561 matches
-
Avid de divin. Atîția d și v în două cuvinte te fac să te gîndești la o gură cu prea mulți dinți. Iată cum începe divina aviditate: "Trepte ursuze pîrîind grăbit/ Pași, sughite secundarul,/ Umbre scîncesc pe pernă/ Gesturi de cremene își fac semn". Despletire e o altă încercare poeticească: Cînd eram în lună/ Eram sperie-lună// Cînd eram în soare/ Eram sperie-soare// Cînd eram în tine/ Mă speriam de mine..." Bravo, pentru sinceritate! Leacul pentru astfel de sperieturi lirice ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
difuzelor vedenii nocturne. S-ar putea susține că limbajul uzual adună umbrele marilor legități ale cuvântului pur, căzute pe o suprafață neuniformă. Cândva, limbile uneau oamenii. Să ne imaginăm că suntem în epoca de piatră. Noapte, focuri, bătaia ciocanelor de cremene. Deodată se aud pași; toți până la unul, oamenii se aruncă spre arme, încremenind în poziție de luptă, amenințătoare. Dar iată că din întuneric li se rostește un nume cunoscut și imediat se lămurește totul: vin ai noștri. "Ai noștri!" - răsună
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
a entuziasmat, mi-a dat o stare de beție, mi s-a părut ceva nemaipomenit. - De fapt, era o glorificare a izbânzii omului. - Fără îndoială. Am scris acest poem fără nici o urmă de sentiment de cedare josnică sau ipocrizie. Mioara Cremene, care era în redacție mi l-a publicat așa cum i l-am dat. Apoi mi-au mai apărut câteva poezii. Când am făcut un volum și l-am depus, redactorul cărții mi-a spus: "Bine, dar astea par scrise acum
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
sale. Un roman de Radu Rosetti se intitulează explicit: Cu paloșul. Același autor are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun țintaș, un fel de campion la pistol viteză. Performanțele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sînt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient de Ștefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece în culise. Domnitorul revine în scenă și se scuză oarecum pentru fapta sa de a folosi semnul puterii împotriva unui
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm Sub un amnar ce-aprinde-un fir de iască O cremene mi-e gândul așteptând Scânteile ivindu-se pe rând Făptura ta de flacără s-o nască. Sunt eu acel ce caută, suflând, O-ntruchipare-a ta mai omenească, În vâlvătăi de rug apoi să crească Si să te-aud vorbind
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
fiecare sub câte un astru stau mieii doar murmurele hypnotice din vreme în vreme îi deconspiră și-ndepărtat, foarte departe lemnul agonic au ajuns sus se aud horcăind, li s-au spart venele, au spume la gură, în pumnii de cremene strălucesc cuțitele lungi. ei nu au iubit niciodată nu au chip, temniceri le sunt frații, în abatoare, altceva nu știu, meseria lor este moartea acum au mâinile roșii acum cămășile lor sunt roșii coboară versantul pe fiecare umăr au câte
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
Dar ei au firi omenești în care studiul atent află contraste ce s-ar numi și scăderi - pentru alții inacceptabile. Portretul făcut lui Zaharia Stancu este, în acest domeniu, exemplar. în luptător, în insul dintr-o bucată cu reflexe de cremene, martorul îl descopere pe actor - pe un mare actor. Iată-l pe Camil Petrescu, "Om descurajant și dificil", de o "umoare delicat instabilă" - sună ca un diagnostic în termenii unei profesiuni ce nu se divulgă, dar se pronunță. O căsătorie
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
pe șleau, în poezie s-a instalat anotimpul musonului și plouă ca dracu'. E o umezeală insuportabilă și reumatică. Aflăm acest lucru tot din revista Caligraf, de la cele două poetese care debutează tomnatic și, probabil, din această pricină, pluvios. Lucia Cremene, de pildă, pune pe seama îngerilor care plîng manifestarea unor ploi subtile: " Cînd îngerii plîng / lacrimile lor cad peste noi / și se topesc în suflet și-n gînd / ca niște nevăzute ploi." (Cînd îngerii plîng), în vreme ce Anna Eichert, de o inspirație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
de la Focșani, prin revista Oglinda literar|. Dar deși vine pe filieră moldovenească, vocea lirică este cumva apropiată geografic de Mehedinți, originea ei fiind la Reșița, în Caraș-Severin. Poeta se numește Nicoleta Giura și, surprinzător, unifică interesul pentru îngeri al Luciei Cremene cu fascinația pentru ploaie ca agent al fertilității. Iată ce zice Nicoleta: "Vreau / să fiu Nor / Ca cerul (pardon! n.n,) să îmi aline / Gîndul.// Vreau să fiu / Ploaie. / Pămîntul să mă aștepte.// Trage ușa, înger tăcut, / Și închide cuvîntul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
