615 matches
-
vezi că am închis?!?!" (educv.ro). O descriere detaliată ar merita și construcțiile cu genitivul, cu valoare de întărire a reacției afective (de respingere sau admirație): genitivul postpus (prostul dracului) - sau cel antepus, și mai expresiv, presupunînd elipsa unui verb copulativ: "ai dracu francezii ăștia, ne spune adevarul!" (fanclub.ro). Sau construcția, probabil contaminată, greu de interpretat sintactic, discutată de Alf Lombard în 1965 (tiparul "Arz-o focul de muiere!"): "dați-o dracului de treabă"; Voi n-auziți, fir-ar mama
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
noastre, propozițiile introduse prin plus că sînt considerate "subordonate cumulative"; idee discutabilă, dat fiindcă locuțiunea are un comportament sintactic mai curînd asemănător cu cel al conjuncției coordonatoare numai că (deosebirea dintre cele două constînd doar în faptul că prima este copulativă, iar cealaltă adversativă). Plus că nu poate apărea, în mod normal, în stilul standard; un caracter popular-familiar chiar mai accentuat îl are locuțiunea plus de asta: înregistrată în gramaticile noastre (Gramatica Academiei o consideră "complement cumulativ"), dar nerecomandată în limbajul
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
inculți, pe cînd cei cu oarecare cultură o evită" și de aceea "a căpătat o coloratură mitocănească" (text reluat în volumul Puțină gramatică, II, p. 93). De fapt, plus, plus că și plus de asta sînt deopotrivă folosite cu rol copulativ, cumulativ și argumentativ: prima leagă părți de propoziție, a doua propoziții și fraze, în timp ce a treia apare mai ales la nivel textual, între enunțuri; dacă plus și chiar plus că ilustrează o tendință de simplificare specifică limbii populare (preferința pentru
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
lipsește total din dialoguri și apare doar - nesemnificativ - într-un citat literar dintr-o conferință academică. Presa actuală și internetul furnizează însă surprinzător de multe atestări recente pentru precum, cu valori diferite; perfect instalată în toate registrele limbii este locuțiunea copulativă precum și. În principiu, utilizarea pe scară largă a cuvîntului precum, ca adverb de comparație (spune totul precum ție), conjuncțional (face precum a vrut) și chiar prepozițional (face precum tine) corespunde unei logici a evoluției limbilor: se știe că unele cuvinte
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
este fundamentat pe o relaționare a Erosului cu Thanatosul, pe conștiința morții că forma de ieșire din derizoriul iubirii lumești. Don Juan, cuceritorul nestatornic, devine astfel, un reper important într-o mitologie a eternității și a iubirii, cu accent pe copulativul "și", a cărui menire este de a accentua tocmai diferența dintre cele două planuri, tensiunea care se stabilește între ele, făcînd orice alt fel de relatie (suprapunere, ori dimpotrivă, excludere), fie prea simplă și vulgarizatoare, fie insuficientă. Cartea lui Rousset
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
sălcii”; pentru a despărți cuvinte și construcții incidente: ,,Ascultă-mi, mamă, cântecul pribeag!” Nu se despart niciodată prin virgulă: subiectul de predicat: ,,Norii grei își poartă plumbul întristând cerul”; părțile de propoziție de același fel aflat în raport de coordonare copulativă: Cerul își plânge cu lacrimi mărunte și dese seninul pierdut al verii”; complementele directe, indirecte și de agent așezate după predicat: ,,Câmpul îmbracă o haină argintie și săgeți frânte de cârduri de cocori străpung cerul”. În frază, se pune virgulă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
poate fi definit ori înțeles decât în condițiile existenței făptuitorului și participării sale în procesul penal. Ca urmare, sintagma „facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală“ implică o procedură desfășurată față de făptuitor. Sintagma analizată leagă particulele componente prin conjuncția copulativă „și“, astfel că interpretarea gramaticală conduce la aceeași concluzie a necesității unei proceduri desfășurate față de făptuitor, nefiind suficientă doar identificarea sa. Începerea urmării penale in personam este momentul procesual ce atestă identificarea făptuitorului și atragerea în procesul penal în
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
