676 matches
-
IMORTALITATE... cuvinte moarte - niciodată !!! și poate nu-i ăsta titlul și nici asta ideea... ieșit-a din mână să muște Medeea, cuvântul turbat de trăire, mușcat-a din mituri spre nemurire. cuvântul din matcă, ieșit-a ca râul, cuvântul nebunul cosit-a grâul... cuvintele nu vor muri niciodată, cuvântul nu are cum să moară. muți de-ar fi oamenii și tot l-ar rosti. analfabeți și tot l-ar scrie. afoni și tot l-ar cânta. orbi și tot l-ar
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1489074631.html [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
cadă obosite bunăoară, Mânjite, de mult praf și de furtună, De întristrarea unui plans păgân Ascuns în macul roșu de sub sân? Cam câte gânduri tac fără să spună, Dacă ești tu speriat sau eu nebună? Din câtă iarbă să-mi cosesc cetate ? In care ciob de spaimă mă mai tai? A căta oară lupilor mă dai, Știind că fără mine nu se poate Nici lanțurile să le-adormi sub cripte Nici aripile să le-nalți spre grindă Iar starea de mirare
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1496954359.html [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
lume fără milă se pogoară Un Ocnaș să-l pui în lanțuri și în cuie bată-l sorții Se ridică din mormite supărați parcă și morții! Iarbă încă-i verde acasă și baladele mai plâng, Sapă nu e obosită a cosit mereu cu sârg! În livezi roșiți sunt merii, soarele i-a mângâiat Edenul a fost pierdut, cănd Adam n-a ascultat... Șarpele îndoielii musca fără milă din livadă, Cei mai slabi și triști sau singuri au căzut râului pradă! Tu
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
zbor, O amintire de cocor, Din cormoran nu scoți un ban, Sunt cel ce spală umbrele pe apă, Doar albul ne învață și ne scaldă, Din scorburi vin ciclopii mult prea hâtrii, Se-nvârte moara vieții, se învârte, Când se cosește iarba fără voie, Poți să-l decapitezi pe zeul Joe. BORIS MARIAN București 9 august 2014 Referință Bibliografică: Staliniana-2014 / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407554508.html [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
Helix, privind către păianjenul din fața lui? - Păi, cartierul cel nou, aeroportul, sala de concerte, știi tu... Helix nu știa, chiar nu avea habar ce năzdrăvănii îndruga păianjenul mic și verde. Se opri să îl asculte. În zona părăsită, iarba fusese cosită de Costel și se ridicase o metropolă a gâzelor. În noul oraș, Viorel dădea concerte de binefacere în fiecare seară, într-o sală iluminată de felinarele licuricilor, cu o cortină fină țesută de două superbe domnișoare păianjen, iar în aeroportul
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
au putut fi întâlniți și ascultați soliști profesioniști ai genului: soprana Ana Cebotari, Maria Jinga (mezzo-soprană), tenorul Ionuț Popescu și Iustinian Zetea (bas). Dintre piesele interpretate în cadrul festivalului amintesc binecunoscutele arii „Una donna a quindici anni”, „Smanie implacabili” din opera „Cosi fan tutte” și „Deh vieni, non tardar” și „Voi che sapete” din „Nunta lui Figaro”. Chiar dacă am fost prezent mult prea puțin decât mi-aș fi dorit este demn de apreciat efortul regizorului Alice Barb, alături de echipa sa din Casa
Mozartissimo pe Bulevardul Artelor – 16-18 septembrie 2016 – by http://uzp.org.ro/mozartissimo-pe-bulevardul-artelor-16-18-septembrie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/92354_a_93646]
-
citi. Port în mine poveștile bunicilor, zgomotul războiului de țesut concretizat în minunile de covoare sub mâinile bunicii, liniștea toarsă în fuioare de bine prin văile dealulilor cu pomi fructiferi din satul vacanțelor și stelele nopților de visare, din fânul cosit de bunic. În adolescentă, am observat ... atunci când poți cuprinde în cuvânt orice ți se întâmplă, te simți eliberat. Tot în aceea perioadă, dar după ce nu mai era nici o temâ la lectură, deci după terminarea școlii, m-am îndrăgostit de poezie
DESPRE MINE... de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lia_Zidaru.html [Corola-blog/BlogPost/340158_a_341487]
-
