68 matches
-
Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși verifica un material mai bogat, care să lămurească numărul și circulația diminutivelor din această serie. în culegerea de poezii populare a lui Alecsandri, în balada Rada, apar Rădița ("Că-l vinde Rădița, / Rada crîșmărița") și Rădișoara ("Rado, Rădișoară"). Alături de Rădița, Răduța, Răduca poate sta și Rădica: o formă prea marcat populară pentru o poezie cultă, pentru o atmosferă stilizată. Vocala o are două avantaje: leagă numele, prin rădăcină, de familia lexicală a simbolicului rod
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
fost siguri, la vremea aceea. Colaborarea cu maestrul Benone Sinulescu a fost deosebit de creativă de ambele părți, trupa fiind îndrăgită nu doar de tineri, ci și de cei trecuți de prima tinerețe. Piese ca „Dulce-i vinul“, „Fost-am dus“, „Crâșmărița“ sunt doar câteva dintre cele mai apreciate. Cei trei componenți - Ionuț Voicu, Sorin Mitrea și Cătălin Voicu - au adus o notă de bună dispoziție în rândul publicului cu „Haideți să cântăm“ și „Bădie, nu uita“, unul dintre băieți - Cătălin - extrăgând
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]
-
dat semnalul de plecare. Cu adâncă plecăciune, i s-a adresat lui moș Petrache: Mai rămâi sănătos, moș Petrache, și tare mulțămim pentru bunătate. La drum, flăcăi, că ne apucă noaptea. Nu de alta, dar plânge crâșma după noi. Poate crâșmărița, Dumitre - a vorbit Pâcu, cu un zâmbet șiret atârnat de buzele tăbăcite. Pe dracu. Are ea după cine ofta, nu după un hodorog ca mine. Nu după multă vreme, Crâșma din drum s-a ițit de după un dâmb...O căsoaie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de ceapă și un șirag de chipăruși roșii ca stacojul, din care crâșmărița punea dinaintea mușteriilor când avea borș de fasole... Vizibil mulțumit, moș Dumitru și-a tras pălăria pe frunte și a înaintat către tejghea, salutând mușteriii aflați la câteva măsuțe. Apoi s-a adresat crâșmarului: Bine te-am găsit, Costache! Cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
transport? Aici toate îs la locul lor. Stiți doar că locul vostru nu-l ocupă nimeni. Așternutu-i primenit și buchețelele de levănțică nu lipsesc... Moș Dumitru avea plăcerea lui. Așternutul să amiroase a levănțică, ca acasă...Asta o știa crâșmărița... de la bărbatul ei, care a făcut armata la cavalerie cu moș Dumitru. Costache, băiete! Stii tu ce am vrea să mâncăm noi în astă seară? Dacă ai să-mi spui, am să știu. Dacă nu... Nu și pace. O tochitură
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-l în aer ca și cum l-ar fi drămăluit. Să fim sănătoși, fraților! a completat Pâcu urarea. Au gustat cu fereală parcă, uitându-se din când în când la restul de rachiu rămas. In acest timp, în ușa cuhnei a apărut crâșmărița Măriuța, cu un ceaun doldora de tochitură, care răspândea în jur o miroaznă de te dădea jos. In urma ei, Costache crâșmarul abia tăbârcea un ceaun învârfonat cu o mămăligă aurie... Gospodarilor! Faceți bine și apropiați străchinile, să vă pună
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în astă seară și ca de când sunt n-am avut niciodată. Uite aici mă seacă - a vorbit Pâcu, arătându-i crâșmarului gâtul lung ca de bâtlan. Au mâncat în tihnă, sorbind din când în când gospodărește din ulcelele cu vin. Crâșmărița, cu șoldurile rotunjoare și cu trupul mlădiu, se mișca ca o zvârlugă...In acest timp, ochii lui Pâcu nu aveau astâmpăr. O urmăreau ca un uliu. După ce s-au îndestulat, s-au ridicat mulțămind lui Dumnezeu pentru bucate. Indată după
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
târâit... De unde venea nenea Jănel? a întrebat un gospodar de la o masă vecină. De ce nu ai răbdare? Așteaptă, că am să vă spun. Toate la rândul lor - a răspuns Pâcu, cam cu țâfnă. Tocmai atunci, dinspre cuhne a intrat Măriuța crâșmărița, cu un chersân învârfonat cu plăcinte poale-n brâu aburinde, iar din urmă o seconda Costache crâșmarul, cu o oală burduhoasă plină cu vin răcoros. La vederea acestora, s-a auzit murmurul cărăușilor, ca semn că au scăpat de așteptare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mustață. Bine ați venit, gospodarilor! Așezați-vă la masă, că acușica îi gata și mâncarea. Costache, pune repede niște vin la fiert - în ceaunul cel mare - că oamenii îs înfrigurați după atâta mers prin frig și prin troiene - a îndemnat crâșmărița. Până atunci, fă bine, Costache, și adu-ne câte un rachiu - a sugerat moș Dumitru. Pentru mine să pui în țoiul cel mare! l-a completat Pâcu, în râsul moleșit al cărăușilor... Așezați - fiecare la locul lui - cărăușii au rămas
