41 matches
-
dispare ușor, ca ... XIII. FAUR DE PRIMĂVARĂ..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Faur de primăvară... Emilian Oniciuc- 02.03.2017 Nori iernatici de cenușă, Au plecat în zări albastre; La fereastră, o ,,păpușă", Constelează printre astre... Luna, chipul îi alintă, Ochii umezi îi străluce, Peste buze îi descântă O roșeață coaptă, dulce... Pârguiește de iubire, Așteptând un zeu din stele, Amăgind cu amăgire, Doruri fine și rebele... Își topește ca o ceară Din ițiri
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
fereastră, Ea, pe pat, ușor se lasă... Pe jos rochia- i albastră Se foșnește cu mătasă... Flăcări ... Citește mai mult Faur de primăvară...Emilian Oniciuc- 02.03.2017Nori iernatici de cenușă,Au plecat în zări albastre;La fereastră, o ,,păpușă",Constelează printre astre...Luna, chipul îi alintă, Ochii umezi îi străluce,Peste buze îi descântăO roșeață coaptă, dulce...Pârguiește de iubire, Așteptând un zeu din stele,Amăgind cu amăgire,Doruri fine și rebele...Își topește ca o cearăDin ițiri de lumânare
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
greu de disimulat. Încercam să-mi închipui ce avea să se întâmple mai departe și în sinea mea începusem să îl compătimesc fără să știu prea bine de ce. Energia lui vitală părea perturbată de un flux inhibitor venit dintr-o constelați îndepărtată, motiv pentru care și aura îi era afectată. Și pentru că privirea îi rămăsese fixată pe nuiaua de alun, a continuat încercând parcă să se scuze: - De o viață întreagă urmăresc o vână de apă la al cărei capăt nu
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
Dragoste > FAUR DE PRIMĂVARĂ... Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului Faur de primăvară... Emilian Oniciuc- 02.03.2017 Nori iernatici de cenușă, Au plecat în zări albastre; La fereastră, o ,,păpușă", Constelează printre astre... Luna, chipul îi alintă, Ochii umezi îi străluce, Peste buze îi descântă O roșeață coaptă, dulce... Pârguiește de iubire, Așteptând un zeu din stele, Amăgind cu amăgire, Doruri fine și rebele... Își topește ca o ceară Din ițiri
FAUR DE PRIMĂVARĂ... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1488476241.html [Corola-blog/BlogPost/371326_a_372655]
-
folclor și divertisment. Într-o viață alegră, inimă lângă inimă cu muzica folclorică, pas la pas cu activitatea juridică v-ați dedicat un timp prețios, poate mai puțin volubil, dar discret și afectiv, vieții dumneavoastră de familie. A fost, firește, constelată de splendorile cântecului această familie, dar a fost și întrucâtva marcată de sacrificii cerute de profesia juridică și scenă? Mai mult decât orice altă profesie această activitate de artist mă solicita foarte multe ore, iar când plecam în turnee, săptămâni
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403092381.html [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
Dor, dar lăsând „impresia de dublu“ pentru că are texte „paralele“, în pelasga > valaha contemporană literară și în pelasga > valaha dialectal-macedoneană / armâna, problematică, temele / „motivele“ sunt tot cele din ciclul anterior, însă cu alte „unghiuri de fugă poematica“, ori cu nuanțe „constelate“, sau cu „arhaic pitoresc lexico-gramatical“, căci matcă se așază chiar pe izvor-ul poeziei enachiene: «Trandafiri pentru tine / Am adus asta seară. / Că dragostea ta, / În zori, să nu moară.» / «Trandafi ți tini / Aduși tora searî. / Că vrearea a tăui
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
dinăuntru/ port chiloții tanga/ pe suflet/ mă dezbrac la comandă/ de orice/ și rămân goală./ Îmi arăt sânii întorși/ către coaste/ și respir liberă/ de bretelele/ care mă leagă./ Mă aplec în fața ta/ și-ți arăt totul.//” Ei, ei, măi, constelați diamantini! Jos pălăria! Acum pricepeți voi de ce sunteți gunoaie mediatice? Păi, vedeți voi ce artă pentru hartă este aici? Aici se găsește, pe tarabă, tot ce vrea mușchii intelectualului: decolteu, sutien, sâni, chiloți, probabil budigăi, chiloți tanga. Altă viață! Și
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Janet_nica_1406172986.html [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
se lăsa descoperită. Se născuse într-o zi de iarnă, când făptura nefinită a lui D-zeu coborâse peste strigătul pruncului care plonjase în lume, și când lacrima suspendată a mamei, nimbase albul lunii argintii.Ursitoarele-i prefiguraseră un destin constelat deasupra rănii surâsului, pentru că, din fântâna, din ființa ei băuseră mai târziu toți cei care insetaseră în viață.Încă de copilă credea că va fi veșnică prin darurile date de D-zeu, și că sensul existenței ei era o viață
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
