3,198 matches
-
Aires, cănd elevii școlii de tango argentinian TangoTangent au dansat ore în șir cu o ușurință și cu o bucurie în fața cărora m-am simțit mai inapt pentru dans decât s-ar simți un elefant pus să facă nodul unei cravate. Iubeam tangoul așa cum iubești o femeie voluptoasa și inaccesibila. Nu-i cauți compania doar de dragul de-a o vedea, nu-ți face plăcere dacă-ți acorda, din când în când, atenție. Pentru că, deși farmecul ei te cucerește, nu după farmecul
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
blugilor, care nu ar trebui admiși decât că haine de lucru, la strung sau la șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile pentru oricine vine în vizită sau lucrează într-o instituție. Dar purtatul cravatei ? De ce oare în occident toți funcționarii sunt obligați să poarte camase albă scrobita și cravată, cu haine de culoare închisă, chiar și în timpul verii ? Dar la femei, până unde este acceptabil decolteul larg și aerisirea buricului ? O temă distinctă ar
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile pentru oricine vine în vizită sau lucrează într-o instituție. Dar purtatul cravatei ? De ce oare în occident toți funcționarii sunt obligați să poarte camase albă scrobita și cravată, cu haine de culoare închisă, chiar și în timpul verii ? Dar la femei, până unde este acceptabil decolteul larg și aerisirea buricului ? O temă distinctă ar putea fi coafura, ce ține și ea de grija pentru aspect, arătând caracterul omului. La
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
blugilor, care nu ar trebui admiși decât că haine de lucru, la strung sau la șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile pentru oricine vine în vizită sau lucrează într-o instituție. Dar purtatul cravatei ? De ce oare în occident toți funcționarii sunt obligați să poarte camase albă scrobita și cravată, cu haine de culoare închisă, chiar și în timpul verii ? Dar la femei, până unde este acceptabil decolteul larg și aerisirea buricului ? O temă distinctă ar
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile pentru oricine vine în vizită sau lucrează într-o instituție. Dar purtatul cravatei ? De ce oare în occident toți funcționarii sunt obligați să poarte camase albă scrobita și cravată, cu haine de culoare închisă, chiar și în timpul verii ? Dar la femei, până unde este acceptabil decolteul larg și aerisirea buricului ? O temă distinctă ar putea fi coafura, ce ține și ea de grija pentru aspect, arătând caracterul omului. La
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
aici este finele. Mai schimba și tu haină, vorba. Da jos și ochelarii... Școala românească e falita la performanță și unii știu de ce, așa că tot încearcă să corecteze ce s-a pierdut: înapoi la uniforme. Măcar de o insignă, o cravată, o eșarfă acolo, daca nu o fustă sub genunchi, ciorapi trei sferturi, bentița, număr pe braț, nasture pînă în git. Băieții deștepți de la educație știu de ce. Unul s-a dus, nu înainte de a pretinde că posteritatea să își aducă aminte
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
face uz de dreptul la inițiativa legislativă pentru a interzice amplasarea mesh-urilor pe fațadele clădirilor istorice. Deci se poate. dragoș, fii atent la linkuri. e omagiu.com, nu omagiu.ro Got it. Tx! Faptul că porți un costum elegant, o cravată te obligă la a avea un comportament adecvat cu această imagine? Am văzut azi în stația de metrou un tip îmbrăcat într-un costum foarte dichisit, cravată era galbenă și avea un diplomat. Părea că doarme, în picioare, si asta
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
nu omagiu.ro Got it. Tx! Faptul că porți un costum elegant, o cravată te obligă la a avea un comportament adecvat cu această imagine? Am văzut azi în stația de metrou un tip îmbrăcat într-un costum foarte dichisit, cravată era galbenă și avea un diplomat. Părea că doarme, în picioare, si asta era aiuritor. Adică ar fi fost normal să vorbească la un telefon, să citească un ziar de analize financiare, să inspire un aer de superioritate. Sau: un
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
Era încă un bărbat splendid la peste șaizeci de ani, cînd l-am văzut prima oară în carne și oase. înalt, impunător, degaja o distincție aproape inexplicabilă. La orice oră din zi, te primea, la el acasă, în costum și cravată. Rareori l-am văzut cu o jachetă de lînă în loc de haină. în particular, ca și în public, era deferent, chiar ceremonios, neținînd cont de deosebirile de vîrstă ori de reputație. Trata la fel pe toată lumea, incapabil să jignească, fie și
