236 matches
-
și pepracticile relevante în domeniu. Documentul armonizează două perspective teoretice complementare în ceea ce privește modul de definire și abordare a fenomenului drogurilor, luând în considerare principalele arii pe care acesta le afectează major – sănătatea și ordinea/siguranța publică. Din perspectiva criminologică, consumul și traficul de droguri sunt comportamente sociale deviante , asociate adesea altor tipuri de criminalitate, emergente modului specific de organizare și funcționare a societății, multifactorial determinate de o serie de amenințări, riscuri și vulnerabilități localizate la nivelul mediului extern global
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
potrivit Luju: - că există dovezi care mențin bănuiala că Berbeceanu a săvârșit faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa; - comisarul este un pericol pentru ordinea publică pentru că "evaluarea acestuia are la bază o analiză strict criminologică a datelor deja existente la dosar, nefiind necesară efectuarea unui probatoriu separat". Adaugă că un probatoriu separat cu privire la pericolul public reprezentat de Berbeceanu este "inadmisibil", argumentând că ar avea în vedere un "comportament viitor, imprevizibil și incert al acestuia". În
Zi decisivă pentru Berbeceanu. De Ce a rămas după gratii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59999_a_61324]
-
acordat un amplu interviu pe care l-am structurat în două părți. În primul dintre ele veți afla de ce oamenii ucid și cum ar trebui să fie tratați în societate. DC News: De ce omul comite crime? Alin Leș: Teoriile sociologice, criminologice, (neuro-)psihologice, psihiatrice, psihanalitice (psihodinamice), culturale, chiar care încearcă să explice actul criminal, sunt numeroase. Fiecare aduce o plusvaloare perspectivei asupra crimei/actului criminal. Unele pun accent pe reacția socială, altele pe mediul indus de politicieni în rândul populației, altele
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
răspund (trecerea la act) unor stimuli ale căror valențe interpretative presupun o anumită semnificație dată de internalizarea acestora, altele pe complexul/binomul „personalitate - situație" (cu care, în mare măsură, sunt și eu de acord) șamd. În volumul „Criminologie și psihologie criminologică. Delincvență. Psihopatologie. Criminalitate" am afirmat că dragostea este scopul ascuns al crimei. Robert Ressler, agent în rezervă al Federal Bureau of Investigation (FBI), după ce-a investigat renumiții 36 de criminali care au comis crime cu motivație sexuală, care aveau
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
în cea de-a doua ne-a zis de ce moartea este cel de-al doilea nostru nume. DC News: Ce este crima? Alin Leș: Dificil de răspuns. Și totuși, depinde de perspectivă! Dacă v-aș răspunde din punct de vedere criminologic, crima reprezintă acțiunea antisocială a unei persoane de a suprima fizic viața altei/altor persoane. Ce ne interesează aici? În subsidiar, „polimorfismul trecerii la actul violent incită la o lectură integrativă luînd în considerare aspectele legate de personalitatea subiectului și
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
unei alte persoane, un drept, o atitudine, un punct de vedere și care se finalizează cu răspundere penală dacă fapta este prevăzută de legea penală. Dacă v-aș răspunde din punct de vedere psihologic-criminologic, v-aș spune mai amplu: psihologia criminologică ia în calcul (pentru moment, din păcate, doar teoretic în România) toate datele fenomenului criminal: „mediul (fizic, geografic, social, istoric, familial, personal); terenul (factor biologic, ereditar, congenital, constituțional); personalitatea (tendințele reacționale ale subiectului, trăsăturile psihologice); contextul (punctul de plecare al
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
de periculozitate este recunoscută științific (în Occident) ca fiind de două feluri: psihiatrică, ce are legătură cu boala psihică diagnosticată psihiatric (deci cu patologia/psihopatologia), interesându-ne legătura ei cu mecanismul trecerii la act (o minoritate din sânul populației) și criminologică, ce are legătură cu mecanismul trecerii la actul criminal din partea unei persoane care, cu sau fără boală psihică în momentul comiterii actului criminal, indiferent că este la primul act criminal pasibil de a fi pedepsit de legea penală, sau nu
