565 matches
-
cei ce strigă îndurare? Cei mulți nu recunosc că au greșit și-n orice clipă sunt din nou în stare să facă-același lucru înmiit. - Nu tu ești cel menit să pedepsească. Există pentru asta un destin ce poartă-n mână cremene și iască cu care-aprinde codrii-ntregi de chin . - La ce folos când în această viață își fac de cap și își bat joc de noi, când în prostia noastră se răsfață sfidând și pe acum și pe apoi? - Tu rabzi
DIALOG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1461129759.html [Corola-blog/BlogPost/381926_a_383255]
-
vedea aceste frumuseți mai de aproape. Din loc în loc sunt parcări unde ne-am oprit adesea chemați de frumusețea nemaiîntâlnita a pietrelor așezate că într-o intenție de a fi pictate de mâini măiestre sau cantate în versuri că de cremene, ori într-o simfonie care să cuprindă tot spațiul până în slavă cerului. De nu știu câte ori am coborât din mașină și am admirat frumusețea formațiunilor care imi sugerau comparația cu niste uriașe gogoloaie de aluat care nu apucaseră să se unească
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
gaseste pulbere de aur. Pasărea de pradă nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărito, cele mai trufase dobitoace n-au călcat pe ea, si leul n-a trecut niciodată pe ea. Omul își pune mâna pe stâncă de cremene, si răstoarnă munții din rădăcina. Sapă șanțuri în stânci, si ochiul lui privește tot ce este de preț în ele. Oprește curgerea apelor, și scoate la lumină ce este ascuns.” O scriitoare inspirată spunea că așa cum pământul este brăzdat cu
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
ortodoxă, alergând spre îmbrățișarea caldă la sânul Mamei sfinte, aducând regelui Ferdinand și iubitoarei Regine Maria, Buna Vestire a reînvierii Țării lui Mihai Vodă Viteazul. Laurii gloriei Basarabiei legendare s-au întrupat în aurele Eroilor, Mucenicilor și Sfinților. Puterea de cremene a rezistenței religioase basarabene împotriva rusificării principatului lor și al nostru milenar a fost Biserica-Mamă în frunte cu Odorul ei scump, poporul ortodox. Pentru mine, Principatul lui Burebista-Basarabia, Crăiasă și Martiră este acel tainic și sacru-Acasă: locul de înfrumusețare al
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
a sătenilor. Este totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică un sat dezorganizat, al nimănui. Satul implică și ideea de statornicie, ca în expresia „a face sat cu cineva” sau „nu putură să facă sat în limba română” (B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
zgomot nici când tună cerul, dacă se-aud clopoțeii de-argint ai melodiilor Alexandrei Ungureanu, ce-mprăștie văzuți și nevăzuți nori. Nu se-așterne huma umbrei pe gânduri nici când cad obloane pe gândul speranței, căci melodiile Alexandrei Ungureanu sparg cremenea pustiului și redeșteaptă aspirația! Moldoveanca oneșteancă, frumoasă ca boarea luminii, ca taina, ca iubirea, ca visul zăpezii, Alexandra Ungureanu, e o interpretă de muzică pop-house-dance, talentată numai și numai ca ea, șoptind melodia numai și numai ca ea! Toate cântecele
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421037529.html [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
grijă de frate pe tărâmul ființei luminate din sine acolo unde se întâlnesc râul cu ramul acolo unde planta vieții devine o floare străfulgerată de vis fără de patos... fără de vină... rădăcini din abis și coroane de foc din frunze de cremene rostesc împreună tăinuirea vorbelor celor cu noimă de rugă deplină. Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 7.01. 2014 (A.D.) pe pagina personală https://www.facebook.com
POEM HIERATIC XXVII COPACUL DIN PALMA LUMII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1436731599.html [Corola-blog/BlogPost/379910_a_381239]
-
mai tare să o ascundă, pe-atât urlă ea mai tare și face semne disperate de undeva, din nevăzut... (Capitolul II, p. 29) Străbunicul cel falnic al Alexandrei-Svetlana, impunător ca un dac dârz, cu trăsături de haiduc, cu credința de cremene, neclintită, Eroul care și-a salvat confrații, pe cei aproape 1.000 de români aflați în trenul istoric ce trebuia să integreze cu prezența lor, unitatea de Neam a celor peste o sută de mii de români de la Alba Iulia
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
