70 matches
-
care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar “degetele “talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în acorduri sublime mai toată gama sufletului omenesc. El convorbește cu Ziditorul, chemând alături prietenii, cititorii. Citind cărțile acestui poet am ajuns la concluzia lui Thomas D`Aquino:”Credința este o pregustare a cunoașterii, care ne va face fericiți în viața viitoare. “ Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Teofil Mândruțiu-Poetul sentimentelor
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454608813.html [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
invitația colegilor de breaslă și a prietenului Vasile Morar, pe care, auzindu-l cu vorba mucalită, cu un frumos accent maramureșean am crezut că este prozator. Am aflat, însă, că este un poet care nu se joacă cu cuvintele, ci convorbește profund cu sine, cu lumea și cu Dumnezeu. Nu întâmplător cartea recent lansată la Ulmeni se intitulează „Dumnezeu câte un pic”, editare datorată scriitoarei din Drobeta Turnu Severin, Ileana Roman, venită încoace cu colegii Florian Copcea și Gheorghe Puiu Răducan
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Românească, 1986. Fragedă fire /poezii pentru copii/ Editură Ion Creangă, 1990. Cărți mauscris: Pe care le propun spre publicare editurilor interesate, precum și unor oameni de bine care vor să contribuie la apariția lor. Cină de frunze /român/ aproximativ 500 p. Convorbind cu idealuri /poezii/ aproximativ 100 p. Cartea de Despărțire /român/ aproximativ 300 p. Voi spune îngerilor /român document/ Holocaust/ aproximativ 300 p. Sânii la vremea caiselor /poezii de vacanță/ aproximativ 75 p. Toleranță /poezii pe tema Holocaustului/ aproximativ 75 p.
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar „degetele” talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în acorduri sublime mai toată gama sufletului omenesc. El convorbește cu Ziditorul, chemând alături prietenii, cititorii. Citind cărțile acestui poet am ajuns la concluzia lui Thomas D`Aquino: ”Credința este o pregustare a cunoașterii, care ne va face fericiți în viața viitoare. “ Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 15 februarie 2016 Referință
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455606612.html [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
se impune, după înlăturarea necruțătoare a celei dinainte. Ceva din farmecul culegerilor, crestomatiilor, florilegiilor de altădată s-a pierdut. Aproape că-mi vine să mă adresez, copleșit de nostalgie că Eminescu în Epigonii, predecesorilor noștri: „Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri;/ Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri”. Daniel Ioniță este unul dintre ultimii romantici ai îndeletnicirii de antologator. Stabilit în Australia, la Sydney și având altă profesie decât aceea de literat, el a continuat să
POEZIA DATĂ ÎN DAR de ALEX ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alex_stefanescu_poezia_data_in_dar_alex_stefanescu_1354232274.html [Corola-blog/BlogPost/351361_a_352690]
-
a talentului literar, Domnia Sa scriind și tipărind până acum deja cinci volume de versuri, bine primite de cititori și de critica de specialitate. Profesorul-Poet Vasile Burlui, care este și membru al Societății Scriitorilor C. Negri din Galați, își construiește poemele convorbind uneori cu Demiurgul, luat drept Învățător dar și Mare Vameș al călătoriei poetice. Valea Horincei și Valea Prutului, care înseamnă aceeași ființă istorică, sunt recunoscute ca izvoare și ale creației, și ale culturii populare, zona fiind, nu numai în cărți
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_spun_criticii_despre_poezia_pompiliu_comsa_1369628390.html [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
e-așa..., dar nu-i așa" i-ar fi spus Profesorul Crașoveanu, cu gândirea dumnealui adversativă. Nu-i așa, dragă Doamnă Ligia, îi spun și eu, căci Magistrul, care a lăsat atâtea urme în sufletele nostre câte luminișuri în păduri, convorbind cu Eminescu, se va fi gândit tocmai la acei codri ce se leagănă "fără ploaie, fără vânt/ Cu crengile la pământ..." El era poet și vedea dincolo de cuvinte. A fi poet nu înseamnă numai a scrie poezie. A fi poet
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magistrul_mirela_borchin_1389428787.html [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
În convorbiri imaginare, Cuvinte-amestecate-n pălărie Ca într-o cunoscută loterie - Le scoatem și le scriem la-ntâmplare. E una decât alta mai hazlie... Poet român - cu un renume mare - Primit-a Legiunea de Onoare, Ales și membru la Academie. Poți convorbi cu Goethe sau cu Nero, Cu Nietzsche, cu Gioconda sau cu Dante, Cu Platon, Irealul sau cu Zero, Cu Sforza, cu Pilat sau cu Bramante, Cu Colgate sau cu detergentul Dero - Discuții mai picante, mai pedante. Adrian Simionescu Referință Bibliografică