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
Anca Murgoci Psihologul Alin Leș a lansat volumul "Criminologie și Psihologie criminologică", o lucrare caracterizată ca fiind una "atipică", în sensul în care cele două părți care o compun sunt prezentate sub forma beletristic-științifică. Este o carte mai mult decât binevenită pentru că în peisajul românesc lucrările despre acest domeniu lipsesc cu desăvărșire
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
mult decât binevenită pentru că în peisajul românesc lucrările despre acest domeniu lipsesc cu desăvărșire. Expertul Alin Leș a vorbit - pentru - despre această carte. Această carte nu și-a propus de la bun început să devină un volum de criminologie și psihologie criminologică. Abia din momentul în care am început să tratez, în partea a doua a acesteia, aspecte ce țin de spațiul criminologiei și al psihologiei criminologice, mi-am dat seama că ea tinde „să devină" ceva, și încă ceva atipic. Atipic
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
nu și-a propus de la bun început să devină un volum de criminologie și psihologie criminologică. Abia din momentul în care am început să tratez, în partea a doua a acesteia, aspecte ce țin de spațiul criminologiei și al psihologiei criminologice, mi-am dat seama că ea tinde „să devină" ceva, și încă ceva atipic. Atipic pentru c-am îmbinat stilul beletristic cu cel științific rezultând o prezentare beletristic-științifică a informațiilor (marca Baruch Spinoza). Este evident că în domeniul criminologiei lucrările
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
atipic. Atipic pentru c-am îmbinat stilul beletristic cu cel științific rezultând o prezentare beletristic-științifică a informațiilor (marca Baruch Spinoza). Este evident că în domeniul criminologiei lucrările sunt destul de rare... și originale în România. Nu mai vorbesc de domeniul psihologiei criminologice, absolut nou pentru mulți (O scurtă mențiune: din punctul nostru de vedere, psihologia criminologică sau psiho-criminologia și criminologia clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
beletristic-științifică a informațiilor (marca Baruch Spinoza). Este evident că în domeniul criminologiei lucrările sunt destul de rare... și originale în România. Nu mai vorbesc de domeniul psihologiei criminologice, absolut nou pentru mulți (O scurtă mențiune: din punctul nostru de vedere, psihologia criminologică sau psiho-criminologia și criminologia clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3) neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3) neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie din România sunt atât de puține pentru că încă de timpuriu (1967-1968) s-a încercat „sovietizarea prevenției" din perspectivă criminologică", a zis Alin Leș. "Din păcate, în prezent, atitudinea politică și a marii majorități a cadrelor universitare, de „întreținere a sovietismului conceptual și, implicit, atitudinal" (și pentru faptul că nu sunt specializați în Criminologie, cu diplomă de absolvire și prerogative
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
cu diplomă de absolvire și prerogative) față de o disciplină precum Criminologia, de anvergură în Occident (inclusiv Ungaria), cu o desființare a Institutului Național de Criminologie (2007) ne predispune, ca societate, la a înțelege tot mai denaturat sensul și efectul prevenției criminologice. În concluzie, nu doar că marea majoritate a lucrărilor de criminologie românești nu au substanță (lipsa aproape totală a vreunei viziuni profesionale originale), dar nu oferă nici măcar un model inventiv de soluție sau perspectivă, cu atât mai puțin o impunere
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
în spațiul legii penale sau civile. Sunt scrise doar pentru a justifica postul din X sau Y Universitate", a conchis expertul criminolog. Printre subiectele abordate în carte puteți găsi: "Un profil psiho-criminologic al psihopatului în societatea românească", "Eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică", "Singurătatea poate premedita psiho-criminologic", " Boala fizică. Sau despre „trăsătura principală de caracter” a morții", "„Drogul” uman: părinții". VEZI AICI mai multe detalii despre volumul "Criminologie și Psihologie criminologică"
