260 matches
-
trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... Începând la talpa însăși a mulțimii omenești Și suind în susul scării pân’ la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
cercetărilor contemporane, de obicei anti-fatice, pentru realcătuirea identității Europei unite. (Avocat Dimitrios Apostolidis, Sfântul Constantin cel Mare cel întocmai cu Apostolii, Trad. din lb. greacă: Preot Ion Andrei Țârlescu, Cartea Ortodoxă, Alexandria-2013, p.18). Faima imperială a Marelui Constantin, a crăiescului său Oraș, centrul unei lumi de lumină, cum îl numea Sir Steven Runciman și a milenarului imperiu traco-geto-dac, n-au putut fi umbrite, nici de tirania romană, nici de uraganul musulman pustiitor, nici de apocalisul gândirii apusene, care s-a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
Vise ce fulgera întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Placerilor gustate fără hâr Pe crestele născute din adâncuri Imaginăm castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe din durere Când sângerează razele de
HOHOTUL TACERII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1453233873.html [Corola-blog/BlogPost/340284_a_341613]
-
să aducă vești. Trec de Târgu Bujor. Deja am o zi și o noapte (cu opririle pentru mas) de când m-am plecat din Galați. Mai am un orizont și ajung la Vârlezi. Mai am o vale lungă și-s la Crăiești. Și-s la Ghinghești. Gata, mai am oleacă și intru-n Bursucani! Sunt pe tarlaua căreia-i zice la Tanc! Totu-i paragină! Buruienile se iau la înălțime cu pădurea pădurarului Hurduc! Pădurea pădurarului Hurduc se ia la înălțime și
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
Vise ce fulgeră întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Plăcerilor gustate fără har Pe crestele născute din adâncuri Imaginam castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe din durere Când sângereaza razele de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.[5]” Măsurile edictate de împărat cu privire la Pământul Crăiesc au recunoscut egala îndreptățire a locuitorilor lui, adică egalitatea românilor cu sașii, dreptul de așezare și achiziție de proprietăți în orașe etc.[6] Reformele iozefine ale învățământului au deschis porțile școlilor și pentru fiii iobagilor, îndeosebi români și maghiari, iar
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
lui spirituală, în cristalul căreia este încorporată și actrița Tamaru Buciuceanu-Botez. Cât timp avem printre noi artiști cum este maestra, solemna speranță de a nu se rugini articulațiile sufletești umane ale românilor, nu slăbește. Când joacă actrița Tamara Buciuceanu-Botez, trâmbițele crăiești ale teatrului, cinema-ului, tv-ului de altădată răsună mătăsos chemător, nostalgic; unde joacă azi maestra, păunii politici, împanglicații primăriilor nu se pot strecura să confiște nimic, așa cum o fac cu alții. Bizarieriile studiourilor năucitoare, scălămbăielile, invazia kitsch-ului, trufia, ignoranța
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ. DACĂ O AVEM PE MAESTRĂ, MAI AVEM SPERANŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422101607.html [Corola-blog/BlogPost/384556_a_385885]
-
emis COD GALBEN între orele 18:40 și 19:40 în MUREȘ: Sighișoara, Târgu Mureș, Luduș, Miercurea Nirajului, Reghin, Sarmașu, Albești, Apold, Bala, Bălăușeri, Bând, Bățos, Beica de Jos, Bereni, Breaza, Ceuașu de Câmpie, Chiheru de Jos, Corunca, Cozma, Crăciunești, Crăiești, Cristești, Daneș, Eremitu, Ernei, Fărăgău, Gălești, Glodeni, Gornești, Grebenișu de Câmpie, Gurghiu, Hodac, Hodoșa, Ibănești, Iclănzel, Ideciu de Jos, Livezeni, Lunca, Mădăraș, Măgherani, Miheșu de Câmpie, Nadeș, Neaua, Pănet, Papiu Ilarian, Petelea, Pogăceaua, Râciu, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș
