137 matches
-
luni după căsătorie, a născut primul copil, pe Alexandr. După terminarea războiului, cei doi soți și copilașul s-au întors în oraș și s-au așezat într-o căsuță cumpărată de tatăl lui Pavel Egorovici. În fine, în 1857, punînd copeică peste copeică, Pavel Egorovici și-a văzut visul cu ochii, cumpărîndu-și propria băcănie. Acolo, în inima Taganrogului, în casa Gnutov de pa strada Polițeiskaia, s-a născut, pe 17 ianuarie 1860, Anton Cehov. șCasa există încă, este la nr. 47
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
căsătorie, a născut primul copil, pe Alexandr. După terminarea războiului, cei doi soți și copilașul s-au întors în oraș și s-au așezat într-o căsuță cumpărată de tatăl lui Pavel Egorovici. În fine, în 1857, punînd copeică peste copeică, Pavel Egorovici și-a văzut visul cu ochii, cumpărîndu-și propria băcănie. Acolo, în inima Taganrogului, în casa Gnutov de pa strada Polițeiskaia, s-a născut, pe 17 ianuarie 1860, Anton Cehov. șCasa există încă, este la nr. 47 de pe strada
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
începe noroiul, care se usucă, devine lipicios și se umflă. Îmi dau seama cît de murdar, gol, leneș, neinstruit, plicticos este Taganrogul. Nu găsești o firmă fără greșeli de ortografie. Străzile sînt pustii... Trîndăvie generalizată, lumea se mulțumește cu cîteva copeici și un viitor nesigur... Cu totul odioase mi se par obloanele veșnic închise." Într-o altă scrisoare, purtînd aceeași dată, dar scrisă publicistului Leikin, Cehov își va preciza impresiile: "Influența Asiei se simte peste tot atît de mult, încît nici
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
la biroul lui cu ferestre ce dădeau în Piață și, ca de obicei, privea fără nici un gând cupola aurită a Bisericii "Vasili Blajenii". Ușor mahmur bineînțeles, își număra încă o dată rublele din buzunar și zilele până la salariu. Transforma rublele în copeici, copeicile le așeza în fișicuri, fișicurile le convertea în păhăruțe de votcă. Ei bine, pe acestea le repartiza cu multă parcimonie pe tot programul său de lucru - care putea fi de opt, zece sau peste zece ore, dar nu lua
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
biroul lui cu ferestre ce dădeau în Piață și, ca de obicei, privea fără nici un gând cupola aurită a Bisericii "Vasili Blajenii". Ușor mahmur bineînțeles, își număra încă o dată rublele din buzunar și zilele până la salariu. Transforma rublele în copeici, copeicile le așeza în fișicuri, fișicurile le convertea în păhăruțe de votcă. Ei bine, pe acestea le repartiza cu multă parcimonie pe tot programul său de lucru - care putea fi de opt, zece sau peste zece ore, dar nu lua în
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
ori pâinea neagră în 1912, și cât costa în 1938. Sunt afișate prețurile - în ambii ani în ruble - și gramajul, și astfel afli că în ‘38 viața se scumpise deja de șapte ori (pâinea neagră în 1912 costa 0,03 copeici, iar în 1938 era 0,22 copeici). În vechea școală, pe al cărei perete se păstrează și acum portretul țarului Alexandru al II-lea, privim abecedarele de la început de secol, dar si de mai târziu; copiii învățau ba în limba
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
costa în 1938. Sunt afișate prețurile - în ambii ani în ruble - și gramajul, și astfel afli că în ‘38 viața se scumpise deja de șapte ori (pâinea neagră în 1912 costa 0,03 copeici, iar în 1938 era 0,22 copeici). În vechea școală, pe al cărei perete se păstrează și acum portretul țarului Alexandru al II-lea, privim abecedarele de la început de secol, dar si de mai târziu; copiii învățau ba în limba rusă, ba în germană, câte puțin în
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
Tipul mă așteaptă în fiecare dimineață când ies din casă. Stă zgribulit lângă teiul din fața porții, e palid, iar hainele îi miros a mucegai. Mă așteaptă cu mâna întinsă. Își închipuie că aș putea să-i arunc în ea o copeică de nemurire. Cum să-l conving că n-am de unde? Că doar fac parte din acel grup de "oameni celebri" pe care lumea îi tot confundă între ei. Merge în urma mea și scâncește: "Măcar o dată! Fie și în treacăt! Într-