CONVORBIRI IMAGINARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Convorbiri_imaginare_george_nicolae_podisor_1326957474.html [Corola-blog/BlogPost/361386_a_362715]
-
tuturor Învățaților din Europa... să privească cu spirit binevoitor oferta noastră... de a ne ajuta să aflăm reflecțiile lor... Deoarece, chiar dacă până acum nu ne-am dezvăluit numele... oricine va face să ajungă la noi propriul său nume va putea convorbi cu noi prin viu grai sau - dacă ar fi vreo Împiedicare - prin scris“. Exact ceea ce-și propunea să facă și colonelul publicându-și povestea. Să constrângă pe cineva să iasă din muțenie. Avusese loc o ruptură, o pauză, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și mama, și tata, și frații mei; ca și cum Provența n-ar fi fost decât o prelungire a Moldovei, ca și cum cerul ei senin ar fi fost una cu cerul toamnelor Iașului". Francofilul (stins la 31 decembrie 1956, la 82 de ani) convorbea cu Perrault și Descartes, cu Musset, Zola, Rostand, Richepin, Proust și Anatole France, cu Romain Rolland, François Mauriac, Francis Carco, Paul Valéry, cu Pierre Louys și Guyau, cu mulți alții. Privea cu simpatie, pe de altă parte, spre un St
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în știrea Domnului acea curiozitate etnologică care se numește poporul românesc. De-or veni astfel lucrurile sau altfel - cine știe? Un lucru însă știm despre patrioții noștri: că se bucură de cea mai bună opinie în străinătate. Un diplomat străin convorbind c-un român, s-a esprimat asupră-le în modul următor: "în zadar vă zbateți; ceea ce știu e că roșii d-voastră sunt foarte culanți în daraverile cu străinătatea și se țin de cuvânt, orice - ar promite. Țara? O 'nvîrtesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Carpați nu fac nici o lucrare, nu scriu o singură linie prin ziare în favoarea intereselor Transilvaniei! Pedanți și anoști, ei ne fac gâlceavă de vorbe ca niște școlari de gimnaz. Am avut ocazia, domnule redator, mergând astă-vară la băi, de a convorbi cu bărbați eminenți din Transilvania și a auzi plângerile lor fundate contra confraților lor de aici. Ne facem organul lor, espuindu-le în aceste coloane, și sperăm că adversarii noștri de la " Timpul" le vor înțelege și vor părăsi pedantismul lor ca să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
clasic" care a existat până în perioada Junimii este pe cale de dispariție în perioada interbelică unde predomină cenaclul ce presupune evidențierea personalității. În acest sens, sunt foarte interesante observațiile autorului cu privire la maniera de relaționare a scriitorilor moderni care nu mai pot "convorbi" deoarece fiecare crede în "valoarea destinului unic, în absolutul fenomenalității lor" nu mai există o mentalitate comună, ci o pluratitate de mentalități. Se face apel la imaginea unui ospiciu decent în care impresia generală este a unei conversații, dar prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ochi, de 6 ori. Ca prim-ministru la Vaslui a stat câteva zeci de minute și doar prietenia mea cu prefectul m-a ajutat să-i smulg câteva cuvinte. Ca însoțitor al lui Băsescu, apoi ca șef de partid am convorbit în piață, la hotel Europa, în sala Hidrotehnica, la hotelul Racova. E important că am luat masa împreună? Aproape mereu obosit, însoțit de "șefi de campanie" avea o poezie economică de vânturat pentru atragerea electoratului. Atrăgea prin ineditul exprimării (cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
neutru în raport cu celelalte pronume (personale și nepersonale) și cu substantivul: a. caracterul facultativ al întrebuințării nominativului persoanelor I și a II-a în funcția sintactică de subiect; în consecință, prezența lor marchează stilistic enunțul sintactic: „Voi, pierduți în gânduri sunte, convorbeați cu idealuri;/ Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri.” (M. Eminescu, I, p. 35), „Pe aceeași ulicioară/Bate luna în ferești,/Numai tu de după gratii/Vecinic nu te mai ivești.// Altul este al tău suflet,/Alții ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
contribui, a cârti, a cleveti, a contraveni, a aparține, a corespunde etc. • verbe care exprimă acțiuni implicând un raport de reciprocitate sau de asociere: a conversa, a flirta, a conviețui, a fraterniza, a conlocui etc.: „Voi, pierduți în gânduri sunte, convorbeați cu idealuri.” (M. Eminescu) • expresii impersonale denumind stări umane: a-i fi dor, a-i fi teamă, a-i fi frică; obiectul-complement indirect reprezintă cauza (originea) acestor stări: Mi-e dor de Veneția. , Mi-e teamă de întuneric. etc. • verbe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acea fluidizare a viziunii, dematerializarea obiectelor, aerul halucinant-oniric, cu instabilitatea caracteristică a imaginilor, alunecările și interferențele nivelelor de reprezentare, caracterul fulgurant al imaginilor unui univers fantasmatic, senzația de absolută libertate și disponibilitate a eului: „Apoteoze rupte din aerienele iluminări. Centauri convorbind cuviincioși la ferestrele acoperite de o lumină egală. Printre arborii care păzesc cu număr socotit tăcerea și umbra fiecărei case, se străvede stiletul ascuțit al oceanului de la marginea orașului. Din cînd În cînd sirenele fug pe țărmuri și vin pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