ori din Coastă nu pot s-o uit căci îți fură ființa și simțul într-o nuanță sălbatică de câmp când ziua se scurge-n pahare la umbra pădurii visul ploii de vară când ploaia cade pe un pământ proaspăt cosit în brazde cu atâtea arome cu atâtea miresme de căpșuni de pomnițe de pădure de hribe și strigătul mieilor primăvara e Bogata de Jos din lungul șir de priviri a Ogrădesei spre Oveștene și Lorniț apoi în behăitul oilor de la
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
de mână lucrat, ești mândru și fericit când l-ai îmbrăcat. ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
cum tatăl ei, care priponise calul ceva mai sus, căuta uimit sub brazdă din loc în loc... Emanuela a înțeles. Căuta iarbă netăiată și spre surprinderea lui nu a găsit. Emanuela l-a rugat să stea liniștit să se odihnească, va cosi ea și o vor încărca amândoi. Când a făcut de un coș bun de căruță, au încărcat-o amândoi și au plecat spre casă, el mândru de fata lui cea vrednică și pricepută, ea mândră că a putut face toată
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Acasa > Strofe > Atasament > VINO Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Vino Vino iubito acum să mă vezi Cât vorbele mele Mai sunt încă verzi Ogorul de patimi n-a fost cosit Anotimpul e încă bun de iubit Nu lăsa bruma peste câmpii Să cadă din ceruri până când vii Îmbracă-te în patimi și vino la mine Doar așa ne va fi cel mai bine Nu uita cu tine să iei Ardoarea
VINO de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1454073354.html [Corola-blog/BlogPost/384008_a_385337]
-
aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iunie. Puteai foarte ușor să bagi palma mâinii printre crăpăturile formate în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
mușchii mâinilor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit în tovărășie cu unchiul său Vasile, cu secerătoarea mecanică. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pe anul acesta. Avea de gând la întoarcere să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
quale non mi apprezzi e non și sia innamorato di me! Com'è possibile? Non posso per niente credere che sia un nostro nemico, che non ci possa vedere! Non avrà ancor trovato quella che sappia fare; altrimenti, non parlerebbe cosi. Mă io con questo mi ci metto di picca; gli voglio far vedere di che cosa son capace e vi assicuro che lo faro innamorare di me! E una vera sfidă per me. Coloro che mi corrono dietro, presto m
ADINA RECITA MIRANDOLINA (VERSIUNE ITALIANA) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1438886955.html [Corola-blog/BlogPost/380012_a_381341]
-
FLORI DE CÂMP Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Miroase-a romaniță și-a fân abia cosit Presimt că până mâine voi fi mai fericit, Presimt că până mâine tristețea voi cosi, Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi. Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire, Tristețea din trecutul în care te-am iubit, Presimt că până mâine ce-a
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Miros_de_flori_de_camp_marius_robu_1391455531.html [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
Manuscris > Scriitori > ARIPILE CUVINTELOR Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 927 din 15 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi descalț sufletul de durere, ca el să pășească cu tălpile goale pe fericire ... Se afundă până la glezne în iarba cosită de cerul dragostei. Ne amestecăm surâsurile printre firele verzi cu miros de ploaie, chicotind în brațele clipelor. Scutur inima de regrete, atingând cu gândul visurile închise undeva, în biblioteca amintirilor. Rămâne doar un zbor spre înalt, doar un pas între
ARIPILE CUVINTELOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Aripile_cuvintelor_elena_lavinia_niculicea_1373894256.html [Corola-blog/BlogPost/364250_a_365579]
-
Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului CERCUL gânduri se scurgeau încet prea încet pe pământul umed jilav de gânduri, lacrimi și dureri m-am întins în lumina cerului ce moale e firul verde-crud cosit în zori de trecători ce vin, ce pleacă uneori mă ridic mă amestec în țipătul timpului printre norii albi,visători o sclipire nebună de dor aici sau poate în alt vis vântul mătura aprig trupul pribeag rătăcit pe un tragic
CERCUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1495731150.html [Corola-blog/BlogPost/385143_a_386472]
-
au rămas povestite, din generație în generație. Tradiția locală a păstrat o întâmplare cu fântâna de la Hopagi, care se cheamă astăzi „ Fântâna Vlădichi”. Locul se află la câțiva kilometri de mănăstire. Într-o vară, călugării s-au dus acolo să cosească fânul. Fiind cald, au început să cârtească, fiindcă nu aveau apă. Egumenul Ghelasie s-a rugat lui Dumnezeu, apoi, făcând de trei ori semnul Crucii cu toiagul, și lovind cu el în pământ, a ieșit apă. Izvorul există și astăzi
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
totu-i răsărit, nimic n-apune. Sub ceru-ngenuncheat în rugăciune. Chiar ceru-a-ngenuncheat în rugăciune! Bocet Priviți, se lasă seara În toți: în crini și-n prunci. Și dacă vindem Țara Ce vom mai fi atunci? Auzi? Răsună-n soare Tăceri cosite-n lunci. Și Țara de-o dispare Ce vom mai fi atunci? Citiți în cartea ierbii Bocete lungi-prelungi. Și de ne plâng și cerbii Ce vom mai fi atunci? Privești, auzi, citește - De zei știute munci. Și-n tot ce
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
nu știi când ajungi la fântâna din capul locului ca să-ți umpli vasul cu apă ... și pătrunzi, parcă cu teamă, în marea verde a câmpului ... și lași valurile de rouă să se spargă de țărmul picioarelor tale ... ” (Ioan Adrian Trifan - „Cosind iubiri ... Fragmentele de operă de mai sus excelează prin stilul evocator, regăsindu-se aici idei ca: învingerea mentalităților, oportunitatea luptei cu sine, cântărirea alternativelor pentru bunul mers al evenimentelor, forța copleșitoare a cuvintelor, morocănoase plictiseli, gloria celui care știe să
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
îți fug din cap gândurile cum se duc copiii la joacă niciodată nu-ți amintești amănuntele până nu te lovești de ele cel mai des drumurile-s înfundate numai pe câmp suntem răsfirați fiecare cu iarba lui pe care o cosește singur nimeni nu știe dar fiecare vrea ca munca să fie a lui deseori mă gândesc numai la mine mă privesc în oglindă trec peste prag dispar în spatele zidului ca unul care-l proptește și se strecoară-n noapte dacă
EU ŞI GÂNDURILE MELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eu_si_gandurile_mele_.html [Corola-blog/BlogPost/355206_a_356535]
-
trăiește. Că uite după aia ce pate - stă să-i facă lui alții. Drept îi? Acu’ ce nu-ți convine că plec? Eheee... las’ că știu eu. Păi cine-o să-ți mai sape ție, cine-o să-ți mai cosească, cine aia, cine ailaltă? Pentru aia și-ailaltă, nu zic, oi găsi tu înlocuitor, da’ să știi că coasă ca a mea n-are nimeni. Auzi, ia nu te mai boci atâta! Ia-te de mână cu baba Leana și jeliți
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
încercat să curețe mușcatele de uscăciuni și a căzut de la etajul trei. Trebuie operată urgent. Florian: I-am spus să nu mă atingă, dar nu m-a ascultat. (Medicul părăsește salonul.) Bolnavul X: Acum ești și în clipa următoare te cosește moartea. Florian: Pentru că te lipești ca o plantă agățătoare de ființa unui arbust otrăvitor și în loc să-l sufoci cu îmbrățișarea ta, ești sorbită de către acesta până la ultima picătură de sevă. Bolnavul X: Încă nu s-au agățat niște spini de
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
cu pălăria mare, ajutat de cele două femei și copiii, au clădit stogul înalt și rotund, frumos ca un fus de tors lână. Odată terminată treaba, oamenii își pregătiră uneltele să plece să grebleze în altă parte, unde mai fusese cosit de dimineață. Ionuț își aminti că bunica îi zisese nu cumva să plece iar de-acasă. Așa că fugi val-vârtej, cât se poate de repede, la vale, spre casă. Mai apoi, după ce se descurcă cu bunica în privința abaterii de la vorba ei
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]