214 matches
-
în mână s-o vâre în burta unui cal pe care îl călărea o polițistă cu aer de walchirie; ...când să strig, de oroare, femeia, ca și cum mi-ar fi auzit țipătul din cap, l-a croit brusc pe bețiv cu cravașa, sângele acestuia împroșcând pântecul castaniu al animalului...
Orwell de-a valma by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15048_a_16373]
-
drumului. Soldații de pe mal priveau înmărmuriți. Oare ce se întîmpla? Nu simțeau nici un sentiment pentru camarazii cu părul lipit de frunte, cu fețele descompuse care colcăiau în mocirlă. Totuși voința le paralizase. Timpul parcă se oprise în loc. Mănușile transformate în cravașe ale ofițerilor nu reușeau să-i clintească. Aceștia alergau urlînd de-a lungul rîndurilor încercînd să-i determine să facă stînga-mprejur. Într-un tîrziu se puseră din nou în mișcare ca niște somnambuli, pornind îndărăt în pas alergător. Aflînd că
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
o altă patrie a nuanțelor. Joe se inserează într-un club închis, aproape ezoteric al exercitării violenței, fapt în măsură să producă excitația sexuală unor naturi frigide. Un plan-detaliu cu sexul umectat peste care se abat în ritmul unei acuplări cravașele maestrului de ceremonii este relevantă în acest sens. Joe este cravașată, izbită cu o mănușă în care s-au introdus monede, flagelată cu un bici împletit de mâna ei, cu noduri, după model roman. Magister ludi procedează după tipic, o
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
bătrână acum, mai ales că stăpânul, când se lansează în cursele lui, nu o menajează, o mână în galop de vânătoare pe drumurile cele mai înguste și abrupte, fără să-i pese de inima ei de iapă bătrână, și cu cravașa. O s-o omoare sub el, spune uneori Lambert, dar se oprește, ca și cum i-ar fi scăpat o vorbă proastă. Apoi, e rândul lui Grégoire să oblojească fata: atâta s-a ostenit, încât vinele de pe piept și de pe grumaz îi sunt
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
capului. Doar din când în când își mai frecau hainele cu zăpadă. În scurta vară, își spălau toată lenjeria de corp pentru un an întreg. Baia dura doar trei minute, cu apă călduță și un rus care-i zorea cu cravașa. Luau păduchii unii de la alții, iar noaptea deveneau insuportabili. Dormeau câte 10 pe un fel de laviță, toți pe-o parte. Se răsuceau, după câteva ore de somn, doar la comandă. Le crescuseră bărbile, iar într-o zi, preotul i-
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
mare a cetății era zguduită de spasme, de fiecare dată când animalul se lovea de ea, cu furia incontrolabilă a turbării. Poate chiar existase o astfel de luptă - imaginația o ia la goană, pornește în galop nebun, biciuită de o cravașă imaginară -, poate că aceea fusese chiar noaptea în care monstrul pădurilor căzuse răpus, în sfârșit, în fața porții, sub privirile uimite ale străjerilor storși de vlagă, de frică și de oboseală, suflase din ce în ce mai greu, își horcăise agonia și murise, într-o
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Cristian Bădiliță face o surprinzătoare jumătate de pas în spate în raport cu propria sa dispută cu același autor. Scrie Cristian Bădiliță despre atacul lui Gabriel Liiceanu din "Dilema": "Citind textul resimt totuși un soi de tristețe: prostul merita din plin această cravașă peste față; bătrânul însă trebuia menajat. În fond, a făcut ani grei de pușcărie, n-a Ťrezistatť dadaist Ťprin culturăť" (p. 68). Remarcabilă este lipsa de complexe cu care autorul își asumă opțiunile, aflate adesea în răspăr cu opinia generalizată
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
un coș cu rufe murdare. Bătaia generală Începu. Fără să mai piardă timpul, Proust Îl puse la podea pe James Brown, Încercând să-l țină acolo, Însă acesta se ridica iar și iar, ca un hopa-mitică. Platon Îl ținea În cravașă pe Abraham Lincoln, iar Aristotel căuta să-i dea la gioale, când Babe Ruth interveni decisiv cu bâta de baseball. Șahiștii din fostele țări sovietice Îl Încolțiseră pe Bobby Fischer și-l gâdilau, strigându-i: „Cedează!“ Una dintre sandalele lui
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a zis ea În cele din urmă, s-ar zice c-o să fie amu zant! Fii atentă să n o iei razna, doar știi cum sunt parizienii! Mâna i-a zvâcnit de parcă bastonașul ar fi fost un bici sau o cravașă. Studenții au Început să chicotească. Copacii țeseau un peisaj de petice aurii și arămii. Frunzele Începuseră să se scuture. În căderea lor Înceată se legănau, asemenea primilor fulgi dinaintea marilor zăpezi, de parcă n aveau să se mai aștearnă niciodată. Margaret