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
ci și pentru bani. E, de altfel, cunoscut interesul clasicului pentru suma cu care Îi era plătit fiecare rînd, de către reviste (și din carte reiese , treptat, satisfacția pragmaticului foiletonist, care se bucură de creșterea retribuției rîndului publicat, de la numai patru copeici, pînă la o rublă!). Și În treacăt fie spus, numai două dintre persoanele pentru care trudea suplimentar, meritau efortul - mama și sora sa. Cu multă sugestivitate descrie Troyat băcănia În care era obligat să servească micul Antoșa , prăvălie imundă În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
IEPURII NU MOR 1 La paradé mergeam toaté școală. Se strîngeau bani și se cumpérau baloane. Erau baloane de trei copeici, de cinci și de zece copeici. Și erau baloane lungi cu vélurele și cu țîțén vîrf, care seménau cu o prostie de care noi, béieții, rîdeam. Dar mai cu seamé fetele. Erau și baloane mai mici, dar rotunde. Și acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
IEPURII NU MOR 1 La paradé mergeam toaté școală. Se strîngeau bani și se cumpérau baloane. Erau baloane de trei copeici, de cinci și de zece copeici. Și erau baloane lungi cu vélurele și cu țîțén vîrf, care seménau cu o prostie de care noi, béieții, rîdeam. Dar mai cu seamé fetele. Erau și baloane mai mici, dar rotunde. Și acelea erau mai frumoase, céci seménau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
noi, béieții, rîdeam. Dar mai cu seamé fetele. Erau și baloane mai mici, dar rotunde. Și acelea erau mai frumoase, céci seménau cu o minge de fotbal, si se putea juca cu ele. Cele mai frumoase erau baloanele de zece copeici, céci erau mari și ovale. Dar cred cé erau și baloane mult mai scumpe, céci existau și baloane și mai mari. Dar acelea nu știu de unde se cumpérau, céci noi credeam cé se vînd numai pentru fata lui Vera Ivanovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Înélțime și pe Îmbrécéminte, ținîndu-ne de mînuțé și Încercînd sé nu fim gélégioși. Baloanele fluturau deasupra noastré acoperindu-ne cu desévîrșire, așa Încît, de departe, seménam cu o turmé uriașé de baloane colorate de trei, de cinci și de zece copeici, bétînd strézile orașelor și Încercînd sé nu fie gélégioase. Era ziua de 7 Noiembrie. Ziua Mării Revoluții Pentru Pace. Zi În care, mulți ani În urmé, clasa muncitoare, În frunte cu Vladimir Ilici Lenin, au Învins regimul țarist, iar proletariatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
trecu printre mese, vînzétoarea Îi trase o riglé peste picioare și-i spuse sé nu-l mai prindé pe acolo. Se duse În piațé. Mécar aici nu strigă nimeni la el. Își cumpéré un pahar de semințe de 20 de copeici și le vérsé În buzunar. Mai puse mîna pe mașini, pe garduri și pe pereți. LÎngé WC-ul public de lîngé piațé vézu un cîine și vru sé-i tragé o piatré În cap, dar s-a rézgîndit. CÎinele ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe care le ridicau cu mîna În care aveau semințele și le bégau În buzunar că sé facé mai tîrziu baloane mici. Se lingeau Înghețate pe béț, cu ciocolaté și féré ciocolaté, la zece, doisprezece, cinsprezece și chiar douézeci de copeici Înghețată, rozé, albé sau cafenie, În pahare de carton din care se mînca cu béțul, sau In pahare care se mîncau cu totul, cu pétréțele. Se spérgeau baloane mici de cap, se aruncau mingiuțe mici cît o nucé mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scoase, nu mai scoase o bucaté rupté de balon, ci un balon mic că o cireașé, pe care și-l dédu o daté de frunte, iar dintr-a două oaré Îl sparse. Se aplecé și céuté sub masé cele trei copeici pe care le bégé Într-o cutie de fier cu beculeț și pahare curgea apé dulce. O puse În buzunar și Începu sé-și scoaté caietele. I-au rémas și copeici de la prima paradé și-ncé și baloane. A mîncat Înghețaté, patru sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Îl sparse. Se aplecé și céuté sub masé cele trei copeici pe care le bégé Într-o cutie de fier cu beculeț și pahare curgea apé dulce. O puse În buzunar și Începu sé-și scoaté caietele. I-au rémas