Congresului orientaliștilor, care Întrunea 700 de Învățați din 40 de țări. I-a fost Încredințată misiunea de a depune o coroană de bronz la Columna lui Traian, din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgărașilor, Gheorghe Cârțan a spus atunci doar atât: „Roma e mama noastră!”. După prima călătorie la Roma, Badea Cârțan a fost imediat primit În lumea intelectuală a Capitalei. În cinstea lui s-au organizat banchete, drumurile lui au devenit legende
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
toarte de foc! Și nu asmuți limba de chiparos a splendorii, căci până În moarte voi fi căzut la pat, bolnav de Îndurare... ZIDURI MINCINOASE, PAPAGALI INFIDELI... Mă plimb printr-un acest oraș decapitat Într-o robă a dragostei. Cingătoarea de cremene a morții mă strânge-n corset. Numai așa pot strivi autobuzele foșnitoare de parcă niciodată n-aș fi intrat Într-o mănăstire și nu e de ajuns! De aceea Îți scriu din fuga muririi, fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
Maria Toacă - sub titlul ,,Poporul lui Traian” nu-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de a începe filmările unei
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
-mi grindina descumpănirii despică semnul și neuitarea cade în ropot nemărginit ploaia celestă grindina neghicirii pe acoperișul lumii se sparge heruvul destăinuit într’un cerc luminos se arată purtând pe patru aripi izbăvitorul miel însângerat Graiul pietrelor o tăcere de cremene cuprinde clipa ceasul și ziua câtă iarbă și frunză naude navede nagreul văzduhului nici urmă de foșnet adierile-s duse’n pierzanii și nu e duh ori arătare neștiută să desferece graiul ascuns al pietrelor iar până la miezul magic al
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
dragoste (1943-1954) (Ed. Polirom, 98. 000 lei); Alexandru Tzigara - Samurcaș - Memorii III 1919-1930 (Ed. Meridiane, 133 000 lei); Sergiu Miculescu - Măștile lui Eugen Ionescu (Ed. Pontica, 70 000 lei); Gib I. Mihăescu - Nuvele regăsite (Ed. Echinox, 120 000 lei); Mioara Cremene - Dicționar inițiatic al ordinelor cavalerești (Ed. Polirom, 298 000 lei); Silvia Kerim - Fereastra de la Veneția (Ed. Minerva, 95 000 lei); Sylvie Germain - Zile de mânie (Ed. Pandora-M, 141 000 lei); Raoul Șorban - Invazie de stafii (Ed. Meridiane, 105 000
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
jucat de-a lungul istoriei, aspirațiile morale și spirituale ale unor societăți, similitudinile frapante cu lumea prezentă, tainele, ritualurile și practicile inițiatice. Autoarea are în vedere atât spațiul european, cât și o varietate de confrerii musulmane și extrem orientale. Mioara Cremene: Dicționar inițiatic al ordinelor cavalerești. Editura Polirom, Iași-București, 2003. Preț: 298 000 lei. Timpul eroilor Rafael Sánchez Mazas, membru fondator și ideolog al Falangei, scapă ca prin minune de o execuție în grup, într-o perioadă când mulți deținuți franchiști
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
cum? Din anul întîi am trecut direct în anul patru. Tocmai avea loc reforma învățămîntului și aveai posibilitatea să dai mai multe examene odată. Am fost foarte puțini cei care am avut acest curaj. Am absolvit șase: Vlad Mugur, Mioara Cremene, Jeni Acterian, Dumitru Neleanu, George Teodorescu și cu mine. Institutul s-a înființat așadar în 1948, prin desființarea Conservatorului Regal, si a început prin a nu avea profesori la regie. Era o jale. Muriseră Victor Ion Popa, Ion Sava și
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
soțioară. Dar ce mînca grasone al nostru de arăta ca protopărinții săi mitologici? Căci de mîncat mînca ceva în fiecare seară, la televizor, ceva! Ce?" Ca și următoarea insultă moale precum o pastă, acolo unde ar trebui o duritate de cremene: "Dar tocmai cînd moara de vînturi părea că expiază, cu o ultimă zvîcnire zvînturaticului îi cășună pe Sadoveanu, Călinescu, Arghezi, Preda, Barbu, Stănescu... Porcul metaforic îi îngălă cu grele batjocuri (ticăloși, obedienți), încercînd astfel să-și sporească prestigiul de rîmător
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
Mircea Anghelescu Un pasaj din interesantele memorii ale Mioarei Cremene, recent apărute sub forma unor dialoguri cu Mariana Sipoș (La ce e bun Parisul, Ed. Universal Dalsi), mi-a atras atenția și cred că nu numai mie, pentru că e vorba acolo de un personaj pitoresc și extrem de simpatic, neobișnuit în