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ei, care la ore rămânea de multe ori sechestrată În cavitatea bucală, solicita de multă vreme să-și Întâlnească perechea. Destul de târziu, Va descifră mesajul, se conformă și rezultatul avea să-i Întreacă orice așteptare. Jocheul apelând din ce În ce mai des la cravașă, Îndemnurile de „fă ca mine!” Înmulțindu-se, a făcut ca procesul de Învățare să Înainteze lent, dar sigur, până când Marinița zise: Așa tre’să faci, a fost greu, a fost bine? Da! Să nu uiți! Hai, mai departe! Vrei? Da
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
îl păstrase a rămas el. Cînd a auzit zgomotul împușcăturilor din oraș, Scipione a sărit în șa, a chiuit ,După mine!" și a pornit spre oraș. Nu-și scosese sabia, ca la atacurile de pe cîmpul de instrucție. Își răsucea furios cravașa deasupra capului. Din vîrful dealului cartierului turcesc, maiorul și-a trimis o parte din trupă la învăluire, iar el a pornit mai încet pe urmele gardiștilor. De-abia cînd i-a strîns în clește pe oamenii lui Stelian, a pornit
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
a pornit și el în galop spre ei. Spera că sînt mai mulți. Dar cînd i-a văzut, vreo cincizeci, și rebegiți de frig, a intrat singur cu calul printre ei. A ajuns lîngă Stelian și l-a atins cu cravașa: , Aruncă megafonul ăla din mînă!" Stelian nu-i văzuse decît pe cei cîțiva soldați călare care îl așteptau din față, cu armele pregătite. Mergea totuși înainte și spera că la comanda lor erau camarazii în uniformă, cu ajutorul cărora să ocupe
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
gării care se dăduse cu țăranul și cu jidanii. Se trezește bătrînul Stelian cu maiorul lîngă el și dă să țipe un ordin pentru camarazii înarmați din spatele lui. N-a apucat să deschidă gura. Scipione l-a trăznit scurt cu cravașa peste față, de i-a scăpat lui Stelian megafonul din mînă, iar el i-l strivește sub copitele calului. Își răsucește calul pe loc Scipione și le spune camarazilor lui Stelică să arunce armele și să ridice mîinile. Din nenorocire
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
Războiul le distruge casa, sărăcesc. Zunaira își petrece zilele în casă, detestând orice ieșire. Nu vrea să vadă nenorocirea orașului în care după atâția ani de război nu mai sunt decât ruine, cerșetori, mizerie și brutalitate. La nevoie, talibanii folosesc cravașa pentru a aduce credincioșii să asculte slujbele la moschee. Burqa, veșmântul impus femeilor de către talibani, e materializarea supunerii femeii. „O tunică a lui Nessus nu mi-ar afecta atât de mult demnitatea precum acest veșmânt funest care mă reifică, suprimându
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
așa cum reiese din schimbul epistolar cu Filip Lahovari, ori din celebrul episod amoros cu Nae Ionescu), și ea autoarea unor mots d’esprit, a unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit de cravașă“ și autoarea unor „seducătoare coregrafii dictatoriale“, „voluntara, senzuala, năstrușnica, drăcoasa, apriga Cella“. Două intelectuale autoare ale unor jurnale de marcă dedicate inter- și postbelicului, Alice Voinescu și Jeni Acterian, se alătură galeriei de portrete exemplare; pe Alice Voinescu însă Dan
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
mi-a produs greață pentru nemernicia gardianului - și rușine că purta demnitatea de om. Un bătrânel cocârjat, slab ca o scoabă, o țâră de om, care de-abia Își mișca picioarele, rămăsese În urmă. Gardianul l-a croit cu o cravașă pe spinare. Ca fulgerat, bătrânul a căzut la pământ. Am Închis eu ochii de durere... Cel căzut era poetul Radu Gyr. Chinurile Îi mâncaseră tinerețea. În priveam cu ochii În lacrimi. Cum puteam săl ajut? Rugându-mă: și sus pe
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
ar duce de rîpă dugheana băcanului. Și ceea ce este mai grav: jocul de-a șoarecele și pisica se petrece, iată, de cîteva ediții, și pe platourile înalte ale Festivalului "George Enescu". (Dar ce importanță mai are marca fabricii ori soiul cravașei, cînd atinge rana calului, fie el de curse, tracțiune sau circ?) Cu rare excepții, creațiile compozitorilor români (ca să nu mai vorbim de cele aparținînd altor meridiane care, cel puțin în ediția din acest an, au lipsit cu desăvîrșire) s-au