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
Don Juan, cu mustăcioară cochetă și părul ondulat, elegant pieptănat pe spate. Un dandy autentic, care știe să se sacrifice nu numai de dragul țării sau al iubitei, ci și de dragul unui poem, al unei anecdote sau al unui ac de cravată. Un romantic recitînd cu tulburătoare pasiune versuri comesenilor, prietenilor, femeilor frumoase fără a lăsa nici o clipă senzația desuetudinii. Profilul unei întregi generații de inși stilați, de cavaleri discreți și fără morgă, deloc scorțoși, bon viveuri scăpărători și inteligenți, artiști prin
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
j'ai perdu ma vie"? Un om cu opțiuni (politice, artistice, profesionale) uneori excentrice, al cărui succes public s-a lăsat prea mult așteptat, dar care ar putea fredona cu Edith Piaf, în fața oglinzii, pieptănîndu-și cochet părul și aranjîndu-și nodul cravatei, "Non, je ne regrette rien"? Despre Theodor Cazaban se știu puține lucruri în România de azi. înainte de revoluție vocea sa putea fi auzită în emisiunile culturale ale postului de radio "Europa liberă". Numele său apare frecvent în jurnalele și memoriile
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
secolului al XIX-lea, proaspăt întors de la Paris cu încredințarea că știe tot ce e nou în materie de mode și mondenități, dacă, printr-un capriciu temporal, ar nimeri în centrul unei capitale din zilele noastre. Corect îmbrăcat, cu nodul cravatei bine făcut, cu mustață răsucita obraznic, cu straturi vestimentare de bună calitate itindu-se unele de sub altele pînă la sifonul alb-spumos al cămășii, cu părul numai bucle și lorgnonul la ochi, junele nostru, aterizat în septembrie 2002 pe Bu-levardul Magheru din
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
privirea în jur, nici un om normal, nici un bărbat cu pălărie, nici o damă respectabila, nici un ajutor. Văzînd, prin secoli, progresul la care visa și pe care luptase să-l impună, fie și numai prin felul în care își lega nodul la cravată, ar fi convins că toți ar trebui băgați la pușcărie sau la casa de nebuni și că sfîrșitul lumii e iminent. Dacă i s-ar spune însă că unul dintre acești ipochimeni este stra-stra-stra-stra...nepotul lui și că una dintre
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
e cu adevărat "veșnic viu": "aceasta nu era scris doar așa, Lenin chiar era viu! El stătea deasupra clasei și-l privea". El chiar își dorește să sape un bordei în pădure și să fie partizan, crede că pionierii au cravatele tăiate din steag, vrea cu toată puterea să devină pionier. Chiar dacă tocmai în momentul (atît amînat) cînd este primit în organizație, Sașa nu-și poate lua ochii de la broasca tăiată dintr-un borcan cu formol din laboratorul de biologie în
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
pe piatra ascuțită, și distribuind, de la orizontală, reclame pentru un spectacol; sau pe bebelușul care se tîrăște pe burtă, pe trotuar, în timp ce mama și tata cîntă și dansează pentru cîțiva trecători receptivi; sau pe domnul distins, la costum negru și cravată, îndreptîndu-se în pas sportiv spre gară, cu o valiză în mînă și cu fața acoperită de un strat gros de cremă albă; sau pe țiganca bătrînă, cu basma și fustă scurtă, de tergal, cîntînd la acordeon, la intrarea în Palatul
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
barba solemnă// corul fotomodelelor închiriate cu ora/ intonează imnul vînătorilor căzuți la datorie// alaiul se îndreaptă spre locul unde va fi construită/ după ultimele canoane ale artei postmoderniste/ o vastă crescătorie de vulturi pleșuvi// maestrul de vînătoare își potrivește patriotic cravata" (ibidem). Istoria pare să fi obosit. Aidoma unui trup bolnav, ea a părăsit treptat zona pitorescului chezaro-crăiesc, încă reconfortant, spre a intra în Purgatoriul sordidului, al citadinismului mizer, al "eternității" ce se batjocorește pe ea însăși. "Speranța" nu-și mai
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
feselor// gulliver i-a cercetat meticulos cu lupa/ a rîs în hohote apoi/ a plecat însoțit de huiduieli// mai tîrziu a fost în unanimitate votată/ o lege menită să pedepsească sever/ imixtiunea presei scrise/ în viața bășicilor cu pantaloni și cravată" (Știre banală). S-ar putea ca unui cititor viitor astfel de texte să i se pară pe alocuri, ocazionale, gazetărești, însă la intersecția istorică la care ne aflăm ele gem de-o convingătoare poezie în răspăr, cea a ființei civic