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
monomanie, inofensivă pentru alții, plină de suferință dar și de delicii pentru sine însuși, care se consumă în spațiul poeziei. Poet, dar poet al altor iubiri, adică traducător de poezie, Otto Starck, "mărunt, rotofei și ochelarist", cum îl descrie Mioara Cremene, era acum patruzeci de ani și este în continuare un împătimit al poeziei clasice persane. Nu-mi amintesc cînd ne-am întîlnit prima dată, dar evident îl știu din perioada studenției; mi-l amintesc bine din întîlniri probabil întîmplătoare dar
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
întîmplătoare dar neapărat lungi, prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul, pe care-l accepta el - era poezia persană și traducerile la care lucra. Cred că e o exagerare a memoriei excepționale a Mioarei Cremene, sau un artificiu poetic, imaginea acelui adolescent excesiv de poliglot, "un poliglot înnăscut aș zice... (care) vorbea și scria sanscrita, japoneza, împreună cu două duzini de alte limbi și dialecte asiatice" și care "compunea o epopee scrisă în limba vietnameză" (p. 133
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
1982) și pot depune mărturie că nu numai în aceste cărți, dar și în nesfîrșitele noastre turniruri ca susținători ai perfecțiunii poeziei persane, respectiv, arabe vechi, elocința, lirismul și toate celelalte înzestrări ale îndrăgostitului erau indiscutabil de partea sa. Mioara Cremene știe că Otto Starck, azi, "trăiește în enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului" și i-a citit recent o traducere "într-o revistă israeliană intitulată Pro și contra...". Nu cunosc revista respectivă, dar să-mi dea voie
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
un prieten..." Beția mistică de care vorbește Omar Khayyam în catrenul 187, se înțelege, este aceea a poeziei... Otto Starck, "trăiește într-o enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului"? O, nu, să mă ierte distinsa poetă Mioara Cremene și fermecătoarea memorialistă! Otto Starck trăiește ca un prinț și în jurul lui este o lume întreagă, o lume bogată și indiferentă la micile noastre mizerii, în care întrezăresc silueta uscățivă a lui Macedonski și poate pe cea a lui Iuliu
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
Rezultatele contestațiilor făcute de elevii doljeni la probele naționale de bacalaureat au fost afișate, vineri dimineață, la sediul liceelor, aproximativ 200 de elevi primind alte note în urma recorectării lucrărilor, potrivit conducerii Inspectoratul Școlar Județean. Inspectorul școlar Cerasela Cremene a afirmat, vineri, că din primele estimări ale rezultatelor contestațiilor depuse în Dolj, un număr de 200 de lucrări au primit o altă notă decât cea contestată, informează. "Asta nu înseamnă că au promovat bacalaureatul respectivii elevi. Doar că notele
Bacalaureat 2011: În Dolj, peste 200 de lucrări au primit alte note, în urma contestaţiilor de la bacalaureat - estimări () [Corola-journal/Journalistic/25855_a_27180]
-
contestată, informează. "Asta nu înseamnă că au promovat bacalaureatul respectivii elevi. Doar că notele contestate au fost modificate în urma recorectării. O să știm dacă sunt cazuri de elevi care au promovat în urma contestațiilor după ora 13.00", a declarat inspectorul Cerasela Cremene. Potrivit inspectorului general al ISJ Dolj, Mihaela Moțățeanu, liceele din județ au afișat rezultatele celor aproximativ 2.200 de contestații depuse de elevii doljeni. Nu avem încă datele legate de rezultatul acestor contestații. Au fost afișate în centrele de bacalareat
Bacalaureat 2011: În Dolj, peste 200 de lucrări au primit alte note, în urma contestaţiilor de la bacalaureat - estimări () [Corola-journal/Journalistic/25855_a_27180]
-
aceste contestații", a declarat inspectorul general Mihaela Moțățeanu. Aproximativ 2.000 de contestații au fost înregistrate, luni, la centrul de examen din județul Dolj, în condițiile în care peste 4.000 de liceeni au picat bacalaureatul. Potrivit inspectorului școlar Cerasela Cremene, în județul Dolj au picat examenul de bacalaureat 4.078 de elevi, din cei 7.221 înscriși la probele naționale. Doar 39,74 la sută din cei 7.221 de elevi din județul Dolj înscriși la bacalaureat au promovat examenul
Bacalaureat 2011: În Dolj, peste 200 de lucrări au primit alte note, în urma contestaţiilor de la bacalaureat - estimări () [Corola-journal/Journalistic/25855_a_27180]