27 matches
-
gemuri, compoturi, sau pentru masă, tămâioși : Chasselas d' aurais, Afuz-Ali, Perla de Csaba, Traminer Pinot-gris, Fetească-neagră, Merlot și Aligote. Chardonnay și Busuioacă, Tămâioasa românească ! Coarna albă și cea neagră, Muscat de Hamburg și Băbească. Iordana și Plăvaia, Creața dar și Crâmpoșia Și Rieslingul italian, adus-au Cupe-n România ! Strugurii fără semințe : apirenele gustoase Stafidele, Kiș-Miș, Corinthul și Sultanina-s delicioase ! Uleiu-l găsim în soia, în rapiță, cocotier, Măsline și arahide, cartof, porumb și palmier. Iar trestia cea de zahăr și
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1463645203.html [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
e savuroasa și relatata cu acuratețe și umor, încât nu se putea că Păstorel să nu scrie o epigrama prin care consemna evenimentul: „Culesul viilor e-n țoi la Drăgășani, De vorbe dezmierdate-i plină via, N-auzi decât: Gordana, crâmpoșia, Pe Dealul Oltului, Calina, Mitrofani” Fiecare capitol ar merita o exegeza, deoarece cartea e densă, viu ilustrata, cu o informație deosebită, unica despre orașul Drăgășani, istoria lui, , viața culturală a orașului, oamenii săi de litere : (Al. Florin Țene, Titina Nica
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
folosirea denumirii de soi pentru vinurile de calitate superioară - VS, cu respectarea normelor privind recunoașterea autenticității lor de soi, obținute numai din următoarele soiuri autohtone, creații vechi sau noi: Feteasca regală, Băbeasca neagră, Zghihara de Huși, Galbenă de Odobesti, Roșioara, Crâmpoșie, Mustoasa de Maderat, Iordana, Plăvaie, Novac. Lista cuprinzând aceste soiuri poate fi modificată prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației. Atunci cand vinul se comercializează sub denumirea unui soi, el trebuie să provină în proporție de cel putin 85% din soiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
este un vechi soi românesc de struguri albi obținut prin selecție populară care a format în trecut baza viilor în Podgoria Dealu Mare, echivalentul Crâmpoșiei din Podgoria Drăgășani. Acest soi este unul din cele mai vechi soiuri autohtone întâlnit numai în spațiul românesc. Este menționat în "L’Ampelographie universalle", Pierre Vialla și Victor Vermorel, 1901-1910, prin contribuția lui Nicoleanu Gheorghe. În prezent, acest soi este
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și de vin. Bășicată este un soi autofertil putând fi folosit ca polenizator pentru soiurile deficitare. Producția de struguri este mare, de peste 20 t/ha. Coacerea are loc la sfârșitul lunii septembrie, dar
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
cu vii indigene nealtoite. În schimb, suprafața viilor cu specii nobile se cifră la circa 500.000 de hectare. Este interesant de observat că prin confiscarea viilor în timpul regimului comunist, o serie de soiuri autohtone de vite, precum Bășicata, Braghina, Crâmpoșia, Cabasma, Mustoasa, Galbenă, Gordin și Samoveanca au dispărut sau au fost împuținate, devenind rarități. În municipiul Tulcea se află 4 universități, 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe. Principalele licee din oraș sunt: Centre de formare profesională: De
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
Pe podgoriile societății se cultivă în principal, soiuri pentru vin ( 60% - soiuri pentru vinuri roșii și 40% - soiuri pentru vinuri albe), atât din sortimentul internațional cât și din cel tradițional românesc. Societatea exploatează următoarele soiuri nobile de vită de vie: Crâmpoșie Selecționată, Riesling Italian, Pinot Gris ,Chardonay, Sauvignon Blanc - că vinuri albe , pentru vinuri roșii Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir , iar pentru vin de masă , soiurile Mușcat și Hamburg. http://www.infinity-agency.com/turism-viticol/ Două hoteluri, de patru și
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
lei la o cifră de afaceri de 2.686.507 de lei în 2012. Firma deținea 20 de hectare de viță-de-vie în 2012.Vinul cu eticheta "Casa Isărescu" poate fi cumpărat la prețuri între 30 și 85 de lei sticla. Crâmpoșie, Negru de Drăgășani, Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sunt câteva din soiurile produse în 2012. " Articole biografice "
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
Cetățuia este un soi românesc de struguri negri obținut de către cercetătorul Ștefan Oprea de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj prin încrucișarea soiurilor Crâmpoșie și Frumoasă de Ghioroc. Soiul a fost omologat în anul 1979. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, cele inferioare sunt în formă de U. Sinusul pețiolar este
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată. Floarea este hermafrodită normală funcțional
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată. Floarea este hermafrodită normală funcțional femelă. Staminele în număr de 5 sau 6 sunt mici
