192 matches
-
și reiterabile, ci e una fantasmagorică, abisală, tâșnită din cotloanele subconștientului individual și colectiv, proiectată apoi în realitate ca o cosmologie. Există printre personaje estropiați aproape dostoievskieni, pândind pe după garduri și menind a rău. Iată un exemplu: "făptura vânzătorului, o corcitură slinoasă, cu tălpile negre și crăpate, cu gura știrbă și rânjet hidos, fructul unei împerecheri nefericite, rămas singur pe lume de la vârsta de trei ani". Există un filon eliadesc al fantasticului prozelor lui Marius Tupan în finalul deschis al unora
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
ideea că PSD-ul nu e de neînvins. În acest sens, Theodor Stolojan și Traian Băsescu, se adulmecă de câteva luni ca niște vietăți cuprinse de călduri hormonal-adrenalinice, înfricoșate totuși de un posibil mariaj-fuziune ce ar da naștere la o corcitură câte o dată de stânga, câte o dată de dreapta... Precum în situația maghiarului care își descrie la poliție vaca pierdută: „Câte o dată albă, câte o dată neagră; cu tri țâțe sec și una cum... paru’.” Doamne, ce căldură și ce împleticeală în
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
ari de mlaștină din dosul Călimanilor... Perspectiva nu a încântat-o pe dăscălița-muzicantă, așa că i-a tras un recviem vocal-instrumental în bucătărie drăcuind și trântind cratițele timp de trei sferturi de oră, respectiv până când Haralampy i-a strigat într-o corcitură ardelenesc-moldovenească: - Hállo! Breee! Vezi că se termină repriza - să nu intri în ofsaid... „Interpreta” s-a liniștit brusc amintindu-și de un „ofsaid” asemănător, când Haralampy i-a arătat cartonașul roșu eliminând-o din casă și obligând-o la un
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
Lipan, în calitate de Penelopă autohtonă, cumula funcțiile de ministru al justiției și de criminalist - cu succese mult mai notabile decât... Pardon? Mă scuzați: mi s-a părut că aud mârâitul din „Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă și-un câne!” (de preferință o corcitură Pitbull-Rotweiler)...; când Ana lui Manole, cu stimă și respect față de profesia și funcția constructorului șef al Mănăstirii Argeșului, murea bocind: „Manole, Manole/ Meștere Manole,/ Zidul rău mă strânge,/ Țâțișoara-mi frânge...” I-auzi! Ce demnitate de folclor! Nici urmă de
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
bordeie" doar fiindcă e pusă în loc de sticlă în geam... Așa și e ziarul, un filtru, porția zilnică (semipreparată) de realitate în România mutată la bloc. Temele anilor '80 revin, scurt și suculent, în cîteva "cronici" despre "blocatari". Din nou o "corcitură", precum cîinii care trăiesc printre oameni, ca oamenii care trăiesc printre cîini ( Oameni și cîini , I și II). "Blocatarul", ca orice concept de tranziție (morfematică, la prima vedere, de fapt și semantică, ba chiar și politică) este mai mult decît
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți mai mari decât mine, iar următoarea era a familiei Vișinescu care avea tot doi flăcăi lungi și deșirați ca niște plopi cărora le uitase Dumnezeu măsura; și aceștia erau corcituri de greci cu macedoneni și români. Partea dreaptă a străzii Ștefan ce Mare se sfârșea pentru mine la străduța Primăverii perpendiculară pe strada noastră. Cam acolo se Încheia bucla comunității În care ne Învârteam și țopăiam zilnic noi, copiii străzii
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
acolo mai făceam câțiva pași și dacă traversam Calea Călărașilor, coborând pe Ștefan cel Mare spre Dunăre, ajungeam la Vadul Budurului unde aveam o altă colegă de clasă, Anișoara Albu cu fratele ei mai mic Radu; și ea era o corcitură bună de ungur cu româncă, cam cum erau mai toți vecinii noștri veniți cu serviciul din toate colțurile țării sau ale lumii, aduși de destin. Anișora cu Radu au ajuns În America cu mult Înaintea mea. Un ciudat univers concentrat
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
e neavenită. Metafizica lui Kant privește moravurile cerbilor, fără nici o referire la aerul pătruns de declasare al cîrtițelor, și atunci singura soluție este să recurgi la un tertip critic, subliniind că omul moral al lui Kant e absurd, fiind o corcitură de înger și de robot, doar forma hibridă fiind în stare să asculte de normele rigide ale eticii kantiene. Sub unghi logic, volumul impune prin coerență, dar pentru un cititor cu fler, care caută viziunea în spatele dihotomiilor logice, cartea are
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
