialiștii ce interacționează cu copiii: evaluarea inițială, continuă și finală. Evaluarea inițială, constatativă, cu valoare prognostică, are următoarele obiective: a) identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; ... b) stabilirea capacității și a nivelului de performanțe sau a potențialului actual al copilului; ... c) estimarea sau prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al copilului; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278243_a_279572]
-
în scopul orientării deciziei și intervenției. Evaluarea este o parte dintr-un proces și nu un demers ulterior și exterior diverselor tipuri de intervenții: educaționale, de protecție, de tratament și recuperare etc. Demersul evaluativ nu se rezuma la o activitate constatativă, ci investigheaza potențialul de dezvoltare și învățare și sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare. Evaluarea statica, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilitățile pe care le are la un moment dat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152920_a_154249]
-
o adevărata "harta" a evoluției copilului și a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relațiile cu activitatea și cu mediul, relațiile cu ceilalți, relațiile cu sine. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele mari etape: I. Evaluare inițială - constatativă, ale carei obiective sunt: II. identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; III. stabilirea nivelului de performanțe sau potențialul actual al copilului; IV. estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al copilului; V. stabilirea încadrării: pe grad sau nivel educațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152920_a_154249]
-
au concetățenii săi de aceeași vârsta, sex, pregătire; ... b) Standardele, conceptele, definițiile și clasificările care au un nou gir oficial pe plan mondial și ale căror consecințe, în planul evaluării, țin cont de condițiile naționale. ... Funcțiile tradițional definite ale evaluării (constatativă, diagnostica, prognostica, formativă s.a.) trebuie regândite în sensul viziunii descrise anterior. În România, în momentul actual, la nivel comunitar este în plină desfășurare crearea serviciilor sociale în favoarea copilului și adultului cu dizabilități, a ceea ce în clasificările internaționale poarta denumirea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152920_a_154249]
-
în scopul orientării deciziei și intervenției. Evaluarea este o parte dintr-un proces și nu un demers ulterior și exterior diverselor tipuri de intervenții: educaționale, de protecție, de tratament și recuperare etc. Demersul evaluativ nu se rezuma la o activitate constatativă, ci investigheaza potențialul de dezvoltare și învățare și sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare. Evaluarea statica, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilitățile pe care le are la un moment dat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
o adevărata "harta" a evoluției copilului și a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relațiile cu activitatea și cu mediul, relațiile cu ceilalți, relațiile cu sine. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele mari etape: I. Evaluare inițială - constatativă, ale carei obiective sunt: II. identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; III. stabilirea nivelului de performanțe sau potențialul actual al copilului; IV. estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al copilului; V. stabilirea încadrării: pe grad sau nivel educațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
au concetățenii săi de aceeași vârsta, sex, pregătire; ... b) Standardele, conceptele, definițiile și clasificările care au un nou gir oficial pe plan mondial și ale căror consecințe, în planul evaluării, țin cont de condițiile naționale. ... Funcțiile tradițional definite ale evaluării (constatativă, diagnostica, prognostica, formativă s.a.) trebuie regândite în sensul viziunii descrise anterior. În România, în momentul actual, la nivel comunitar este în plină desfășurare crearea serviciilor sociale în favoarea copilului și adultului cu dizabilități, a ceea ce în clasificările internaționale poarta denumirea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
în scopul orientării deciziei și intervenției. Evaluarea este o parte dintr-un proces și nu un demers ulterior și exterior diverselor tipuri de intervenții: educaționale, de protecție, de tratament și recuperare etc. Demersul evaluativ nu se rezuma la o activitate constatativă, ci investigheaza potențialul de dezvoltare și învățare și sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare. Evaluarea statica, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilitățile pe care le are la un moment dat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]
-
o adevărata "harta" a evoluției copilului și a comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relațiile cu activitatea și cu mediul, relațiile cu ceilalți, relațiile cu sine. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele mari etape: I. Evaluare inițială - constatativă, ale carei obiective sunt: II. identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; III. stabilirea nivelului de performanțe sau potențialul actual al copilului; IV. estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și integrat al copilului; V. stabilirea încadrării: pe grad sau nivel educațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]
-
au concetățenii săi de aceeași vârsta, sex, pregătire; ... b) Standardele, conceptele, definițiile și clasificările care au un nou gir oficial pe plan mondial și ale căror consecințe, în planul evaluării, țin cont de condițiile naționale. ... Funcțiile tradițional definite ale evaluării (constatativă, diagnostica, prognostica, formativă s.a.) trebuie regândite în sensul viziunii descrise anterior. În România, în momentul actual, la nivel comunitar este în plină desfășurare crearea serviciilor sociale în favoarea copilului și adultului cu dizabilități, a ceea ce în clasificările internaționale poarta denumirea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]