98 matches
-
catena de polimer conținând numai legături carbon-carbon. Astfel este cazul polietilenei obținută din etilena sau al copolimerului etilenei și ai acetatului de vinil obținuți din etilena și acetat de vinil. Acest tip de polimerizare este denumit uneori polimerizare simplă sau copolimerizare, adică polimerizare sau copolimerizare stricto sensu. 2. Polimerizarea de reorganizare, în care moleculele cu grupări funcționale conținând atomi cum sunt oxigenul, azotul, sulful etc., reacționează între ele prin reorganizare intramoleculara și adiție, fără să se formeze apă sau alte subproduse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
numai legături carbon-carbon. Astfel este cazul polietilenei obținută din etilena sau al copolimerului etilenei și ai acetatului de vinil obținuți din etilena și acetat de vinil. Acest tip de polimerizare este denumit uneori polimerizare simplă sau copolimerizare, adică polimerizare sau copolimerizare stricto sensu. 2. Polimerizarea de reorganizare, în care moleculele cu grupări funcționale conținând atomi cum sunt oxigenul, azotul, sulful etc., reacționează între ele prin reorganizare intramoleculara și adiție, fără să se formeze apă sau alte subproduse, pentru a forma o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
02 cu condiția, ca cel putin 60% din volumul acestor polimeri să distileze la 300°C raportat la 1.013 milibari când se aplică o metodă de distilare la presiune joasă. ... b) Rășinile, slab polimerizate de tipul cumaron-indenei, obținute prin copolimerizarea unor monomeri în amestec (inclusiv cumarona sau indena) derivați din gudron de huila (poziția nr. 39.11). ... c) Alți polimeri sintetici având în medie cel putin 5 unități monomere care sunt structurați într-o secvență neîntreruptă. Se clasifică la această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
cu vopselele, dar nu conțin pigmenți; totuși pot conține o substanță coloranta solubila în liant. Liantul, care constituie agentul filmogen, este compus fie din polimeri de exemplu esterii poliacrilici, poliacetatul de vinil sau policlorura de vinil, fie prin produse de copolimerizare ale butadienei și ale stirenului. Toate mediile compuse din apă sau un amestec cu apă și dintr-un solvent solubil în apă, vor fi considerate ca mediu apos. Poziția nu cuprinde: a) Preparatele destinate acoperirii unor suprafețe cum sunt fațadele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]
-
polimeri sintetici 3208.90.91 300 --- Pe bază de polimeri naturali modificați 3208.90.99 301 - Pe bază de polimeri acrilici sau vinilici 3209.10.00 302 -- Altele (lacuri și vopsele pe bază de produse de ex. 3209.90.00 copolimerizare ale butadienei și stirenului) 303 Sicativi preparați 3211.00.00 304 --- Altele (furnire sintetice) ex. 3212.10.90 305 -- Cerneluri de scris și de desen 3215.90.10 306 ----- Nedeterpenizate (ulei Calendula) ex. 3301.29.61 307 -- De tipul celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176789_a_178118]
-
polimeri sintetici 3208.90.91 300 --- Pe bază de polimeri naturali modificați 3208.90.99 301 - Pe bază de polimeri acrilici sau vinilici 3209.10.00 302 -- Altele (lacuri și vopsele pe bază de produse de ex. 3209.90.00 copolimerizare ale butadienei și stirenului) 303 Sicativi preparați 3211.00.00 304 --- Altele (furnire sintetice) ex. 3212.10.90 305 -- Cerneluri de scris și de desen 3215.90.10 306 ----- Nedeterpenizate (ulei Calendula) ex. 3301.29.61 307 -- De tipul celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160393_a_161722]
-
Acidul ribonucleic (ARN) este, ca și ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. Molecula de ARN este monocatenară (este alcătuită dintr-un
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. Molecula de ARN este monocatenară (este alcătuită dintr-un singur lanț polinucleotidic). Este un complex macromolecular similar, structural și funcțional, în multe privințe ADN-ului. ARN-ul rezultă din copolimerizarea ribonucleotidelor, care determină formarea unor lanțuri lungi, monocatenare. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina). Polimerizarea ribonucleotidelor
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
polimerilor semiconductori, grefarea compușilor macromoleculari pe cale mecano-chimică. A dezvoltat chimia de sinteză a unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou domeniu: sinteza polimerilor prin metode ionice pe cale electrochimică. Este autorul unor studii privitoare la structura fizică a compușilor macromoleculari naturali și sintetici, efectuate pe calea degradării menajate a polimerilor
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității de DVB duce la creșterea numărului de germeni formați în prima fază a copolimerizării reticulante și, ca urmare, la creșterea continuă a dispersității sistemului. Prin mărirea gradului de dispersie se realizează de fapt o creștere a suprafeței specifice a copolimerului /27-30/. Dacă se compară copolimerii sintetizați în prezență de diferiți diluanți, se constată că
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
fracția de volum și este dată de relația: (41) unde Vs și Vp reprezintă volumul molar al solventului respectiv al polimerului. Dušek și colaboratorii /27-30,32,53/, în continuarea preocupărilor de studiere a condițiilor de apariție a macroporozității în cazul copolimerizării reticulante, au urmărit o caracterizare mai detaliată a fazei gel din copolimerii macroporoși. Autorii au efectuat un studiu de umflare la echilibru în diverși solvenți, pentru a putea determina parametrii structurali ai rețelelor macroporoase. Pentru studiu au ales copolimeri StDVB
