69 matches
-
Toate Articolele Autorului MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE Am să-ncerc să număr, vai, câți copaci rămân după ce vânzașii secera în vale, că-i aleg înalți, falnici, bătrân cu bătrân, ca sârmanul munte mai are doar poale. Poalele rămase plâng azi coperișul care se usucă precum iarbă arsă într-o vară spâna, moartă-n secerișul celor ce acuma ne mai joacă o farsă. Farsă, din păcate, e pe căi legale dovedită-n acte cu nemernicie, bieți mei copaci - forțe inegale va doboară
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476731986.html [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
mitul se extrage din bunele raporturi ale omului cu divinitatea. Captarea atenției și dirijarea ei spre un verb prea banal altfel se realizează prin încă câteva mijloace de accentuare lexical-morfologică: afereză (Miresmează-n nori grădine; [...] plinind cea soarte; Aripi tinse; Coperișul de argint; Podobește-a lui cunună; ochi păienjeniți; Rusalim), apocopă (străluce; luce; Năluce-n adînc și-nfloare; Calul hohotă), poliptoton (Cu argint viu argintată; Nimeni pe nimeni la nimica nu cheamă), singular particularizat - singular de restrânsă circulație (margină; genună; soarte; neauă; steauă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
mut A fost o dată de cei mulți uitată, a fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără leac de părinți, cu grai și cu auzul surd. Cei doi se cuibăreau într-o căsuță de sub brazi, cu șiță-n coperiș și-o vatră la intrarea-n două cămăruțe. Sărmanii nu știau ce-i cântul, vorba de-alint și joaca de copii, dar le vedeau voia lor bună și spusul feței cu strâmbături de gură. În schimb știau ce-i munca
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
17 octombrie 2016. MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE Am să-ncerc să număr, vai, câți copaci rămân după ce vânzașii seceră în vale, că-i aleg înalți, falnici, bătrân cu bătrân, că sărmanul munte mai are doar poale. Poalele rămase plâng azi coperișul care se usucă precum iarba arsă într-o vară spână, moartă-n secerișul celor ce acuma ne mai joacă o farsă. Farsa, din păcate, e pe căi legale dovedită-n acte cu nemernicie, bieți mei copaci - forțe inegale vă doboară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
„Odată, am pornit dintr-o colibă căzută în genunchi sub povara (a)coperișului de trestii, să prind marea taină de a citi în suflete, să învăț rostul vieții și să învăț a fi om... Câtă dreptate are acest Fiu demn de viță veche românească, ieșit înspre lumină, nu are importanță de unde-anume - dintr-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/coliba/ [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
al ecranului ni-l oferă cu generozitate, fără a aminti (mai cu sârg) de literatura propriu-zisă (dramaturgie, proză, poezie), pe care a lăsat-o posterității. Câtă subtilitate în frazarea: „Odată, am pornit dintr-o colibă căzută în genunchi sub povara coperișului de trestii, să prind marea taină de a citi în suflete, să învăț rostul vieții și să învăț a fi om... ” Da, voința de a pleca în lume, pentru a îmbrățișa lumina cunoștinței, dar fără a uita nicio clipă de unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/coliba/ [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
Manuscris > Povestiri > ȚAȚA MARIOARA MOȘOIULUI, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Peste drum de prima școală, o casă mare cu poartă-naltă, gărdit zăbrelit cu șipci și coperiș de șiță-n două ape, din vânzol de voci muieratice se înalță vie vocea în putere a Marioarei Moșoiu, o femeie puțintică-n trup dar meșteră la potriveala vorbei. - Pe vremea când eram copchilă nu ieșeam din vorba ălor mari
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tata_marioara_mosoiului_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
-nchin! Dar ceasul trece, clipa vine Și-n pace vremea nu te lasă, Că dragii tăi nu-s lângă tine Străinilor nici nu le pasă... Tu ai aici în Sat o casă, Cum alte-n lume nu mai sunt Și coperișul ei te-apasă, Spre-acasa plină de duh sfânt Te-aduc aducerile-aminte, Din tot doar ele ne rămân Citește-mi versul meu fierbinte Și culcă-te cu el la sân... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Celui plecat din țară... / Nicolae Nicoară Horia
CELUI PLECAT DIN ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1468127800.html [Corola-blog/BlogPost/371341_a_372670]
-
a ascuns, Fuse-aici, acuma nu-i Îi aud doar trilul lui. Se răresc și norii, ei Sus pe cer, acuma ce-i? Un punct negru, depărtat Nu se-oprește din cântat. Sus pe deal la Ilisie Ultima casă pustie, Coperișul o să cadă Într-o iarnă cu zapadă. Și s-or rupe și pereții Cum se rupe firul vieții, Doar trilul de ciocârlie Răsuna-va pe vecie. ------------------------------ Ioan NICOARĂ Finix-Arizona, SUA 11 iunie 2015 Referință Bibliografică: Ioan NICOARĂ - SUS PE DEAL
SUS PE DEAL LA ILISIE de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1625 din 13 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_nicoara_1434204053.html [Corola-blog/BlogPost/350850_a_352179]
-
sau artezian: a) structura geologică a stratului acvifer la limitele acestuia, în special a zonelor de alimentare și de descărcare, în vederea alegerii schemei optime de calcul; ... b) hărți hidrogeologice cuprinzând dezvoltarea stratelor acvifere sub presiune, materializate prin izolinii ale adâncimii coperișului și culcușului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adâncimii și cotei nivelului piezometric - hidroizobate și hidroizopieze, conductivită��ii hidraulice - hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale totale, ale densității totale, ale conținutului de anioni și cationi; ... d) indicații asupra formațiunilor geologice existente în coperișul și culcușul orizontului acvifer sub presiune; ... e) rezervele și resursele naturale ale stratului acvifer; ... f) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalentă amortizării lucrărilor de captare, considerată de circa 30 de ani. ... 2.1.1.4. Concomitent cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