care se exclud ca alternative), împreună cu/alături de cerința ca făptuitorul să promită că îl va determina pe funcționarul public sau va determina o altă persoană dintre cele menționate de lege să adopte conduita dorită de cumpărătorul de influență (conjuncția copulativă „și“ având funcția de a lega două cerințe esențiale, de a indica o completare, un adaos, o precizare nouă în incriminarea faptei de trafic de influență). Or, Curtea a constatat că realizarea acestei din urmă condiții (de a promite influența
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
gestionează direct problematica raporturilor de serviciu ale persoanelor în discuție, și anume Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, dar întotdeauna alături de/împreună cu Ministerul Finanțelor, concluzie desprinsă cu evidență din utilizarea în textul de lege criticat a conjuncției copulative „și“, care creează o legătură indisolubilă între cele trei entități enumerate, prin prisma calității de emitent al ordinului. ... 121. În ceea ce privește pretinsa corelare între dispozițiile din legea criticată referitoare la modalitatea de înființare și, respectiv de reorganizare/desființare a
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
mod, cauzala, finala. Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare ( a fi , a avea , a vrea ); verbe copulative ( a fi , a deveni , a ajunge , a ieși , a se face , a părea , a rămâne , a însemna ); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziția. Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar; verbele „a avea”, „a vrea” – exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare); aplicativ: verbul „a fi” (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare) ; verbul în propoziţie: predicat verbal și nominal (verbele copulative „a fi”, „a deveni”, „a ieși”, „a ajunge”, „a se face”, „a rămâne”); modul imperativ (afirmativ și negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; moduri personale și nepersonale; verbele reflexive, verbele impersonale, locuţiunile verbale
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
stranie stare de mișcare periculoasă și amenințătoare. Uneori, artistul simte nevoia să se explice și scrie cu degetul înmuiat în culoare pe marginea tabloului indicații de citire a acestuia. Bărbatul copleșitor din Fluture este de fapt o efemeridă, iar gestul copulativ o tragică întâmplare genetică. Cum să ceri cinci beri cu două degete tăiate trebuie să fie un simplu exercițiu de introducere a roșului în tablou, dar sângele e doar semnul frustrării de a nu avea cât îți dorești, o dorință
Nicolae Comănescu din Berceni by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5387_a_6712]
-
expresii trebuie înțelese altfel? Semnificația semantică a cuvintelor grecești adelphos și adelphé În toate pasajele Noului Testament menționate, cuvântul „frate” este redat de grecescul adelphos, iar cuvântul „soră” de grecescul adelphé. Acești termeni sunt lipsiți de ambiguitate. Combinația dintre alfa copulativ și radicalul delphys (uter) înseamnă etimologic „născut [ă] din același pântece”. Desigur, cuvintele grecești din Evanghelii, ca toate cuvintele din greacă clasică cunosc și un sens metaforic a cuvântului „frate”, similar cu cel de astăzi. Această utilizare este frecventă la
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
expresii trebuie înțelese altfel? Semnificația semantică a cuvintelor grecești adelphos și adelphé În toate pasajele Noului Testament menționate, cuvântul „frate” este redat de grecescul adelphos, iar cuvântul „soră” de grecescul adelphé. Acești termeni sunt lipsiți de ambiguitate. Combinația dintre alfa copulativ și radicalul delphys (uter) înseamnă etimologic „născut [ă] din același pântece”. Desigur, cuvintele grecești din Evanghelii, ca toate cuvintele din greacă clasică cunosc și un sens metaforic a cuvântului „frate”, similar cu cel de astăzi. Această utilizare este frecventă la
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
prostoru) ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... 6. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copulativ, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complementul ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ortografie, ortoepie și punctuație. ... ● Organizarea propoziției și a frazei – enunțul. Tipuri de enunț ... – propoziții afirmative și negative ... – relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – predicatul - verbal și nominal-realizări ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ și nume predicativ-realizări; propoziția predicativă, realizare a numelui predicativ-recunoaștere, construcție/ exemplificare ... – subiectul - exprimat: simplu și multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subînțeles și inclus; realizări ale subiectului ... – complemente ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
