66 matches
-
luate-n seamă Gheaț-ascunsă-n inimi naște, numai, teamă. Frica de-a-mpărți cu cel ce-acum ne cere Teama de-a privi la cei ce plâng de foame. Să nu cumva să pierdem din cele adunate Cu avaria-n suflet, călcăm credinți uitate... Cel ce dăruiește, când nu-i sărbătoare Și ce-l ce-ngrijește când o rană doare, Cel ce simte-n suflet, a Omeniei floare Și s-apleacă-n fața suferinței goale Cel ce știe-n viață cum se mișcă Roata Și
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1422636009.html [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
de alimente a fost asigurată deabea în a doua jumătate a secolului XX, și implicit, cazurile de obezitate au fost relativ rare. În perioada actuală, surplusul de alimente este asigurat, favorizând excesele culinare, dar pe fondul unei scăderi a forței credinții religioase și a lipsei unui efort fizic, cu care omul a fost programat genetic. Rezultatul evident este obezitatea și problemele digestive ocazionate după marile sărbători. Oare și la musulmani există astfel de probleme ? Aparent, pe fondul unei credințe religioase puternice
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1483949584.html [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
curgătoare și mitică, aidoma simbiozei nemaiîntâlnite dintre fizionomia calmă a pustiului galben și modulația vijelioasă a unui fluviu nepotolit. Căci „muzica este un grai izvorât din inimă și menit s-aducă dragoste și-nfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite”, spunea același compozitor român în cadrul Discursului de recepție rostit în Ședința Academiei Române, în anul 1933. Iar pentru HARICLEEA DARCLÉE, relația creator-personaj s-a desfășurat continuu cu o forță uimitoare între nelimitele articulării melodico-filozofice a actului de interpretare
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
ne lase nouă, urmașilor, o țară creștină mare, nesfârtecată, în care noi să trăim demni, respectați de alte popoare. Mergând mai departe în trecutul îndepărtat, de pildă ce au ei oare (acești foști corigenți la istorie și limba română) cu credințea noastră precreștina ? de ce să nu fie nici macar pomenita când se știe și... slavă Domnului ! au mai rămas vestigii pentru a dovedi în mod vizibil, palpabil că dacii aveau o civilizație avansată, care rezultă în primul rând din cunoștințele lor de
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_nu_este_iubit_eminescu_d_elena_armenescu_1371270465.html [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
deloc o joacă, Să fugi de greu s-ajungi-n cloaca Ce-ar fi mai ușoară și-așa facilă, Dar, te-ar duce pe albia senilă... Să fi român.. așa multe doruri, Nu-s un mănunchi, ci mii de stoluri, Melancolii de credinți nestrămutate, Bucurii între zboruri înaripate.. Să fiți români.. ce mare mândrie! Cu ai noștri străbuni, spirit de glie, De familie, prietenie, pură iubire, Inimi ce bat cu fine emoții-n neștire.. Să fi român nu-i ceva insignifiant, Când toți
SĂ FI ROMÂN.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1450044565.html [Corola-blog/BlogPost/368067_a_369396]
-
92 din 02 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Iată-l, iată Satan vine/ Răzbătând prin verzi lumine,/ Pe-un fulger strălucitor./ Umbre, stăfii despletite,/ Cucuveici, Iele zburlite,/ Și Rusaliile pocite/ Îl urmează ca un nor./ Voi cu suflete curate/ Cu credinți nestrămutate,/ Oameni buni, femei, copii,/ Voi creștinelor popoare,/ Faceți cruci mântuitoare,/ Căci e noaptea-ngrozitoare,/ Noaptea Sfântului Andrei”. Marele poet român Vasile Alecsandri descrie semnele evidente, care pun în mișcare haosul, culminînd cu Noaptea strigoilor, o noapte de spaimă, cînd
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
țară, în Romănia. E bine ca românii să lucreze pentru ei înșiși aici în România și să ne gândim că altă dată satul românesc era plin de copii și acum se află intr-o însingurare și o singurătate tristă. Conform credinți creștine, Fecioara Maria s-a născut în urma unei minuni din părinții ei, Ioachim și Ana, ajunși la bătrânețe fără prunci. Potrivit redactorului nostru, Remus Rădulescu, maica Domnului este sfănta cea mai cinstită în creștinism. În vestul țării foarte multe biserici
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