sau artezian: a) structura geologică a stratului acvifer la limitele acestuia, în special a zonelor de alimentare și de descărcare, în vederea alegerii schemei optime de calcul; ... b) hărți hidrogeologice cuprinzând dezvoltarea stratelor acvifere sub presiune, materializate prin izolinii ale adâncimii coperișului și culcușului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adâncimii și cotei nivelului piezometric - hidroizobate și hidroizopieze, conductivității hidraulice - hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale totale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
hidroizoperme, transmisivității - izotransmisivității, coeficienții de înmagazinare; ... c) hărți hidrochimice cuprinzând repartiția teritorială a variației chimismului apei din strat, materializată prin izoliniile mineralizației actuale totale, ale densității totale, ale conținutului de anioni și cationi; ... d) indicații asupra formațiunilor geologice existente în coperișul și culcușul orizontului acvifer sub presiune; ... e) rezervele și resursele naturale ale stratului acvifer; ... f) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalentă amortizării lucrărilor de captare, considerată de circa 30 de ani. ... 2.1.1.4. Concomitent cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
de culoare cenușiu-albicioasă, cenușie, cenușie - negricioasă, cu aspect vărgat, marcând ciclurile de sedimentare. În interiorul masivului se întâlnesc numeroase intercalații sterile, reprezentate prin brecii argiloase și argilogrezoase, argile șistoase, gresii silicioase, marne etc. cu grosimi variabile, situate la diferite nivele, spre coperiș, culcuș și în extremitățile zăcământului. Grosimea acestora variază de la câțiva centimetri la 10-15 cm. Sarea gemă este formată din halit (85-99 %), alături de care apar urme de polihalit și silvină. Zăcământul de sare de la Târgu Ocna este cunoscut prin intermediul informațiilor obținute
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și Calu, cu toți se-nvoiesc să-i facă lui Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său , dulgherul Dan cum să fie bine să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiș veni Vodă cu oștenii săi să se-nchine. De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar fi să mai faceți alta mai frumoasă ați putea? - Ehe, cu mult mai frumoasă, Doamne
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său , dulgherul Dan cum să fie bine să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiș veni Vodă cu oștenii săi să se-nchine. De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar fi să mai faceți alta mai frumoasă ați putea? - Ehe, cu mult mai frumoasă, Doamne. Supărat Vodă stă și se gândi apoi porunci oștenilor să
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de înțeles) ori digresiunea (divagații). Puritatea se referă la corectitudinea idiomatică, realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă prin utilizarea unor cuvinte insuficient cunoscute (neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt selectate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o cântare"). În acest univers, eul se dedublează ("străin zâmbind") sau se regăsește ("mă-mplinesc") permanent, tensiunea lirică este întreținută de negație ("nu mă cuprind, nu-mi răspund"), se stabilesc relații dintre vinovăție și puritate, relația dintre iad și rai ("coperișurile iadului" și "muntele cu crini"). Aceste trăsături contradictorii sunt descoperite de eul liric în propria-i existență. În strofa a II-a, autoportretul dobândește coordonate spațiale și temporale concrete. Noaptea semnifică reîntoarcerea spre sine și spre strămoși, esențializând spațiul ("în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică coperișul unei case noi, se pune în vîrful lui verdeață, șervete și altele, ca să dureze casa mult și să trăiască stăpînii. La ridicarea argelei* unei case, se leagă pe vîrf un șumuiag de paie, de fîn sau un tîrș*, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care are cele mai multe semnificații: ea reprezintă un prag, un hotar, un alt mod de a trăi, o altă stare de spirit, alți oameni, altă atmosferă: ”Drumul trece peste Pârâul-Doamnei, lăsând în stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetașu. Ușa e închisă cu zăvorul; coperișul de paie parcă e un cap de balaur; pereții văruiți de curând de abia se văd prin spărturile gardului... Căldura picură mereu din cer, îți usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta și în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
în mine de grijă și depărtare se înaripează. Mâine vor pleca spre tine ultimele rânduri din Mangalia, care m’a însănătoșit (touchons du bois). Îți trimet peisajul ei însorit, cu marea de un albastru brumat, cu luna ce poleește magic coperișurile: e lună plină, cu geamia veche, cuprinsă în flacăra roș gălbuie a asfințitului și cu cărăruia lunei pe întinsul albastru argintat. Și din pragul acestei plecări, cu inima mea, Mangalia toată la picioarele tale. Te sărut, Mica! Mamina 5/1947
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pământ printre care se împleteau crengi și nuiele. De la ușă, în prelungirea părții de sus, sprijinit tot de pari, dar mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară, sub acest coperiș, pe partea de sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se punea cașul la zvântat, de unde, peste o zi sau două, era dus pe lesa sau lesele dinăuntrul stânii, unde se usca. După ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de salcie, mai rar cu șipci sau cu sârmă, alte dăți nici cu atât. Ai casei, cu bătrâni, cu tineri la un loc, se odihneau în aceeași încăpere. Iarna, spun bătrânii, aduceau și vițelul în casă "să nu dejere". Drept coperișuri, cât cuprindea priveliștea, căciuli de stuf tăiat din iazurile lui Chiriță sau al Loieștilor. În general, fiecare casă bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau Trupu-și despicau. Iar bietul Manole, Meșterul Manole, Când se încerca De-a se arunca, Iată
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]