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fața nădușită. Dacă ești sănătos, atunci îi bine. Ai numai puțină răbdare, că punem și noi mâna pe lopeți și mântuim treaba îndată... Inserarea i-a găsit osteniți, dar mulțumiți că toate treburile au fost puse la locul lor...Măriuța crâșmărița a făcut de mâncare pe gustul cărăușilor. După ce a terminat treaba, Costache s-a ocupat de udătură. Era firesc să se întreacă pe sine în a o descânta, pentru că de această dată era și el dornic să se omenească alături de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mitruță, cu un început de necaz în glas. Dacă vorbesc, înseamnă că încă mai trăiesc. Dacă tac, se cheamă că îs mort. Si uite colea crâșmulița, care ne așteaptă cu căldurică, mâncărică, rachiuaș și vinișor... Unde mai pui că nici crâșmărița nu-i de lăsat, bătu-o-ar norocul. Ce să mai spun? Doar că Costache crâșmarul n-o avut de lucru și s-o însurat a doua oară cu fimeie tânără și ochioasă...Incolo, să dea Dumnezeu sănătate - a răspuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aproape militărește, lucru care i-a plăcut lui moș Dumitru, care s-a mulțumit să adauge. Dacă totu-i cum trebuie, atunci hai să vedem și de noi! In crâșmă mirosea plăcut a cârnați fripți amestecat cu aroma vinului fiert. Crâșmărița tocmai punea mâncarea în străchinile rânduite pe masă. Costache și-a făcut o intrare triummfală cu ceaunul cel mare, în care se răsfăța o mămăligă aurie. Cu un icnet de mare efort, a răsturnat-o pe fundul de lemn din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a făcut o intrare triummfală cu ceaunul cel mare, în care se răsfăța o mămăligă aurie. Cu un icnet de mare efort, a răsturnat-o pe fundul de lemn din mijlocul mesei. Poftim la masă, gospodari! li s-a adresat crâșmărița, toată numai zâmbet. Dacă v-ați adus de-acasă - a completat Costache, râzând cu chef, în timp ce le așeza în față rachiul fierbinte. De acasă sau mai degrabă de la drum ne-am adus poftă de mâncare. Si încă ce poftă! a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
adus de-acasă - a completat Costache, râzând cu chef, în timp ce le așeza în față rachiul fierbinte. De acasă sau mai degrabă de la drum ne-am adus poftă de mâncare. Si încă ce poftă! a răspuns Pâcu, uitându-se galeș după crâșmărița care tocmai trecea spre cuhne, legănându-și ademenitor șoldurile... Cărăușii erau atât de înfrigurați încât rachiul fierbinte li s-a părut un adevărat balsam...Au mâncat cu poftă de lup, dar așezat, gospodărește... Acum, după ce ne-am îndestulat, nu ar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu zâmbet larg Pâcu. Niciodată nu-i târzie sosirea dumilorvoastre - a continuat să-și arate bucuria Măriuța. Ce ne-ai pregătit de mâncare, Măriuță? a întrebat moș Dumitru. Terminați întâi treburile și pe urmă îți vedea - le-a stârnit pofta crâșmărița. Ați auzit, flăcăi? La treabă! a poruncit moș Dumitru. Pe urmă, însoțit de Pâcu, au intrat în crâșmă, adulmecând aerul plin de arome ce adia dinspre cuhne. Costache băiete, dă-te aproape și desfundă-ți urechile. In seara asta, în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
soare și mă gândeam că până îți ajunge mai va. Si când colo... Si când colo. - a îngânat-o moș Dumitru pe Măriuța. Dacă tot ați venit, intrați, că doar n-o să stați pe afară. Costache, deschide porțile! a poruncit crâșmărița cu glas luminos. Când faci plăcinte sau alte bunătăți nu mai striga în gura mare, Măriuță, că ne lasă gura apă - a vorbit, Pâcu încercând s-o zărească pe Măriuța peste gard. Altădata așa o să facem, Pâcule - a răspuns Costache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
