177 matches
-
str. Eremia Grigorescu, str. Nicolae Bălcescu; comuna 1 Decembrie, localitatea 1 Decembrie, str. Artiștilor, str. Gloriei, str. Liviu Rebreanu, str. Victoriei, Șos. Giurgiului, blocuri zona Școlii; comuna Copăceni, localitatea Copăceni, str. Sfântul Ioan, str. Gârlei, str. Pădurii; comuna Vidra, satul Crețești, Șos. Principală, str. Ciulinari; comuna Ciorogârla, localitatea Ciorogârla, Șos. București, str. Câmpului. Între orele 08:00 - 17:00, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zona comunei Moara Vlăsiei, satul Căciulați, de la Palatul Ghica până la ieșirea din sat spre
Enel întrerupe alimentarea în unele zone din Capitală, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/27643_a_28968]
-
de unele elemente de civilizație și de a căpăta un acces mai facil la căile de comunicație. Forma principală de creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară indusă de cooperativizarea forțată a agriculturii, într-o regiune în cea mai mare parte improprie pentru marea cultură, îmbinată cu creșterea atractivității urbane și a altor state europene (mai ales Italia, Spania, Portugalia
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cultură, aceeași tendință de reconstituire a unor structuri agrare tradiționale. Astfel, în cazul pășunilor, se remarcă tendința generală de extindere a acestei forme de utilizare, mai ales în ariile afectate de procesul incipient de depopulare. Totuși, în bazinul Lohan, la Crețești, se contura, în perioada 1980 - 1989 un areal cu valori sub medie (12,9%), respectiv 4,7%. Dincolo de aceste aspecte evolutive recente, care pot fi conjuncturale sau pot exprima o revenire la situația anterioară cooperativizării, se pune problema dacă nu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
București: - raionul Brănești: com. Cernica, Fundeni, Podul Pitarului, Pîrlita, Progresu, Sohatu, Vasilati, sătul Pasărea din com. Brănești, sătul Popești din com. Galbinasi; - raionul Oltenița: com. Aprozi, Budesti, Gruiu, Heresti, Hotarele, Izvoarele, Nana, Radovanu, Soldanu; - raionul Vidra: com. Berceni, Colibati, Copaceni, Crețești, Prumusani, Goștinari, Mironești, Prundu, Stiubei-Orasti, Valea Dragului, Vidra, 30 Decembrie, sătul Mogoșești din com. Grădiștea; - com. Jilava din raionul N. Bălcescu al Capitalei R.P.R. este pendinte, din punct de vedere al cărții funciare, de secția de carte funciară a Tribunalului
LEGE Nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii în cărţi de publicitate funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106098_a_107427]
-
DNA pentru luare de mită în formă continuată. Procurorii anticorupție îl acuză pe edilul din Vidra, Florin Niculae, ca a cerut unei firme 10% dintr-un contract de proiectare și execuție a lucrărilor de alimentare cu apă în satele Vidra, Crețești și Sintești din comuna Vidra. Acesta a pretins o sumă de bani de la reprezentantul unei societăți comerciale, pentru a asigura firmei sale câștigarea unei licitații, semnarea contractului și derularea acestuia în "bune condiții", arată România TV.