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că atunci când solventul este apa, aceasta determină modificări ale porozității față de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pentru particulele polimerice preparate în prezența toluenului o structură cu microsfere ordonate regulat având dimensiuni de aprox. 200 nm. Frechet și colab. /123/ au folosit SEM pentru investigarea relației dintre morfologia suprafeței și proprietățile poroase ale unor copolimeri obținuți prin copolimerizarea stirenului și a câtorva monomeri stirenici substituiți Numeroase lucrari stiințifice care studiaza structura, morfologia si relatia dintre cantitatea si calitatea mediului porogen la formarea copolimerilor reticulati au folosit SEM /1,4,5,20,81,121,124/. Obținerea secțiunilor ultrasubțiri se
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
înaltă performanță în cromatografia lichidă, rășini pentru sinteză în fază solidă, catalizatori, etc. (Co)polimerizarea reticulantă radicalică constituie calea cea mai complexă de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
pentru sinteză în fază solidă, catalizatori, etc. (Co)polimerizarea reticulantă radicalică constituie calea cea mai complexă de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură. Primele lucrari din acest domeniu aveau
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
polimerizarea reticulantă radicalică constituie calea cea mai complexă de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură. Primele lucrari din acest domeniu aveau ca obiect de studiu (co)polimerii stiren-divinilbenzen, care
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
este influențată de dimensiunea particulei și de tipul de stabilizator /38/. Mecanismul (co)polimerizării reticulante radicalice În tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de inițiere a catenelor crescătoare, proces care determină apariția diferențelor morfologice ale structurilor reticulate. Din p.d.v. al reacțiilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Principala diferență constă în procesul de inițiere a catenelor crescătoare, proces care determină apariția diferențelor morfologice ale structurilor reticulate. Din p.d.v. al reacțiilor elementare, CRR nu diferă de polimerizarea liniară a monomerilor mononesatutați Tabelul 1 prezinta reacțiile elementare în cazul copolimerizării a doi monimeri cu reactivitate egală și independentă a grupărilor vinilice din monomerul divinilic. Diferențele apar datorită prezenței monomerului multinesaturat, care poate fi incorporat la catena crescătoare prin reacția unei singure duble legături, cealaltă rămânând pendantă și poate să ia
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
ia parte la (co)polimerizare, astfel că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare copolimerizării ternare. Reactivitatea grupărilor vinilice ale monomerilor monovinilici poate fi diferită de cea a legăurii vinilice din monomerul divinilic: Chiar
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare copolimerizării ternare. Reactivitatea grupărilor vinilice ale monomerilor monovinilici poate fi diferită de cea a legăurii vinilice din monomerul divinilic: Chiar și reactivitatea celor două grupări vinilice
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema se extinde la aceea corespunzătoare copolimerizării ternare. Reactivitatea grupărilor vinilice ale monomerilor monovinilici poate fi diferită de cea a legăurii vinilice din monomerul divinilic: Chiar și reactivitatea celor două grupări vinilice poate fi aceeași (monomer cu reactivitate simetrică) sau diferită (asimetric) . In plus, reactivitatea celor două
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Așadar, începutul reticulărilor sunt exclusiv intramoleculare. Se formează cicluri de diverse mărimi, dar cel mai adesea ciclurile mici au probabilitatea cea mai mare de formare. Ciclizarea nu este foarte importantă atunci când monomerul divinilic este în cantitate mică . O caracteristică a copolimerizării reticulante a catenelor este puternica scădere a reactivității legaturii duble pendante, scădere datorată formării ciclurilor. Multe din legăturile pendante sunt prinse în interiorul ciclurilor. Prezența legăturilor duble la o conversie totală a monomerilor probează inaccesibilitatea lor (figura 5). Reticularea internă foarte
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
formări de reticulări interși intramoleculare. Acest factor provoacă un puternic control al difuziei reacției de polimerizare. Termenul de “ volum exclus “ se referă la toate aceste efecte /39/. Schema reacțiilor posibile care au loc în timpul procesului de formare a rețelelor prin copolimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor mono —și divinilici este prezentată în tabelul 2. Formarea structurilor (co)polimere reticulate Comportarea specifică a formării structurilor (co)polimere reticulate obținute prin mecanism radicalic la o concentrație mare de monomer bisnesaturat (MBN) este determinată de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
divinilic influențează structura macroporoasă , un conținut mare de monomer divinilic duce la structuri ce se umflă chiar în nesolvenți dacă matricile sunt preparate în prezența mediilor inerte “solvenți buni”. Valorile suprafețelor specifice depind de cantitatea și de durata reacțiilor de copolimerizare. La conversie mare, rețelele obținute cu un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]