bună știință și pe conștiința și, că dacă nu ar declară adevărul, s'ar face culpabil de delictul de mărturie mincinoasă. Martorii, aparținînd unor confesiuni religioase, recunoscute, depun juramantul în formă prescrisa mai sus însă, modificată în partea religioasă, potrivit credinții lor. Cei fără confesiune declară pe onoare și conștiința că vor spune adevărul. Muții și surdo-mutii, știutori de carte, jură, transcriind formulă de mai sus și iscalind-o, iar cei care nu știu să scrie, jură prin semne, cu ajutorul unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
alt individ, provenit tot din trei grade de nașteri din flori (IX 290)“, din “al șaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a noua foachie (fată din flori) (XVII 22)“ (cf. Mușlea, Bârlea). Pamfile afirmă și el că, “după unele credinți, tricoliciul se face dintr-un copil din flori, după altele este copilul unei fete greșită cu un flăcău, născută și dânsa tot astfel, dintr-o mamă zămislită la fel.“ d) Născut din părinți incestuoși. Pricolici se fac din “copii din
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
a început în acel an să construiască biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În același act se precizează că mănăstirea a fost închinată de către ctitor "la sfânta și marea biserică din Cetatea Ierusalimului (...) unde este începutul și capul și întărirea credinții noastre". Istoricul ieșean N.A. Bogdan a văzut la începutul secolului al XX-lea o inscripție în limba greacă deasupra ușii de intrare în pridvor, în care era precizat anul 1627 ca an al începerii construcției. De asemenea, acest an apărea
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
a căror supremă ambiție este ca să devie căpitani în garda națională. Ambiție hazlie, dar puțin periculoasă. Pe de altă parte nici noi n-am prea confundat pe roșii noștri cu radicalii din Franța. Răi sau buni, acești din urmă au credinți constante, pe când ai noștri au cel mult apucături constante; cei dentîi sânt curajoși la caz de trebuință, ai noștri la primejdie s-ascund în gaură de șarpe; aciia refuză slujbe de la reacție, ai noștri rup mânicile reacționarilor când sânt la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cum a vrut să se recomande Timpul, face asemeni lucruri el se degradă din zi în zi și dă pretexte altora să facă patriotism din nou și să deschisă alte jurnale pentru același număr de cetitori, pentru oameni de aceleași credinți, dară cari zic că le-ar plăcea un limbagiu mai demn, o purtare mai convenabile și o limbă mai curată. N-ar crede cineva ochilor săi proprii că aceste șiruri sunt scrise în România. Dar față cu această înfruntare, făcută
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
patimelor de cari este cuprins, tinde întruna, gravitează cătră un ideal. În fiecare zi el crede că l-a atins și iarăși în fiecare zi se convinge că idealul de ieri nu este decât o nălucire a minții sale; încît credinți religioase, sisteme metafizice nu sunt decât părțile repetate ale unei spirale imense care, ridicîndu-se prin infinitul timpului, ne conduce la Divinitate, căci acolo numai se află adevăratul răspuns ce omul îl caută pre pământ ". [2 martie 1877] TEATRU ["CU MULȚĂMIRE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
figurează ca întemeietori, alături de cei doi, G.T. Kirileanu, D. Mihalache, Leon Mrejeriu, C. Rădulescu-Codin și Șt. St. Tuțescu. În articolul-program, Ținta noastră, se precizează că I.C. vrea să sporească cercetarea creației populare, a „adevăratelor comori de gândire și simțire, de credinți și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire a unei religiuni naturale pentru una reflexivă s-a mai întîmplat în omenire. Amintim numaidecât transformarea idolatriei Arabilor în religia curat monoteistă a lui Mohamed și primirea creștinismului de vechea lume păgână. Zamolxis, propagatorul acestei credinți fu adorat mai târziu el însuși ca zeu. S-ar părea ca zeul către care Zamolxis învățase pe poporul său a se închina se chema Gebeleizis, care nume apoi, când Zamolxis el însuși fu înzeit, se confunda cu acel al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