glas luminos. Când faci plăcinte sau alte bunătăți nu mai striga în gura mare, Măriuță, că ne lasă gura apă - a vorbit, Pâcu încercând s-o zărească pe Măriuța peste gard. Altădata așa o să facem, Pâcule - a răspuns Costache în locul crâșmăriței, care a pornit fuga către cuptor, unduindu-și rotunjimile... Mâncarea a fost pe gustul și pofta cărăușilor. După ce s-au îndestulat, au rămas tăcuți, fiecare părând că se gândește la ceva anume... Pâcu trăgea din lulea, zâmbind din când în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și ulcica cu vin nu aveau pricini de supărare că nu sunt întrebate îndeajuns... La apariția Măriuței în pragul bucătăriei cu chersânul plin de plăcinte, ochii cărăușilor au lucit gândind la plăcerea ce-i așteaptă... Pâcu a sărit în ajutorul crâșmăriței, i-a luat chersânul din brațe și, așezându-l pe masă, a grăit: Aflați, flăcăilor că așa trebuie să te porți cu o doamnă... La auzul acestor cuvinte, Măriuța s-a făcut cum îi floarea de mac și părea și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am să mă duc la treburile mele. Du-te, Măriuță, da’ nu uita ce te-am rugat. Nu uit. Multe am uitat eu și multe oi uita, dar ce m-ai rugat n-am să uit. Atunci aștept, Măriuță! Îndată crâșmărița s-a întors cu plapuma și perna promise. După plecarea ei, Cotman a cercetat bandajul de la capul rănitului. Frecându-i mâinile, vorbea mereu: „Mâine în zori vreau să te aud cum îmi spui bună dimineața, frate - așa ca altădată... Să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la Aneta, fică-mea. Și ce dacă? N-avea de unde? Sticla cu rachiu se sparge în capul lui Tureanu. Bătaia se generalizează și continuă în stradă. Iar s-au încăierat! De la ce s-au luat? De la cel fără gît, îi informează crîșmărița. Tirbușonul Doamna Anica stătea la parterul unui bloc situat în pădurea de locuințe din zona Tătărași-Sud. Era greu de explicat cuiva cum ar putea nimeri în blocul coanei Anica. Doar factorul poștal nimerea la fix locuința aceasta și ducea cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
câte ouă roșii a dat Miron Costin de Paști călugărilor papistași, câte butoaie de vin a dat via din Copou a paterului 6 Franțisc Fișer, cât pește a vândut fratele Benedict la Galați și câte bastoane a mâncat de la cutare crâșmăriță. Și alte mult mai știu. Dar nu mai cuget. Nu că înainte aș fi obținut cine știe ce rezultate strălucite din funcționarea unui organ ce ne este exclusiv rezervat. Dar obișnuisem fruntea cu o încrețitură care însemna o sforțare, o nevoie de
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică, băuturică și nevastă tinerică...» stă la tijgea răsucindu-și mustățile, dar e cu ochii ațintiți pe Mărița crâșmărița «mititică și frumușică de pică», să nu care cumva... vreun mușteriu obraznic să atenteze la «comoara lui», că «musiu» e-n stare să facă omor la drumul mare. Fiind toamnă lungă, iar soarele se pregătea să apună după Dealu Filaretului
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
pe seama morții, și-i ziceau să-l încurajeze. - Țin-te tare nea Andrei! Fugi mereu din calea ei. - Așa fac, dacă tu vrei, și se ducea agale să-și ia medicamentul tămăduitor, de junghiuri și tuse, de la țața Mărița Floreaca (crâșmărița zvăpăiată, c-a-nșelat comuna toată, încărcând nota de plată), cum i se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata.Câinele
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
vină dimineață la „pomana porcului”) și înlemnise de-a binelea. Păi cum să nu-i spun ce mă doare, că așa sunt eu, și nelăsându-l să-l roadă curiozitatea, îi mărturisii pe loc: - „Nene, m-am îndrăgostit de fata crâșmăriței Marița, și aș vrea s-o pețesc înainte de sfântu Vasiele”. Nu mare îmi fu mirarea să aflu că mă găsesc față-n față cu fratele Mariței, bădia Costache din Delureni, care locuia peste drum de aleasa inimii mele, Anicuța. Mi-
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
dacă nu te ții de ea, te arată lumea cu mâna și-ți zice că ești bețiv, dar atunci când ești client permanent în cârciumă, toți te consideră băiat de gașcă: „om care ține la băutură”, „trosnitor” cu diplomă ștampilată de crâșmăriță. Nici nu se închise ușa bine în urma boierului, că bătrâna îi strigă ca să fie auzită de Naie și Didina. - Ia uite la el!... Dă-ți jos pantalonii, conașule, ce mai aștepți? Hai boierule, că nu ți-o fi rușine de
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]