pentru că, în clandestinitate, mai comisesem mici incesturi literare, am ales literele. Deci, prima intenție a fost tot pictura. Da. Cum te naști... Dovadă: după absolvire, nu m-am dus la catedră. Am intrat în gazetărie (dacă se poate numi așa corcitura aceea din anii '60). Trădînd catedra... Trădînd în favoarea primei iubiri, pînă la urmă. Circumstanță atenuantă, nu? Aș lua-o însă mai de la început. Să ajungem la Dorohoiul care, ai spus, e emblematic. Și nu numai pentru tine. Mai știu persoane
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
de ucenicie ai unui dictator (Ed. Vivaldi - 130 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Confesiunile unui câine Bazat pe formula fabulei animaliere, romanul de față consemnează lucrurile și evenimentele din perspectiva inedită a unei corcituri urât mirositoare, care poartă numele de „domn Osache“, un personaj pe jumătate uman, pe jumătate canin, care înțelege nuanțele sintactice ale limbii engleze, fiind extrem de perceptiv la emoții. Paul Auster: Tombuctu. Editura Polirom, Iași-București, 2003. Preț: 99 000 lei. Regele
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
lumina lăuntrică,/ despre sunetul ființei, despre durere și dor”. Acesta este și „finalul poveștii”, când cei trei prieteni închid cercul retractilității, tăcând și dispărând, dar nu înainte ca naratoarea să introducă un al patrulea personaj - evanescent, firește -, un câine („o corcitură de terrier”), ce-i apare în prag de nicăieri și care, în fotografiile pe care i le face, se situează undeva între lumi, între aici și dincolo, în încăpere sau dincolo de pragul ei, spărgând astfel - cu tact narativ - opoziția binară
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii ne înșeală: Ruși, franțuzi, jidovi și friți. Iar din iarnă, când din ură Am ales cum am ales, Ciobănesc de corcitură Fără-al turmei interes, Tot în haită ne jupoaie,t Numai blana și-au schimbat, Și-am făcut-o iar de oaie Iar ei au făcut iar blat... Bârrr țigaie, bârrr țurcană, Bârrr oiță merinos... Vei rămâne fără blană, Soarta
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
s-a alcătuit din lectura la rând rapidă... un gen necunoscut, un hibrid egal de monstruos și de fascinant, a cărui paternitate am recunoscut-o neîntârziat. După Ťmăsurătorileť de până acum, aș situa vietatea (nu, nu conced să o numesc corcitură) între fișa caracterologică, schița literară, anamneza medicală, foaia de observație a lingvistului și eseu sau chiar poezie" (p. 8). În aceste gânduri aflate între vis și realitate, se amestecă de-a valma judecăți literare, amintiri dintr-un trecut mai mult
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
salt uriaș, pășind în altă eră lingvistică. Aproape ne vine greu să credem că poezia-emblemă a revelației italiene ar fi fost compusă într-adevăr de Asachi în anul 1809, adică atunci cînd limba poeziei românești se prezenta sub forma unei corcituri pitorești între greacă, turcă, slavona bisericească și regionalisme dintre cele mai bizare, toate amestecate nonșalant între ele. în schimb, prima strofă a odei La Italia sună astfel: "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
citește, prilej să caute în sertarul cu jivine. De la amintiri impersonale, ca acelea despre credințele indiene, cîinii Constantinopolului, mîrțoagele și dulăii literaturii, ajunge la Tuturuguță, pechinezul care lua o dulceață cu oamenii casei, pe urmă la foxul unui prieten, la corcitura din gara Sinaia și la animalele de București. Din viața colorată a orașului n-au lipsit asemenea "mascote", care s-au dus o dată cu ciudații trăitori pe străzi, în zona liberă dintre a te cunoaște toți și a nu fi al
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
pe bărbați ca pe niște lighioane dresate, amiciții strânse, derivate în homosexualitate, și uri mocnite, pe punctul de a exploda; multe, multe personaje memorabile, începând, desigur, cu protagonistul romanului, Dimitrie (Mite) Cafanu, și sfârșind cu un Cârnu din Brănești, cerșetor, "corcitură de profet și artist"... Adunate, toate aceste fragmente și fâșii epice, de culori atât de diferite, nu dau impresia de kitsch, întrucât prezintă aceeași textură. Or, dacă, să zicem, consistența epică ține de talent, de forța brută a prozatorului, construcția
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
azi de la PDL, mâine de la PSD. Polițistul are deci un rol-cheie în deschiderea unui dosar penal, iar informațiile despre cursul anchetei le raportează mai sus într-un sistem controlat politic. Iar polițistul - vai de el - zugrăvit de Voicu e o corcitură veșnic flămândă, stă cu ochii și urechile ciulite la comenzile stăpânului, își urmează docil șeful, dacă-i pică și lui un oscior, ceva. Ascultați-l: „Milițianu’ tot din câine și din curvă e făcut... El dacă nu se vede în