convertit în convingere; metoda probelor materiale, prin punerea subiectului în fața faptelor ce demonstrează adevărul care trebuie convertit în convingere; metoda asociației necesității unei acțiuni cu o motivație superioară, de perspectivă, privind foloasele acesteia pentru sine și pentru societate. CONVORBIRE (de la convorbi < con + vorbi, după germ. unterreden)- Definește schimbul verbal dintre terapeut și pacient prin care se transmit idei, păreri, opinii asupra realității în care se află subiectul pe plan motric sau psihomotric, asupra modului de organizare și desfășurare, precum și a sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Deodată, vecinul meu de pat, Condur, unul din cei mai sârguincioși colegi, s-a ridicat în șezut, și a început, cu ochii închiși, să declame gesticulând, fragmente din „De Amicitia” .. de chiar credeai că discuta cu cineva... Parcă ar fi convorbit, chiar însuși Laelius, cu ginerii săi Fanius și Mucius Scaevola.. Cred că însuși Cicero s-ar fi minunat, atât de bine o făcea. „ - Laelius dixit: Ego vero non graverer, si mihi ipse, confidarem, ream et praeclara res est sumus...” „ - Ut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Platon însuși când se pune pe sine în și sub condiția pustiului încă de la începutul Legilor (unde Atenianul - un străin!, adică Platon însuși autopus în postura de a-și asuma ieșirea în afara zidurilor cetății, Clinias cretanul și Megillo, lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
credem că nu mai este nimeni care să nu fi înțeles în fine c-aci și numai aci este salvarea tuturor. Suntem informați că măria-sa domnitorul cunoaște starea cea dureroasă a țării. Domnul Ion Brătianu, având onoare de-a convorbi cu capul statului ne-a dat o știre, pe care cu fericire o facem cunoscută națiunii.“ I.C. Brătianu fusese primit la Palat la 7/19 martie 1876; în memoriile principelui Carol informația despre publicitatea făcută în presă acestei vizite era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Europa benzilor desenate, POL Media, București, 2001. Nițescu, Marin, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, București, 1995. Oișteanu, Andrei, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, București, 1998. Petrescu, Dan; Cangeopol, Liviu, Ce-ar mai fi de spus. Convorbii libere într-o țară ocupată, Minerva, București, 1990. Pițu, Luca, "Două rostiri sotadice foarte alerte (prefață cinegetică)", în Creangă, Ion, Povestea poveștilor, Nemira, București, 2005. Pîrligras, Viorel, Escală pe Tobra, SFVA, Craiova, 1991. Preda, Radu, Comunismul. O modernitate eșuată, Eikon
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contractul social • Troc TV : inter‑ viu contra limuzină • Megaescrocherii sub umbrela statului • Societatea Academică din România V.A. : Suntem la a șasea etapă a maratonului nostru. Aș vrea să le faceți o destăinuire cititorilor : cu ce vă ocupați când nu convorbim pentru această carte ? Ce scrieți în timpul zilei, pentru că noi ne întâlnim la ora ceaiului, la ora 5. A.M.P. : Eu scriu o carte academică de științe politice în engleză pentru Cambridge University Press, ce adună dovezile pentru o teorie la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
le-a dus la grădiniță. Acolo s-a jucat cu copii și le a pierdut. Am fost solicitat de părinți să cercetez cazul. Câteva zile m-am deplasat în timpul programului acolo, am discutat cu copiii foarte discret despre aceasta, am convorbit și cu educatoarea, dar toate discuțiile și cercetările N-au ajuns la rezultatul pe care și -l dorea mama fetiței, nu reieșea că Andreea ar fi adus aceste obiecte la grădiniță. Pentru convingerea mea intimă, am purtat o discuți e
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un dezorientat, aveam senzația că un văl negru mi s-a așternut în fața ochilor. Fiind singur în casă, salvarea mea era telefonul. Fac doi pași către el, reușesc să ridic receptorul, să obțin legătura cu fina mea Tanța Nicoleanu, să convorbesc. Indiferent că ești intelectual sau un om oarecare, chiar doctor dacă ești dar devii pacient , ajuns în suferință, nu mai gândești, simțul decenței parcă dispare și devii o masă inertă, un om care trebuie ajutat, dar cum? Chemi vecinul, o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]