și copeici de la prima paradé și-ncé și baloane. A mîncat Înghețaté, patru sute de grame de ruladé cu mér, doué sticle de apé dulce, Încé doué Înghețate și doué pahare de suc de mere și-ncé o Înghețaté și doué pahare de résérité. CÎteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și doué semințe. Le bégé În guré pe rînd, iar cojile le-a luat din guré cu degetele și le-a pus pe masé. Dacé se mai duce disearé la pîine și cumpéré numai cinci pîini În loc de șase, cîte treisprezece copeici, Îi rémîn 35 de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine seară și mai face. Totuna, doué pîini le mînca scroafa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În guré pe rînd, iar cojile le-a luat din guré cu degetele și le-a pus pe masé. Dacé se mai duce disearé la pîine și cumpéré numai cinci pîini În loc de șase, cîte treisprezece copeici, Îi rémîn 35 de copeici și oricum nu vede nimeni. Pune plasa cu pîine În cui, În verandé și nimeni n-o sé numere pîinile. Se mai duce și mîine seară și mai face. Totuna, doué pîini le mînca scroafa și-ncé jumétate de pîine trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În palmé, puneai pe urmé pe la spate cuiva palmă pe obraz și-l Înțepă. 58tc "58" Cele zece ruble le Împéturi În mîné, iar mîna o bégé În buzunar. Vézuse babe care legau banii În batisté și cînd pléteau 15 copeici la autobuz, o dezlegau. Scoteau de acolo un pumn de mérunțiș și-l numérau și-aveau și ruble de hîrtie pe care le legau pe urmé În batisté. Șasa se așezé În bancé sé fie sigur cé nu le va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
banii și niciodaté nu-și amintea unde. Oricum, nu i-ar mai fi gésit. În afaré de astă, mai erau și doi béieți mai mari care Îl așteptau cîteodaté la colțul școlii și-i spuneau sé le dea 20 de copeici. Dar odaté a gésit și el o rublé Înghețaté pe zépadé și a bégat-o În buzunar. Se putea gési, așa cum a gésit cineva și 62 de ruble, Într-o batisté. Dar trebuia sé te duci sé Întrebi cine le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care treceau se uitau în direcția ei, ea nu știa însă cum să-i facă atenți. În sfârșit, o bătrână trecu prin dreptul ei - arăta foarte bolnavă, avea ochelari, mergea în baston, și, oprindu- se lângă Zinaida, îi dădu o copeică înnegrită. - Pentru Maica Domnului, zise total nepotrivit Zinaida, iar bătrâna îi răspunse cu o vorbă bine plasată: - Dumnezeu cu tine! Zinaida se bucură, se apucă să examineze copeica, era una obișnuită, primită totuși în dar. „Mama n-a vorbit în
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
ochelari, mergea în baston, și, oprindu- se lângă Zinaida, îi dădu o copeică înnegrită. - Pentru Maica Domnului, zise total nepotrivit Zinaida, iar bătrâna îi răspunse cu o vorbă bine plasată: - Dumnezeu cu tine! Zinaida se bucură, se apucă să examineze copeica, era una obișnuită, primită totuși în dar. „Mama n-a vorbit în zadar”, se gândi Zinaida. Și hop că se apropie de ea o femeie în doliu, cu nasul mare, pe tocuri, cu ochelari negri, să te sperii, nu alta
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
a vorbit în zadar”, se gândi Zinaida. Și hop că se apropie de ea o femeie în doliu, cu nasul mare, pe tocuri, cu ochelari negri, să te sperii, nu alta, îi puse în palmă o monedă de douăzeci de copeici și-i ceru: - Roagă-te pentru odihna sufletului Ecaterinei. - Vă mulțumesc mult, o să mă rog, zise Zinaida și se închină. Nu știa cum trebuie să răspundă, dar se vede treaba că lucrul ăsta nu era important pentru femeia cu ochelari
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
Zinaida în pridvorul bisericii, scările erau greu de urcat, i se păru că strigă cineva: „Hei, tu“, dar nu cunoștea pe nimeni aici, și intră înăuntru închinându-se în trei rânduri lângă fiecare ușă. Cumpără o lumânare cu treizeci de copeici - îi mai rămâneau mulți bani, nu mai puțin de o rublă -, o puse în dreptul sfintei Marii din Kazan - mama o punea acolo întotdeauna - și se îndreptă șchiopătând spre ieșire. Lângă cutia milelor, bătrâna lumânăreasă îi dădu un ghiont tărișor în
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]