mai degrabă o bărbăție de tunet cu viori de ecou ce face auzită iubirea de pământ și de cer în adânca sa venerație pentru Dumnezeu și Neam. Alteori, trupul i se leagănă delicat și fragil, deși stârnește o tărie de cremene în fața năvălirilor ce ne răvășesc mereu Patria, săltând semeață într-o rezistență ce arde mistic cu pâlpâiri ascetice de azur. Prospețimea minții, flacăra rugii, glasul inimii suie în cățui de stihie spirituală, emanând o voință de argint, aurită într-o
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
a mea frunte rece-mi duce gândul Și îl coboară-n stropii care pică. Pe-afară rece, din clocot făurita, Gândirea dura, flacăra ce frige, Statuie mândră-n piatră dăltuita, Prin vene-mi curge apă-n loc de sânge. Cu cremenea ființei mele, În înălțimi ating Fecioara. Mi-e fruntea-ncununata doar cu stele, De la Fecioara ce se vede seară. Eu plâng cu picurii de roua Și plâng cu stropii mari de ploaie, A mea durere v-o transmit și vouă, Al
STATUIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1423306995.html [Corola-blog/BlogPost/367790_a_369119]
-
înrâurire asupra formării lui Eminescu a avut-o biblioteca gimnaziștilor din casa lui Pumnul, de care s-a îngrijit o perioadă de timp. Acum a cunoscut comedioarele lui Vasile Alecsandri, ”Iorgu de la Sadagura”, „Creditorii”, „Zgârcitul risipitor”, „Rusaliile în satul lui Cremene”, „Millo director sau Mania posturilor”etc. Pe 16 aprilie 1863 Eminescu dispare din școală, unii eminescologi punând accent pe faptul că a murit Pumnul și Eminescu n-avea de ce să mai stea la școală. Adevărul este altul. După ce se vede
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
din lacrimi de cleștare ... M-aș face orizont din pescăruși și vele Și pentru ochii tăi un cer clipind de stele, Pentru-un sărut o galaxie din inele Și univers din universuri peste ele ... M-aș face face flacără din cremene aprins Și pentru ochii tăi aș arde ca un cuptor încins Pentr-un sărut dogoritor ca soarele nestins Și-aș arde-n foc de focul tău cuprins ... Dac-ai putea, sărut ... (R.N.B.) Din vârf de stânci, uitate în milenii Trecute
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
Iar tot ce-o scrie “mare” viitorul/ În fapte de-adevăr, frumos și bine,/ Va fi ca semnul vieții prins la sân./ Prin veacuri, te va adora poporul,/ De-acuma, pân-la ultimul Român!...(La răscrucea Neamului). Vasile Blănaru-Flamură, turnat din cremene la temelii Neamul Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
potecile fără întoarceri, uitările,/ și calea lactee și crucea Golgotei și tot ce-navem./ Ale noastre au fost văpăile mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară s-au cimentat în amar;/ de-am sărutat obrajii Neamului cu buzele de cremene/ ale noastre au fost sângerările și geamătul nostrum plenar./ Atunci, o țara mea-osândă! Ți-am făcut din inimi drapele /în mii de falduri, cu sânge, cu lanuri bogate și cer înstelat, să le poarte copiii copiilor noștri de azi și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
nici arginții-n rugină,/ ci-n locul lor, o, țara mea! Doar prigonirile am ales./ Să stingă văpaia speranțelor mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară cimentate în veac/ și, sărutând obrajii Tăi, Doamne, cu buzele cioplite din cremene,/ ne vom reîntoarc-n istorii la capătul suferințelor ce tac... (Golgota iluziilor). Obsesia trecutului s-a revoltat odată cu primii fulgi care au căzut cu resemnare pe noua Golgotă. Și-a luat ultimul dor din ruga îndurărilor devenind colindul încătușat. Memoria i-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
și al tehnologiilor moderne”. Mi-am amintit de maiștrii mineri Tudor Moraru, Pavel Oțel, Alexandru Farcaș, cel care vorbea ungurește cu cumnatul meu. Erau cei mai buni. Ajunseseră, împreună cu brigăzile lor, la performanța de a înainta cu mare viteză în cremenea muntelui. Și ce sărbătoare, ce bucurie la care participau și localnicii alături de mineri, când s-a străpuns tronsonul Cetățuia - Aref al galeriei de fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
cât publică doar poezie și avangardă. Deci, reflecția mea de mai înainte e de ascultat și de înțeles în adevărul ei frust, total deznhibant. Am vrut mereu să fie cu mine și lângă mine caractere, nume puternice, personalități tari cum cremenea, care să creadă, ca și mine, în Poezie ca în Dumnezeu. Pentru care Valoarea, și ceea ce presupune ajungerea la ea, și conviețuirea cu ea, să constituie religie în sine. Reafirm convingerea mea că Poezia (o despart, nu am încotro, de