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
de acum! Pui mâna pe condei ca pe-o candoare Din inocentul fir de brebenoc, Și deslușești în sine-ți că răsare O tihnă-afectiv-mântuitoare, Și simți cum nervii ți-i aduni la loc. Pui mâna pe condei ca pe-o cravașă, Anume-n cioflingari să o pleznești: în urma lor abjectă și trufașă, Amirosind fetid a bulibașă Care-ți insultă semenii onești. Pui mâna pe condei părându-ți rază Purceasă-n univers, ca un lăstun, Și simți cum împăcarea se așează în
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
să-l poarte de frâu până la poarta arenei. Mai fuseseră desemnați pentru o treabă identică alți vreo trei - patru dintre începători, domnul Gaiță în persoană îi alesese, nu bănuia nimeni în funcție de ce criterii, stârnind invidia celorlalți. Voi, mânzocilor! întinsese coada cravașei spre fiecare dintre cei aleși fostul maior și echipier al vestitei formații olimpice de prin anii treizeci. Evenimentul îl preocupase într-atât, încât toată noaptea dinainte numai într-un coșmar o petrecuse. Se făcea, între altele, că scăpase calul în
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
împrejurărilor de atunci. Parcă simțea încă în suflet imensa ușurare trăită în momentul când, în cele din urmă, calul îi fusese luat din mână. Nu știa dacă și ceilalți tovarăși ai săi, desemnați în ajun de domnul Gaiță, cu mânerul cravașei întins spre dânșii, să poarte grijă acelor cai, trăiseră aceeași senzație. Îi privise cu suspiciune și se întrebase iarăși, ceva mai târziu, șezând pe un graden al tribunei, dacă preocupările lor erau altceva, în fond, decât curată pierdere de vreme
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
ager, tot ce rămăsese era un om care înainta în vârstă. Munca lui îi ocupa tot timpul. În vremea bătrânului, Castelul avea șase grădinari, un paznic, o bucătăreasă, trei valeți, patru cameriste și un fochist. Acest întreg trib condus sub cravașă era înghesuit în încăperi comune strâmte și în camerele de sub acoperiș, unde pe timp de iarnă apa îngheța în căni. Procurorul le mulțumi și unora și altora. Nu se arătă zgârcit. Fiecare primi o scrisoare de recomandare și o sumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
diavolul În tine, a obiectat el, iar eu nu știu destule despre cai ca să mân unul În Întunericul ăsta ca smoala. - Taci din gură, prostule! a șoptit ea, parcă fără nici o legătură și, Înclinându-se, l-a bătut ușor cu cravașa. Poți să-ți lași gloaba bătrână În grajd și am să ți-o trimit eu mâine. - Dar unchiul trebuie să mă conducă la gară la ora șapte tocmai cu gloaba asta bătrână. - Nu Îmi strica plăcerea. Și nu uita că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
astfel de ocazie, fiindcă tatăl se hotărăște brusc să plece la Zwettl, în Waldviertel. De dragul peisajului. Nici nu s‑a hotărât bine, că a și început să‑și dreseze nevasta în dormitor - unde bărbatul și femeia întrețin relații intime - cu cravașa, unul dintre numeroasele lui suveniruri de pe vremuri, printre care se numără și o baionetă. Fiul și fiica n‑au auzit din gura mamei decât un „au“ stins, dar, le e de‑ajuns ca să‑și dea seama că a fost bătută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
picioare / Trag chenare în discul / Pieței cu fântâni strălucind de monede. / Doar un turist și o mie de griji / Traversează pe culoarea roșie / Norocoșii stau în ultimul rând / La spectacolul care începe. / Clovnii zăvorăsc ușile. / Amazoanele își fac numărul fără cravașă // La noapte voi întinde singură cearșafuri / Și cu argint picurat voi sufoca lumânările. Voi ciocni până la cântatul cocoșilor / Porțelanuri fine, de Mainssen.” Crâmpeie de aventuri existențiale în care nota personală e dată de harul extraordinar al autoarei de a selecta
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
numa’ fibră, când dracu’ are timp de tras la fiare, c-așa cân’ te uiți la el n-ai zice!! Băăă, și ștorfetinele astea ce lemn de cruce și ce țoale profesioniste cu danteluri, cu alea, cu alea, cu cizme, cravașă, cătușeeee!? Bă, ăsta nu-i prost bă, are gusturi nu glumă, cine-ar fi crezut? Brava, să-mi faci și mie un set să le țin ca document de lucru! Gata, hai la treabă! Chemat peste o oră la director
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]