COD PORTOCALIU. Atenționări de VREME SEVERĂ imediată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101029_a_102321]
-
de origine germană, Martin Opitz (1597-1693), “părintele literaturii germane moderne”, îi dedică un amplu poem, Zlatna sau despre liniștea sufletului , tipărit la Strasbourg în anul 1644. În protocoalele “Gimnaziului umanistic”, care a funcționat din anul 1790, transfomat apoi în “Gimnaziu crăiesc” îl găsim înregistrat ca “Iank Abraham, de religie romano-catolică!” Limba de predare era cea latină. După patru ani de studii absolvă gimnaziul cu calificativul “eminens” Aici, în localitatea minieră, cunoscând mai îndeaproape suferințele iobagilor, se horărăște să devină jurist! În
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
uz de mijloacele nesupunerii civice pentru a păstra integritatea Ținutului Secuiesc (o spune președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balazs). Cum ar vrea liderii politici ai maghiarilor să fie împărțită Transilvania? De curiozitate: Părțile Transilvaniei - Partiumul, Banatul, Maramureș, Țara Moților, Pământul Crăiesc și Ținutul Secuiesc - reprezintă o moștenire istorică ce aparține tuturor popoarelor Ardealului, ele fiind regiuni naturale cu istorie și cultură specifică, tradiții și identitate proprie (liderul PPMT Târgu Mureș, Jakab Istvan). Pe 21 iulie 2013, la ieșirile în stradă ale
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Apel_pentru_toti_romanii_al_florin_tene_1378012767.html [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
casă, după cum i se păreau a fi mesenii și evenimentele, cu importanță. Vorbea de Dumnezeu însuși ca și cum s-ar fi referit la o rudă de sânge, sau la cătanele în sumane, românii cu care făcuse cei șapte ani de oaste crăiască la curtea Austro-Ungară. Se simțea, era liber și sigur pe toate cele ale Lumii văzute dar mai ales nevăzute. Găsea soluții în situații limită, da sfaturi potrivite de credeam că fără el nu ar fi putut conviețui în bună vecinătate
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
facut popasul de o noapte, găzduți fiind în două pensiuni. Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile și tradițiile populare, precum Tanjaua - sărbătorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arăt, târgul săptămânal de vite, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1477037804.html [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
găini pentru ouă de consum, chiar și o serie de purcei. Un început empiric și cu multe împrumuturi. „În primii ani, ne‑am pus casa garanție la bancă de vreo șase ori.” Așa au cumpărat în ’93 prima fermă, în Crăiești, Mureș. O dărăpănătură cu patru hale, cu țevile pleznite și încălzită cu cărbuni. Erau ei doi, șase femei în schimburi la singura hală pe care‑au pus‑o în funcțiune și un șofer. Cumpărau pui de o zi, îi creșteau
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
dormea în fermă, în schimburi cu șeful de fermă, ca să se asigure că le e bine puilor. Pe‑atunci nu era totul monitorizat și „zootehnia n‑o faci la telefon”. De acolo a crescut Oprea Avicom, cu brandul Puiul de Crăiești. Seniorul a studiat zootehnia, a fost la ferme și abatoare din Anglia și a văzut unde trebuie să ajungă și a adăugit, verigă cu verigă, lanțul de producție. Deciziile mari le‑au discutat întotdeauna în familie - dar, mi‑a spus
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