1917; Primăvara, Arad, 1917; Copiii în război (în colaborare cu A. Melin și Toma Cocișiu), Blaj, 1918; Sub steag străin, București, 1920; Iscariot, Arad, 1925; Homunculus, București, [1925]; Scrieri alese, îngr. Aurel Millea, pref. Mircea Zaciu, București, 1966. Traduceri: Vestitorii credinții. Scrisori ale misionarilor din toate colțurile lumii, I, Blaj, 1911; Lázár Stefan, Floarea Betuliei, Orăștie, 1913. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 95-106; I. Agârbiceanu, Un scriitor ardelean: Al. Ciura, CRE, 1928, 130; Octavian C. Tăslăoanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lor. Convertiți cu forța la catolicism de zelul Isabellei cea Catolică, musulmani din Castilia, cărora li se reproșează că sub aparența creștină își păstrează limba, ritualurile si obiceiurile, sînt și ei persecutați. Deci, un rege catolic care și-a dovedit credinți este cel care se alătură cruciadei pe care papa Pius al V-lea se chinuie să o organizeze încă de la începuturile pontificatului iau. Și nu fără motiv: în timp ce pirații din Africa de nord aduc nesiguranța pînă în mijlocul posesiunilor spaniole din
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ediția a II-a, 1996). 62. Ion Ianoși, „Prezentare” la V. Soloviov, N. Berdiaev, Gh. Fedotov, Creștinism și antisemitism, Editura Humanitas, București, 1992. 63. Viorica S. Constantinescu, Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
d’Ethnologie, Paris, 1971. 135. A Historical Atlas of the Jewish People, ed. Eli Barnavi și Miriam Eliav-Feldon, Schocken Books, New York, 1992. 136. Elisabeth Revel-Neher, The Image of the Jew in Bizantine Art, Pergamon Press, Oxford, 1992. 137. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Editura Socec, București, 1915. 138. Pelle János, Az utolsó vérvádak. Az etnikai gyulölet és a politikai manipuláció kelet-európai történetébol, Budapesta, 1996. 139. Andrei Oișteanu, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Editura Nemira, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
configurează, din această per-spectivă, alegoria cărții-călătorie: cronicarul, în ipostaza sa de homo viator, deplasându-se în timp și inițiindu-l pe cititor 71 pe drumul lecturii, într-un demers moderat, realizat cu discernământ și măsură, astfel încât "celea ce să cad credinții istoricești hotare [s.m.]72 să nu fie depășite. În relație cu locul comun al credinței fie ea în spațiul hotărnicit al istoriei, în Dumnezeu sau în puterea scrisului cartea-candelă propune un alt topos, sacru, al luminii străjuind gândul învățăturii 73
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; După dragoste, București, 1901; Instrucțiuni și chestionar pentru culegerea materialului de folclor, București, 1904; Datinile noastre la naștere, București, 1909; Zmei și zâne, București, 1909; Datinile noastre la nuntă, București, 1910; Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915; ed. introd. Iordan Datcu, București, 1995; ed. Irina Nicolau și Carmen Huluță, București, 2000; Botanica poporului român (în colaborare cu Mihail Lupescu), Fălticeni, 1915; Cruzimi, Iași, 1921; Monografia orașului Botoșani, Fălticeni, 1926; Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
al Județului Botoșani cu nr. 676, din 30 noiembrie 1919, recomanda un număr de 22 de subiecte pentru "conferințile și convorbirile de la întrunirile poporale". Lista începea cu: "1. În negura vremilor (vremuri de nevoi, lupte cu străini, viața socială, păstrarea credinții); 2. Deșteptarea neamului; 3. Unirea Principatelor; 4. Regatul României; 5. Spre înfăptuirea idealului național, (războiul mondial, cauzele lui, rezultatul la care am ajuns)" (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos. 1/1919, vol. III, f. 761). 205 Vezi comentariile prilejuite
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinți și superstiții ale poporului român (1915), Descîntecele românilor (1931), Noțiuni de folclor (1933), Ouăle de Paști (1937). Fondator și director al primei reviste românești de folclor, Șezătoarea (Fălticeni, 1892-1929). În 1899 a fost ales vicepreședinte al Societății Americane de Folclor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o gravă eroare. Pe de altă parte, respectul excesiv față de integritatea unei cărți limitează șansele cititorului comun de a se apropia de aceasta. în opțiunea pe care am făcut-o a cîntă rit greu faptul că lucrarea lui Artur Gorovei Credinți și superstiții ale poporului român a fost republicată în anul 1995 de Editura Grai și suflet - Cultura Națională sub îngrijirea lui Iordan Datcu; prin urmare, cititorul pregătit s-o parcurgă o poate găsi fără dificultate. Am procedat în felul următor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]