Un primar din România a fost reținut pentru luare de mită by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55332_a_56657]
-
de copii). În ianuarie 1939 s-a creat pentru aceasta chiar postul de agronom, odată cu obținerea unui teren agricol de cca 2000m patrați și pe care se cultiva legume și zarzavaturi, dar și plantații de mere din soiurile Parmen Auriu, Crețesc și Ionathan. Cel care a fost diriguitorul unei astfel de activități, cuprinsă în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Izverceni ș.a) prin sora sa, Brândușa și fiicele sale, Lupu Paharnicul Mehedințeanu este strămoș direct al marilor familii boierești din sec. XVII-XVIII: Glogovenii, Urdărenii, Vlădăienii 11. Înrudiri cu neamul Marelui Paharnicului Lupu Mehedințeanu găsim și la boierii Filișeni, Brădești, Crețești, Poenari, Obedeni, Brăiloi ș.a., adică la noua generație de boieri Olteni ce se ridică în timpul lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu și continuă să țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
având în vedere că adulții ne considerau prea mici pentru a discuta despre aceste taine cu noi. Despre ce înseamnă moarte, ideile noastre erau cam confuze, că până atunci nu văzuserăm nici un mort. Locul nostru secret era sub un măr crețesc ,un ascunziș natural format din tufișuri de salcie pletoasă ce crescuseră sub acel bătrân măr, pe hotarul cu vecinul nostru Ingineru, pe la jumătatea potecii din grădina noastră, care ducea la Geamăna. Aici ne întâlneam deseori cu nepoata Inginerului, Mixandra, cea
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
arată-mă din cenușie, neagră, ninge-mă zgură prezentului maculat, timpului instaurat... RENAȘTERE - Ei, acum, asta la primăvară! - Știu, dar, să zicem... - Să zicem, spune, ce te paște? - Să zicem că am o grădină bătrână și-n ea un măr crețesc la fel de bătrân. M-am tot întrebat, dacă pe măr îl iubesc ce să fac, cum să fac să-l întineresc? - Dă cumva semne? - Nu dă, Doamne ferește să ajungă la așa ceva, întreb mereu grădina și nimeni nu-mi spune. - Prima soluție
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
DIMITRIU, Ion G. (11.VIII.1900, Crețești, j. Ilfov - 12.III.1978, Nürnberg, Germania), istoric literar, folclorist și poet. Este fiul Ecaterinei (n. Pascal) și al lui Gheorghe Dimitriu. După liceul (1912-1920) la Giurgiu și București, face studii universitare de filologie romanică (română, italiană, provensală) la București
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
Romney și Hithe) care, în vechime, se bucurau de anumite privilegii. William Blackstone î1723-1780), celebru jurist englez, comentator al legilor țării sale. William Prynne î1600-1669), celebrii pamfletar puritan, cunoscut printre altele prin campania dusă împotriva teatrelor din Anglia. Pippin, măr crețesc îengl.). „Filele Bibliei! Filele Bibliei!“ Cu strigătul acesta i se adresează secunzii tocătorului, pentru a-i porunci să fie atent și să taie obiectul în felii cît mai subțiri, ceea ce face ca operațiunea de fierbere a grăsimii să fie accelerată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
manechine ale fabricilor de confecții din toată țara venite la „contractări“ Împreună cu directorii și șefii lor contabili care râdeau gros, din guși. La una din mesele lungi, timp „fileu“ se vorbea franțuzește, era expus steagul „bleublancrouge“ și se degustau mere Crețești cu cașcaval Dobrogea și Cabernet - Sauvignon de Murfatlar. Aceasta era o masă festivă (nu tovărășească) În jurul căreia se Învârteau vreo opt chelneri și privirile vag jinduitoare ale multor altor clienți. În clipa În care Valerică Așchiopoaie, buldozerist originar din Moțca-Neamț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la căpătâiul bunicii dinspre mamă, după care s-a dus la cimitirul vechi unde odihnesc tatăl și bunicii dinspre tata. Și-a făcut cruce creștinește la mormintele celor dragi, după care i-a spus feciorului Doru să meargă în satul Crețeștii de Jos, acolo unde odihnește de veci mama și sora sa. Ca și în cimitirul satului prin care trecuse, a îngenuncheat la mormântul mamei, care rămasă văduvă la 38 de ani, a crescut cu greu în vremuri tulbure 6 copii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Decorul era incizat și reda striuri paralele, executate în zona superioară a recipientelor. În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-au descoperit vase cu trăsături slave (pastă, formă), care pot fi puse în legătură cu pătrunderea triburilor slave, în spațiul est-carpatic, de la sfârșitul secolului VI. Aceste indicii nu denotă că siturile respective au aparținut slavilor, întrucât pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de gara C.F.R. Crasna, s-au găsit fragmente ceramice lucrate la mână specifice veacurilor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 47; Teodor 1997c, p. 75. 42. Crețești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Gara (Stația C.F.R.): pe pantele din preajma gării din localitate s-au găsit fragmente ceramice datate în secolele VI-VII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