pastișă, de parodie sau parafrazare. Dincolo de aceasta și în mod prevalent, valoarea volumului provine din discursivizarea lirică a unor curbe interioare, neliniști, angoase și anxietăți și din adaptarea limbajului poetic la autosondarea reflexivă. Izotopia rănii inițiată încă din titlu se constelează în câteva figuri ale sensibilității. Figurile, înțelese ca proiecte identificabile în raport cu anumite obiecte lirice, se subsumează unei teme majore - (moartea) - și unora complinitoare: iubirea, beția și arta (poezia). Toate aceste patru teme sunt impregnate de ideea rănii în accepția de
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
vultur, cu zvâcniri și planări acrobatice sau alunecări pe fâșia de lemn, de numai zece centimetri, asemenea unei mici hermeline. Este visul gimnastei balerine, executând la sol o avalanșă de unduiri, cu repeziciunea neperceperii ochiului... încât să închipuie un vals constelat de porumbei albi, într-o gingașă rotire! Este visul miresei heruvimilor plutind între crini albi, ce a preschimbat gimnastica în artă și a influențat istoria ei! Este visul Nadiei Comăneci, neasemuită în candoare, în execuțiile fine, simfonizate, cu elemente de
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
a poetei Ana Podaru (pp. 5 - 17), datorată lirosofului, poet-dramaturgului, eseistului Dumitru Velea, cu un cuvânt al editorului, Ana Podaru între căutări și disoluția reperelor (p. 18 sq.), semnat de George Terziu, și cu un corpus „matur-profund-liric-Ana-Podaru“ (pp. 20 - 218), constelat dinspre un „fatidic-rece“ dienoc, cel de 13 brumărel, după cum se-ncearcă în ițire comunicativă chiar titlul volumului, cu punerea „în trenă“ a unui obsedant motiv frământător de lumi din surprinzătoare abisuri temporale, nu vreunul autohton-pelasg > valah de Carpați / Dunăre, cum
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
Iași, Editura Junimea, 1981), că-i doctor în filologie al ieșenei Universități „Alexandru Ioan Cuza“, din anul 2001, în urma susținerii excelentei teze „Complexul Bacovia“ și bacovianismul (an în care devine și membru al Uniunii Scriitorilor din România) - etc. -, lucrarea își constelează prin anotimpuri, din 1981 și până în anul 2015, cronicile / recenziile făcute fundamentalelor cărți theodor-codriene de strălucite personalități ale criticii / istoriei literare valahe: (I) „constelația“ celor înrăzărite în jurul romanului de debut, Marele zid (v. supra, din 1981, despre care au scris
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496030478.html [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
sideric este o no?iune curent???i iese din dispozi?ia contemplativ? fă?? de macrocosm [...] Contemplă?ia se complic? cu teoria pluralit??îi luminilor, a astrului că duh superior sau că sediu ceresc al individului, cu sentimentul dependen?ei de constela?îi ?i cu zborul pe cer " . Astfel, În viziunea cosmogonic? eminescian?, steaua este „patria cosmic?" În care I?i are s?la? sufletul omului: „ Spun mite zice singur ?? orice om În lume Pe-a cerului nemargini el are o blând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rupe, din gr?dina ei miraculoas? cu „p?duri de flori" cât arborii de mari, câte o plant?? ?i o arunc? jos, pe p?mânt că pe un semn al gra?iei divine; În dumbr?vile de aur cu poiene „constelate" unde se afl? palatul zânei Dochia, stele „izvor?sc pe ceruri", a?a cum florile „izvor?sc pe plaiuri a lor via?? de misteruri", iar cire?îi poart? În ramurile lor „snopi de flori" a c?ror petale I? i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
geam?tul viscolelor ?i zâmbe?te prim?vară cântecului doinelor; plânge sub povară ploilor sau geme „pustiit, vestejit ? i amor?it" În singur?tatea dorului; zâmbe?te printre ramuri r???ritului de lun? sau culege „pulbere de-argint" din poiene „constelate". Cu fiecare toamn? ce-i troiene?te ????rile, el cucere?te Ins? nem?rginirea: „Numai prin timp, timpul este cucerit". (T.S. Elliot)
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
stări contrastante și aflate într-un echilibru mereu instabil modelul luat în discuție este definitoriu pentru o dublă dimensiune a balcanismului - parodică și de evocare. Forme de manifestare sau, mai exact, derivate tipologice dar și simbolice sau de atitudine îl constelează în polarizări semnificative. La meridianul românesc, de pildă, în "polul plus" s-ar plasa nastratinismul (< Nastratin Hogea și posteritatea acestuia), conciliatorismul politic ș. a. (cu etalonul în Heliade Rădulescu și teoria despre "echilibrul între aniteze"), meridionalismul "disciplinat" (maiorescianul și "graeculus"-ul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată până și pe fese, până și pe labii de pistrui”, frumoasa și focoasa Estera avea „părul ca flacăra”, „ca un drapel”, iar „părul de pe pubis [era] roșu asemeni