orijentacija u prostoru) ... ● Organizarea propoziției si a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copulativ, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complementul ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ● Funcții sintactice – Predicatul - verbal și nominal-realizări ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ și nume predicativ-realizări; propoziția predicativă, realizare a numelui predicativ-recunoaștere, construcție/exemplificare ... – Subiectul - exprimat: simplu și multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subînțeles și inclus; realizări ale subiectului ... – Complemente ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
rezerve la superlativul lui absolut. Am și valoare verbală, în sensul că mai conjug verbul „a există”, lângă care pot sta complemente de loc și de timp. Cu cel de mod, iar am probleme. Sintactic, la mine a predominat coordonarea copulativă: am „și” băieți, „și” fete, și-s câte o pereche. Și multe altele...” Cu umorul său caracterisic încheie astfel:” În rest, terorist ocazional de metafore, consumator de cuvinte concretizate în cărți pe care m-am resemnat, pentru că mă visam celebru
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
departe..."); * se constată dificultăți în realizarea concordanței timpurilor, în utilizarea formelor de genitiv-dativ ale substativelor și substitutelor acestora, a anumitor forme de plural, respectiv de feminin etc.; * la nivelul frazei, sunt actualizate propoziții/fraze scurte și este valorificată coordonarea simplă copulativă (prin și), cu rara utilizare a subordonării (în fraze scurte) forme de manifestare a ,,succesiunii prin fragmente"73, a viziunii fragmentare pe care o au preșcolarii, în general; în plan extralingvistic: * pe lângă mimica expresivă, se remarcă valorificarea gesturilor substitutive (prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
memoriei se nasc la niveluri colective, În relații interpersonale, fără aportul vreunui personaj istoric? Ovidiu Pecican: Eu zic că acest sau pe care l-ați inserat În Întrebarea dumneavoastră nu este neapărat un sau. L-aș Înlocui cu faimoasa conjuncție copulativă și. Pentru că În unele cazuri e așa, În altele e invers. Vă dau un exemplu - Iorga, pentru că l-am mai adus astăzi În discuție, dar și ca să respectăm unitatea de loc, timp și spațiu, ca În teatru. Unul dintre locurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebuie studiat În propoziție și În frază. 5.4.1. Folosirea virgulei În propoziție Se pune virgulă În următoarele situații: - Între părți de propoziție de același fel (subiecte, predicate, nume predicative, complemente, atribute), dacă acestea nu sunt legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Chipul rumen, gura fragedă, apele ochilor și focul părului spuneau atâta frumusețe cutezătoare și iritantă” (G. Galaction); - În locul unui verb, predicativ sau auxiliar, omis prin elipsă: „Adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Caragiale). Interdicții de folosire a virgulei În propoziție: - nu se desparte prin virgulă subiectul de predicat: „Manoilă se uita la gura ei cu admirație” (M. Sadoveanu); - nu se despart prin virgulă părțile de propoziție de același fel, legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Discuta dacă femeia are sau nu un suflet” (G. Galaction); - complementele directe și indirecte ce urmează după predicat nu se despart prin virgulă: „El a măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic” (I.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
avea tonuri și clarități” (G. Galaction). 5.4.2. Folosirea virgulei În frază Coordonarea - se pune virgulă Între propozițiile coordonate prin juxtapunere: „Mi-ai făcut un bine, ți l-am făcut și eu” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele copulative, legate prin nici, nu numai, ci și: „Nu caut vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu plec, tot așa rămânem”. O atenție deosebită necesită coordonatele legate prin și copulativ ori prin sau, care nu se despart prin virgulă: „Dumneata cercetezi și numeri marfa și pui banii pe masă” (Beldescu, 1995, p. 152). Subordonarea - propozițiile subiective și predicative nu se despart de regentă prin virgulă, indiferent de locul lor În cadrul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]