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
o petrecere cu oameni din generația mea, pe care nu-i prea cunoșteam și mă simțeam stingheră, cineva a propus să cîntăm cîntece învățate la cor, în copilăria noastră - Sulico, Imnul FMTD, Valurile Amurului, Azi e zi de sărbătoare, Am cravata mea... Ar fi trebuit poate să le detestăm, dar ne-am simțit cu toții bine și foarte apropiați, fiindcă acele cîntece chiar făcuseră parte din copilăria noastră, așa cum a fost ea. Un adolescent rătăcit printre noi, enervat de repertoriu, ne-a
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
să depună jurământul sub drapel: "Eu, tânăr pionier, jur solemn în fața tovarășilor mei că voi apăra cu fermitate cauza lui Lenin și Stalin, pentru victoria comunismului" și așa mai departe. Apoi fiecăruia dintre noi i-a fost legată la gât cravata roșie, au bătut tobele, au răsunat trompetele și organizatorul ceremoniei, stând lângă drapel, a rostit: "Tineri pionieri! La luptă pentru cauza lui Lenin și Stalin, fiți gata!". Totdeauna vom fi gata!" am răspuns noi în cor, și cu aceasta ceremonia
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
încercat să mă convingă, să mă prelucreze, să mă condamne, însă mi-am impus punctul de vedere. N-am explicat motivul refuzului meu, deoarece n-aș fi putut, probabil, să-l justific, însă de atunci am încetat să mai port cravata roșie. Așa procedau mulți: purtau cravata în buzunar și, dacă cei mari îi certau, atunci, pe ascuns, la toaletă, și-o puneau la gât. Puteai explica oricând că s-a murdărit, iar părinții n-au avut timp s-o spele
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
prelucreze, să mă condamne, însă mi-am impus punctul de vedere. N-am explicat motivul refuzului meu, deoarece n-aș fi putut, probabil, să-l justific, însă de atunci am încetat să mai port cravata roșie. Așa procedau mulți: purtau cravata în buzunar și, dacă cei mari îi certau, atunci, pe ascuns, la toaletă, și-o puneau la gât. Puteai explica oricând că s-a murdărit, iar părinții n-au avut timp s-o spele. Aveam atunci vreo zece ani, iar
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
diforme fumau. - Unde îl pot găsi pe șeful spitalului? - Mai sus, vizavi de lift. Intru. În fața ferestrei deschise, un eston de vreo șaizeci de ani face gimnastică. Îi recunosc imediat pe estoni. Nimic țipător, nimic neglijent în ținuta lor. Nelipsita cravată și dunga de la pantaloni. Linia subțire a bărbiei și expresia calmă din privire. Și ce rus ar face gimnastică de capul lui? Îi întind legitimația. - Doctor Mikkel Teppe. Luați loc. Cu ce vă pot fi de folos? Îi explic esența
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
adepții belgieni, Mesens, va scrie despre "răutățile lui Breton... care miros a gelozie prostească"...). Aproape jumătate din masivul volum acoperă acești primi ani, cei mai dinamici și mai spectaculoși, ce-i drept, și mai plini pentru tânărul cu monoclu și cravată, apărând întotdeauna într-o vestimentație sobră, elegantă. Dar nu mai puțin interesante sunt momentele evocate în continuare, când Tzara, aflat în ruptură cu cea mai mare parte din gruparea suprarealistă (excepții sunt, între alții, René Crevel ori Soupault), începând mai
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
o serioasă problemă de cultură - sînt zadarnice 2). Precum este, probabil, inutilă și intervenția noastră de față. P.S. În ceea ce privește dezbaterile actuale parlamentare privind biata noastră limbă a culturii, ce putem spune? Ele amintesc de Aron Pumnul, care propunea de-gît-legău în loc de cravată, cuvîntămînt în loc de poetică, stelămînt în loc de astronomie, limbămînt în loc de etimologie, scriemînt în loc de ortografie, rostemînt în loc de prozodie, numerămînt în loc de aritmetică sau descriemîntul pămîntului în loc de geografie. Și mai amintesc de un anume Timoleon Pisani, care, în ziarul Universul de pe vremuri, voia să se
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
la revărsare, trădînd la fiecare mișcare o grijă duioasă pentru propriu-i metabolism, el își poartă capul cu acea semeție care invoca mai mult funcții ornamentale decît rosturi active. Învelit în stofe scumpe, subliniindu-și gîtul prin constricția unor impecabile cravate semnate de către creatori de modă celebri, omul cu bani pare a evalua lumea, rumegînd cîte un interminabil trabuc, doar în intervalul ritmat de muzica înfundată a portierelor. Așadar, două entități distincte, două posibile forme de manifestare a speciei umane care
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]