atașamentului pentru ce au construit. Gripa aviară, 2005-2006, o nebuloasă care s‑a stins pe cât de subit s‑a aprins. În mai 2006, s‑au depistat două focare care au lovit afacerea. Unul, într‑o gospodărie a unei familii din Crăiești. Norocul a fost că tăiaseră puii cu două zile înainte, au trimis carnea congelată într‑un depozit din Bistrița și n‑au dispărut de pe piață. Dar producția a fost oprită două luni și au trimis 70-80 de oameni în șomaj
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
legal, conform UE: densitatea mulțimii, intensitatea luminii, transportul spre abator, concentrația de noxe din aer și calitatea apei. Pentru confort sporit, fermierii primesc subvenții din fonduri europene - familia Oprea primește pentru primii trei parametri, în toate fermele minus cea din Crăiești, care la anul intră în modernizare. Dar, o fermă de pui nu e o fabrică de cuie. Optimul e modelat constant de schimbul dintre păsări și oameni. Stresul e indicatorul - și un motiv din mitologia puiului. Nu vrem pui „stresați
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Oameni care au dormit cu puii. Și mai știu că un om l‑a sacrificat, fiindcă așa se cheamă moartea în abator. A fost unul dintre cei 15.883 de pui care au crescut într‑o hală din ferma din Crăiești și au fost aduși, câțiva pași, în camioane de „TRANSPORT ANIMALE VII” până la gura abatorului. Din camionul cu prelatele suflecate, un bărbat în echipament de lucru încarcă pe o bandă rulantă navetele galbene, 10 pui într‑una, creste și ciocuri
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
sufletul nu e fântână Decât la om, fiara bătrână, Iar la făptura mai firava Pahar e gândul, cu otravă. - Că la nebunul riga Crypto, Ce focul inima i-a fript-o, De a rămas să rătăcească Cu altă față, măi crăiasca: Cu Laurul-Balaurul, Să toarne în lume aurul, Să-l toace, gol la drum să iasă, Cu măsălarița-mireasă, Să-i ție de împărăteasa. KING KRIPTO AND THE LAPP ENIGEL (translation Daniel Ioniță) Oh minstrel sad, obscurer still Than good old wine
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1410216727.html [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
și vântu-ngână psalmii cu boli de nemurire se preamărește zarea prin fagure de lună cu toți smerim cărarea se sting în palme ruguri și vuiete de armii alinul stinge jariști - supune crini de soartă (nu-ncepe nu sfârșește pe frunțile crăiești!) în miez de fruct al vinii a biruit o poartă: de vrei frății cu mirul - spre crucea ta să crești ...e-o Gòlgotă senină pe umerii cerești iar dinspre mântuire foșnesc alese vești CÂND MĂ ÎNTÂLNESC CU LIMBA ROMÂNĂ când
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
Str. Rândunelelor, nr. 11 țel: 417742; 0723251589 11911 CHISCOP ELENĂ (n. 1947) com. Tepu, jud. Galați, țel: 869021 23538 CIOBANU LILICA (n. 1977) Galați, str. Portului nr. 61A, bl. CRU, ap. 3 11916 CIUHUREANU MARELENA (n. 1951) com. Virlezi, sat. Crăiești, jud. Galați 22540 CIUPERCĂ MARIA (n. 1949) Galați, Str. Brăilei, nr. 193, bl. I1, sc. 1, ap. 38 țel: 441600 23539 COCU ELENĂ (n. 1969) Galați, str. Nae Leonard nr. 21, bl. R1, ap. 42 țel: 315917 6204 CODRESCU VARVĂRICA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Aghata Birsescu Nr. 16 Bl. V30a, Sc. 2, Et. 4, Ap. 39 Sector 3 țel: 2111858; 0722560587 21308 ENACHE IRINA (n. 1959) Str. Motoc Nr. 2, Bl. P3, Ap. 45 Sector 5 țel: 4235742; 0720880734 15787 ENACHE Ț. DORU Aleea Crăiești Nr. 4 Bl. D42, Sc. C, Et. 4, Ap. 45 Sector 6 țel: 4448468; 0744421914 16560 ENACHE TEODORA (n. 1970) Sos. Giurgiului Nr. 79-101 Bl. F, Sc. 1, Ap. 6 Sector 4 țel: 3324551; 0740110539 5347 ENACHESCU VIRGIL (n. 1953
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]