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
profil psiho-criminologic al psihopatului în societatea românească", "Eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică", "Singurătatea poate premedita psiho-criminologic", " Boala fizică. Sau despre „trăsătura principală de caracter” a morții", "„Drogul” uman: părinții". VEZI AICI mai multe detalii despre volumul "Criminologie și Psihologie criminologică"
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
țări în care valorile democratice sunt puse la îndoială, precum Iran, Coreea de Nord, parțial în China și cu tentative recente în Turcia. Violența în mass-media, ca factor criminogen în societatea modernă, actuală, tinde să capete un rol covârșitor, față de care studiile criminologice în domeniu urmăresc să găsească modalități de delimitare și forme de răspuns cât mai adecvate. Bibliografie selectivă Delany, Colin, How Social Media Accelerated Tunisia’Revolution: An Inside View, www.huffingtonpost.com, 25 ianuarie 2013 Garcin-Marrou, Isabelle, Media vs.Terorism, Editura
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
Beck, 2016, p. 193. ... 82. Conform opiniei juridice exprimate, problema satisfacției sexuale ca condiție de tipicitate (fie ea și intrinsecă) a infracțiunii nu poate fi analizată strict prin prisma instituțiilor de drept penal, ci printr-o abordare multidisciplinară, de ordin criminologic și psihologic. Astfel, teoriile moderne referitoare la cauzele comiterii infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale au fost amplu analizate de către psihologi și criminologi, care au încercat să ofere explicații cuprinzătoare ale abuzului sexual, să identifice factorii individuali asociați cu
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
vizează întregul spectru al ipotezelor în care, după o primă "abatere" sancționată sau nu de organele judiciare, persoana reiterează comportamentul penal. Așadar, în înțelesul Strategiei naționale pentru prevenirea recidivei (SNPR) 2025-2029, recidiva - în sens larg, respectiv în sens psihologic/ sociologic/ criminologic - va cuprinde atât ipotezele de recidivă în sensul Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și celelalte situații în care o persoană a comis o primă faptă penală, iar ulterior acelui moment, în pofida existenței unei "avertizări oficiale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
au generat date primare și pe analiza unor materiale secundare din literatura de specialitate, destinate fundamentării unor politici în domeniu, de tip evidence-based - bazate pe dovezi. Unicitatea studiului pe care se bazează strategia este dată de abordarea multidisciplinară, sociologică, psihologică, criminologică și juridică, și de metodologia eclectică. La nivel de metodologie, au fost combinate o profundă documentare științifică cu metode sociologice, cu măsurători psihologice și cu analize statistice efectuate pe bazele de date, inclusiv pe bazele de date instituționale oferite de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
sau a drogurilor, în momentul în care au comis faptele pentru care au fost condamnați. Analiza literaturii de specialitate fundamentate empiric ne indică moduri în care familia și educația sunt implicate în fenomenul recidivei penale. În limbajul de specialitate psiho- criminologic săvârșirea de infracțiuni de către minori se numește delincvență juvenilă. Factorii de risc ai delincvenței juvenile au fost analizați atât la nivel individual, fiind avute în vedere coeficientul de inteligență (IQ) scăzut, control slab al impulsurilor antisociale, încălcarea normelor, dezangajare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
parchetului de pe lângă curtea de apel sau în cauzele preluate de la parchetele ierarhic inferioare; ... b) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală și îndrumă procurorii criminaliști de la parchetele subordonate; ... c) organizează activitatea de cercetare criminologică și de valorificare a rezultatelor acesteia în legătură cu cauzele care generează și condițiile care favorizează săvârșirea de infracțiuni; ... d) exercită atribuțiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c) , dacă nu sunt date de procurorul general al parchetului de
REGULAMENTUL din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274233]