coperților operelor lui Lenin”. „Jidovcuța” avea pielea „numai pistrui vizibilă prin ochiurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un prim stadiu al asimilării), apoi 2. însemnările pe temele dezvoltate de filosof, 3. repetarea lor la acest nivel al devenirii ideilor în eșafodajul avantextului, iar în final, 4. încorporarea lor în operă ochiul criticului trasează drumul exogenezei unei viziuni constelate ideatic. În primă etapă, intertextualitatea este cea care favorizează creionarea acestui drum. Însă în stadiul rescrierilor aceleiași cugetări în bruioane, precum și la trecerea de la însemnările fragmentare la operă, se produce interiorizarea hipotextului care poate merge până la identificare cristalizare ce decurge
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pună fiecare ștampila pe buricul lumii, dar cam alandala, fără să țină cont de culoarea locală. Așa ajungi să ai în fața ochilor amintita carte poștală din Belle-Epoque care, după ce a făcut turul capitalelor europene, s-a întors la expeditorul otoman, constelată cu obliterări multicolore, unele de-a dreptul bizare. Oamenii de litere au în această privință mai multă delicatețe decât arhitecții, deși aceștia din urmă sunt mai bine retribuiți. Scriitorii-călători au lăsat orașul așa cum l-au găsit la sosire, iar notele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ciment, cazemate, porticuri (cu sau fără comandă electronică, de tip senzor, prevăzute cu cameră de luat vederi sau cu microfon, la alegere). Există gama de rând, dar și gama superioară, de exemplu sârma ghimpată care nu înțeapă, ci chiar taie, constelată cu niște minuscule lame ascuțite cvasiinvizibile (foarte la modă, mi se spune). Această inventivitate, această proliferare a tehnicilor de ultimă oră aproape că m-ar face să regret timpul pe care l-am consacrat mediologiei, care e studiul mijloacelor de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
puse În evidență de cronobiologie. Ele trebuie să aibă valoare de repere și așa trebuie cunoscute, pentru a nu induce o Întoarcere la mentalitatea superstițioasă a ceasurilor bune și rele. Dimpotrivă, idealul ar fi ca sistemul de integrare neuroumorală ce constelează ceasul hipotalamic al mamiferelor, respectiv nucleii suprachiasmatici, să “bată”, adică să oscileze În acord cu ora pinealei, aflată În raport constant de fază cu sensibilele ace indicatoare ale retinei, spre a se Împlini, În cele din urmă, sincronizarea Întregului organism
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
înfoiați, mirositori -/ E-o florărie de giganți. Într-un loc/ Crăpată-i bolta de granit, de cauți/ Prin streșina de codru până sus,/ Unde în ceruri lin plutește luna./ Ea-i o regină tânără și blondă/ În manta-i albastră constelată,/ Cu mâinile unite pe-al ei piept/ De neauă... Trece luminând cu ochii/ Albaștri, mari, prin straturi înflorite/ De nori, ce înfoiate îi oferă/ Roze de purpur, crinii de argint;/ Din când în când cu mâna-i argintoasă/ Ea rumpe
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
în curentul pe care și-a propus a-l sluji cu devoțiune. Dar personalitatea robustă a lui Gellu Naum nu pregetă a se diferenția de generalitățile doctrinei la care a aderat ca și de modelele stricte ale personalităților ce-au constelat-o. Fenomen inevitabil. Nemulțumindu-se a fi un simplu conspect al avangardismului sans frontières, un depozitar al clișeelor sale, poetul român a dezvoltat o meditație susținută a producției poetice practicate, fapt ce răspunde autoreflexivității textului literar modern, interesat nu numai
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
citit versurile și au plecat cu un zîmbet pe față" (poemul meu pe dedesubtul meu viața mea și moartea mea aproape perfecte). E "zîmbetul" transcendenței care mîntuie egocentrismul, "iluminarea" acestuia. Dar ce se află în spatele egocentrismului, al cortinei sale feerice, constelate de "vise fără seamăn"? Pînă la urmă, afirma Unamuno, vanitatea este groaza de neant, de mii de ori mai înspăimîntătoare decît infernul însuși". Cum înțelege Nicolae Tzone a combate această "groază", această angoasă care, după toate probabilitățile, se găsește în
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
putea fi decît catastrofal: "pentru că altminteri, dacă am sta clipă de clipă cu ochii ațintiți pe condiția noastră Ťpenitenciarăť, am înnebuni, ne-am sinucide sau am face ca leneșul din povestea lui Creangă". Morala bunului simț e decisivă. Paginile sunt constelate de aforisme cu aer poporan: "Rezultă de aici că binele se ține scai de noi de la naștere și pînă la moarte și că noi nu putem scăpa de el orice am fi făcut. Cu condiția, desigur, să fim capabili să
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]