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
Miezul este cărnos, crocat, nearomat. Sămânța este mijlocie ca mărime, ușor rotundă, cu șalaza rotundă slab aparentă și rostru scurt și ascuțit. Neajunsul creat de alcătuirea morfologică și funcțională a florilor la acest soi a fost înlăturat prin crearea soiului Crâmpoșie selecționată. Producția de struguri oscilează foarte mult, de la 10 t/ha la 20 t/ha în funcție de condițiile anului respectiv. Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare, conici, aripați, cu o greutate de 0,2-0,4 kg. Boabele pe ciorchine sunt
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
soiului din care provin. Conținutul de alcool este moderat oscilând între 9-12 grade. În schimb, aciditatea este destul de ridicată, variind între 3,5-5,8 g/l. Datorită acidității și aromei acest soi era căutat pentru obținerea vinurilor spumante. Vinurile din Crâmpoșie se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și carne de vită. De asemenea, se pot consuma ca aperitiv sau în pauza dintre mese. Soiul Crâmpoșie este folosit atât pentru producerea vinurilor, cât și pentru
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
soi era căutat pentru obținerea vinurilor spumante. Vinurile din Crâmpoșie se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și carne de vită. De asemenea, se pot consuma ca aperitiv sau în pauza dintre mese. Soiul Crâmpoșie este folosit atât pentru producerea vinurilor, cât și pentru consum ca struguri de masă. Se remarcă prin mărimea și aspectul frumos al strugurilor, având boabe crocante, cu un nivel potrivit de zaharuri și aciditate. Pielița fiind foarte tare și rezistentă
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
de Paști. În anul 1972, un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, a obținut soiul Crâmpoșie selecționată prin hibridarea liberă a acestui soi tradițional. http://bioweb.supagro.inra.fr/collections vigne/Variete.php?cle=2243
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
climei, ale caracteristicilor solurilor din podgorie, enumerând și soiurile din sortimentul local (Braghină, Berbecel, Galbenă, Gorgan, Seină, Negru moale, Negru vârtos). Nicoleanu Gh. în 1988 face referiri asupra vițelor indigene cultivate pe nisipurile de la Ciuperceni Dolj (Galbenă, Plăvaie, Iordană și Crâmpoșie). Tot în această perioadă se fac referiri și se publică și primele observații asupra hibrizilor producători direcți (D. Rădulescu, 1898; V. Brezeanu, 1899). Anul 1900 marchează o etapă importantă în evoluția cercetărilor în domeniul ampelografiei, publicându-se lucrări valoroase, teze
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Băneasa (1978) de către V. Dvornic, Victoria (1978), de către Victoria Lepădatu, Cetățuia, Timpuriu de Cluj (1978) de către Șt. Oprea și Greaca (1979) de către Gr. Gorodea. Pentru struguri de vin au fost create soiurile Șarba (1972), Băbească gri (1975), Codană (1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Chasselas). 5. Floarea. Se examinează tipul florii, care la vița de vie poate fi masculă (Rupestris du Lot), hermafrodit funcțional masculă (3309 C), hermafrodit funcțional normală (majoritatea soiurilor vinifera), hermafrodit funcțional femelă cu stamine recurente (Bicane) sau cu stamine erecte (Crâmpoșie). În general la soiurile de viță de vie roditoare floarea este alcătuită pe tipul 5, dar acesta poate varia de la tipul 4 pînă la 7. 6. Strugurii ca și boabele, reprezintă principalele organe ce însumează caractere morfologice importante pentru descrierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se instaurează fulminant o lume părelnică, răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat absurdului, universul dimovian se sustrage sistematic morbidului și macabrului, diferențiindu-se de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care folosiți ca portaltoi imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de mană este diferită, remarcându-se că soiurile superioare de masă sunt mult mai sensibile la atac (tab.6.5.). Printre acestea se numără Afuz-ali, Perlă da Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, în timp ce soiurile Negru vârtos, Pinot noir, Gamay și Crâmpoșie sunt rezistente. Cercetările efectuate în țara noastră de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți, care, folosiți ca portaltoi, imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, așa cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: AfuzAli, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care, folosiți ca portaltoi, imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în toamnele ploioase, viile să fie culese mai de timpuriu, înainte ca putregaiul să producă pagube. Lucrare de desfrunzire a butucului în jurul ciorchinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]