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
uriașă Învelită cu o carpetă din piele de capră. Purta o rochie din catifea roșie, cu mâneci bufante, care arăta ca și cum ar fi fost destinată unui copil de patru ani. Stătea la taifas cu Prince Angus. Acesta semăna cu o corcitură Între Sid Vicious și David Hockney, așa Îmbrăcat cum era, cu un tartan tăiat În fâșii, prinse laolaltă cu ace de siguranță, și cu franjuri lungi din păr decolorat blond. Era sexy Într-un fel straniu, În modul acela În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
40, din D 13, și a bocit până i-au curs mucii. Al doilea cerc a descris o viață de câine (la propriu), nu prea lungă, până la ultima suflare și la ultimul zvâcnet: Kita s-a dovedit a fi o corcitură mai grozavă decât toți lupii alsacieni; a ros pantofii din casă, cotoarele cărților de pe rafturile de jos ale bibliotecii, brațul unui fotoliu și o policioară de la vitrină; Florea o ura, Naghy se apleca s-o mângâie; vara, pe șantierul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o bancă de date despre oponenții săi actualizată permanent, Vadim nu duce niciodată lipsă la capitolul ironie grosieră. În 1999 un cotidian bucureștean a republicat o parte dintre cele mai vehemente atacuri ale lui Vadim împotriva rivalilor săi politici: «... O corcitură între un castor și un curcan ... un nătâng fără rușine»; «merită internat într-un azil de nebuni »; «... bea ca porcu și își bate nevasta și copiii până le țâșnește sângele»; «... Cel mai mare bandit din România secolului douăzeci este evreul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
închis într-un soare ca o moară de vânt, penisul zâmbăreț roș-albastru, ce indică direcția spre versurile lui Tavi, degetul lui Anatol înspre public. Biata fată, mâzgălită, împopoțonată cu tot felul de hârtiuțe și decupaje din ziare, arată ca o corcitură între o paparudă și-un caloian bun de dus cu alai în Jijia. Într-un colț, Mat bate într-o cutie de tablă ritmul unei compoziții auzite numai de el și fluieră pentru a marca pasajele mai importante. Biju zace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Se Întoarse cu toate acestea, tot pe brînci, adăpostit acum de stînci și arbuști, și porni grăbit și silențios către apus, către zona cea mai sălbatică a insulei. În curînd, găsi ceea ce căuta. Bărbatul, mic și oacheș, fără Îndoială o corcitură de indian și alb, cu părul lung și negru, nasul incaș și gura și ochii de european, stătea aplecat deasupra unui mic rezervor de apă și Își umplea butoiașul cu ajutorul ibricului și al pîlniei. Nu-l auzise venind și tresări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din lume nu i-ar fi putut face să arate așa cum își închipuiau înainte să vadă înregistrarea. Tot ce-au văzut au fost două animale lipsite de păr, cu pielea de un roz închis și cu proporții aiurea, așa cum arată corciturile de câini, cu picioare scurte și gâturi lungi și torsuri groase fără talie. Rânjeau cu niște zâmbete largi cât capcanele de urs, în timp ce ochii le fugeau la aparatul de filmat să se asigure că mai era cineva atent. Își sugeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
capotă, maxi-taxi, arhipline de la orele dimineții până la ceasurile amurgului, autobuzele fiind pentru pleava societății: actorii, gospodinele și handicapații locomotori, tramvaiele pentru pensionari și îngrijitorii de morminte, pietonii fără slujbe, cu foarfece în buzunare pentru tăiat frunze la câinii de rasă, corcituri, de buzunar, de casă, de piață, de noapte, de zi, de scări de blocuri, de centru, de bibliotecă, de tribunal, de spital, de agenție teatrală, de lătrat după bicicliști, după camioanele-jucărie ținute în lesă de băieții proscriși de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ci și fiecare cuvânt din fiecare vers să înceapă cu o literă a numelui său: „Distrugere demență detracare / Orgie onanism oligofren / Matol matoală mofturi miștocare / Indiferență ins ipochimen / Nu ne negăm nesocotind natura? / Iluziile iscă isterii? / Cu ce curaj comandă corcitura / Denaturând divine datorii? / Indu ispita iederii hilare / Amplifică-i alura alarmant / Mizeria mustiva mult mai mare / Asupra ahtiatului actant / Nimicnicia neamul nu-l nutrește / Trufia toacă totul tâlhărește.“ Sonetele par produse cu ajutorul unei mașini de versificat. Ni-l imaginăm pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]