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1483421148.html [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
să-i împodobească acea cochilie goală a vederii. în talpă, lasă-mi iarba amară să-mi vindece rănile iar drumul de jad, drumul... lasă-i nodurile să-mi atingă tâmplele, de câte ori noaptea ființei mele se adâncește în banal. voi scăpăra cremenea cuvântului printre pașii sămânței de plumb, până la durerea desprinderii cojii de bobocul uimit de lumina soarelui. m-am rătăcit o clipă în pumnul fiarei. m-a strâns fără milă, jinduind la fulgerele fără culoare ale tăcerilor false. un zvâcnet de
DĂRUIEŞTE-MI, DOAMNE, GRAŢIA PIETREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Daruieste_mi_doamne_gratia_pietrei_anne_marie_bejliu_1327877818.html [Corola-blog/BlogPost/360569_a_361898]
-
natură cu întregul ei Cer și Pământ. Pe partitura sentimentelor Mamei se compune simfonia Odorului celest. În inima Mamei sunt intonații de rugă, de dor, de har și de grații. În firul de țărână tors de străbuni, s-a miluit cremenea tăriei Ei, pe care s-a zidit o sfântă ctitorie de Cer și Cuvânt. Mama este un simbol de credință, imn liturgic, o revărsare a Cerului, un izvor nesecat al pământului, un răsărit de soare, un munte de Dor, un
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
se culce, ochii în ochi se pătrund și se satură. Gândul are un mugure ascuns, izbește cu dalta în piatră, scrie sfârșind în cuvântul ce iese din fântâni spre cer. Atingând cu privirea un cuib rotitor ca un izvor în cremene, unde lumina gândește pe Unul și ceilalți se întrevăd în EL. Cu zâmbetul, în numele lui, fructul celest se naște cu inima roșie ori verde, moștenire pământului să-i fie. Referință Bibliografică: Zidind în piatră / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN
ZIDIND ÎN PIATRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Zidind_in_piatra_llelu_nicolae_valareanu_1359471871_y5t1j.html [Corola-blog/BlogPost/348889_a_350218]
-
prind mai toți spectatorii care se destind în teatre-accesorii. Cele trei pahare, cu niveluri patru, sunt în anchetare la un idolatru. TURNURILE GEMENE Nu două turnuri gemene, cinci se ridică-n cer spre neființă, făcute nu-s din fier și cremene ci, din lacrimi uscate-n neștiință. Trei se văd bine, sunt manipulate de întuneric scurs în loc umbros, sunt cele mai expuse și mai vătămate de bezne, vânate pentr-un descărnat craniu de os. Două sunt adolescente încă, discret pălăvrăgesc ca
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
iar plec - când am chef: da - sunt zeu... ...sunt erou din Hristos și vasală mi-e moartea stau drept - în picioare - sfidând chiar și soartea... AMARĂ - OARBĂ VIAȚĂ FĂRĂ FELINAR amară - oarbă viață fără felinar ciobanul și-a pierdut și cremene și-amnar doar hoinărim prin munții fără har plânsul se-aude rar - și tot mai rar de ce trimisu-m-ai aici să fac de strajă? drept falnică moșie-mi dai pustia: nici sfânt și nici martir nu-s - să-ți
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
Manierați, cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți să nu-mparți bucuria cu ei. Zvelte căprioare și căpriori în rut, Fagi și stejari, mesteceni, arțari și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat discret printre livezi și vii, În mijlocul unei mari împărății Cu amintiri ce-n tâmple
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus Sus la Ceahlău cu turma Și că iubitului i-a spus Să-i șteargă-n lume urma Și s-o preschimbe-n cremene Cu dânsul să rămână Și-n veci de veci să-i semene, Să fie împreună. Iar eu pe-aceștia-i cred și cred În tâlcuri înțelepte, Cu voia-n taine să purced, A Domnului, ce drept e! Referință Bibliografică: Năvalnicul - poem după
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
neliniștea apelor Răsfrântă peste ecourile triumfale Sau miracolul săpat În tainice, foșnitoare păduri Nici doar cerul ocrotit De izvorul seninului Ci mai este și plaiul Pe care Tâmpla vremii l-a vrut leagăn Nemuririi lui Decebal Și bulgărele acela Din cremene Înfirbântat cu ideal Sub însemnele tăriei Purtat de Bălcescu la Palermo Și gândul stăpânitor peste mâna ce cioplea La Paris Coloana infinitului, purtată în ascuns În sufletul lui Brâncuși Sfântă comoară, turnul veșniciei noastre Stâlp casei și legătura cu cerul
IDENTIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1480603956.html [Corola-blog/BlogPost/370506_a_371835]