C.F.R. Crasna, s-au găsit fragmente ceramice lucrate la mână specifice veacurilor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 47; Teodor 1997c, p. 75. 42. Crețești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Gara (Stația C.F.R.): pe pantele din preajma gării din localitate s-au găsit fragmente ceramice datate în secolele VI-VII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este specific secolelor X-XI. Informație D. Gh. Teodor, 1978. Piesa aparține Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Spinei 1973, p. 279 (fig. 1/2), 281 (fig. 2/2), 283; Teodor 1978c, p. 110, 204 (fig. 45/4). 160. Budești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Margine vestică a satului: la aproximativ 700m vest de sat, pe dreapta Pârâului Budești, s-a găsit întâmplător un fragment dintr-o fibulă din bronz. Ca urmare, în aceiași zonă s-a desfășurat o periegheză, prilej ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teilor. Otilia făcu semn, cu degetul împuns în spatele dur de cojoace al birjarului, să oprească, se dădu jos și se aruncă pe spate, cu voluptate, într-un morman de zăpadă. Pielița feței îi era roșie și moale, ca a mărului crețesc, și pe gură ii ieșeau colaci mari de aburi, din cauza gerului. Distrată de acest fenomen, îl chemă pe Felix și umflîndu-și obrajii îi făcu o demonstrație de producție de aburi. Felix îi simți mirosul delicat, amestecat cu acela astringent al
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trecute, distanța RomaBucurești în 5 ore și 26 minute, clasificându-se întâiul la această întrecere."; „Smărăndița Brăescu, prima parașutistă română, a reușit să-și dea drumul de la 6000 metri înălțime, clasându-se întâia din lume dintre femei". „Monumentul eroilor din Crețești de Sus" se intitula un articol (iunie 1932) în care se vorbește despre lucrarea realizată cu proprii bani (40.000 lei de atunci), strânși după șase ani de funcționare în învățământ, de către Eugenia și Marin Benghiuj, învățători în localitate. Înalt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de înalt Sanctitatea Sa Patriahul Dr. Miron Cristea la 18 februarie 1928". * De la Mihai Rotariu, din publicația „Prutul", revistă culturală care apare la Huși (anul IV, nr. 6 (37), noiembrie 2004, p. 15), aflăm că Marin Benghiuj este autorul lucrării „Monografia Crețeștilor, județul Vaslui", păstrată în manuscris la Biblioteca liceului teoretic „Cuza Vodă" din Huși. Autorul intenționa să realizeze un dicționar al localității în care să includă pe toți fiii satului, printre aceștia numărându-se și Nicolae 74 Bălănescu, născut în satul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
păstrată în manuscris la Biblioteca liceului teoretic „Cuza Vodă" din Huși. Autorul intenționa să realizeze un dicționar al localității în care să includă pe toți fiii satului, printre aceștia numărându-se și Nicolae 74 Bălănescu, născut în satul Curteni, comuna Crețești, ginerele episcopului de Huși, Iacov Antonovici. În acest sens, Mihai Rotariu publică în „Prutul" (p. 15) scrisoarea semnată la 14 IX 1970 de Ana Bălănescu, fiică, care oferă inițiatorului informații despre activitatea învățătorului pensionar Bălănescu H. Nicolae, „fost element de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Constantin P. Lupașcu ColibașiMuscel, pr. Grigore Enăchescu comuna Viișoara, județul Olt, ec. Gh. Șușnea de la Huși, D. Năstase, învățător PuntișeniTutova, Al. Luntraru Iași, pr. Vasile Nacu Bălășești, pr. ec. A.C. Cosma, Bâlca-Putna, pr.ec. D. Dumbravă, Bârlad, Marin Benghiuj, învățător Crețești Fălciu. Un loc important îl ocupa traducerile realizate de pr. loan D. Leon (din franțuzește), D. Năstase, din Ludwig Bechstein, Valeriu Docna (din sârbește), Elena I. Leon (din franceză). În „Lumina" de la Costești mai semnau: G. Budiș, Gh. Popescu-Gorj, doctor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în postfață, instituțiile statului nu se prea îngrămădesc să susțină cutezătorii, iar aceștia o fac pe banii proprii, merită să faci istorie promovând tradiționalismul nostru care s a dovedit deosebit de sănătos. Dacă prefațatorul remarcă asemenea lucrări realizate asupra Dăneștilor, Drâncenilor, Crețeștilor și Zăpodenilor - pe care le evidențiază, autorul menționează alte opere ca cele referitoare la comunele Ipatele (M. Ciobotaru), Puiești (Dan Răvaru), la care se adaugă cele despre Vutcani (Ion Diaconu), Vulturești (M.Ciobotaru), Ciocani (Cicerone Medeleanu), Dolhești (Vicu Merlan), Pogănești
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]