461 matches
-
spre Dumnezeu. Aflat mereu printre studenți, majoritatea din ei de origine americană, neancorați într-un mediu religios autentic, Părintele Alexander Schmemann i-a îndrumat în aprofundarea învățăturii dogmatice a Bisericii, pe care fiecare credincios este dator să o trăiască fără crispare. Despre atmosfera de la școală, decanul Institutului „Sfântul Vladimir“ nota în anul 1976, în Jurnalul său: „Din punctul meu de vedere, jumătate din studenți sunt periculoși pentru Biserică - psihologia lor, tendințele lor, un fel de obsesie continuă pentru ceva. Ortodoxia pe
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
totdeauna simțirea, blândețea, sinceritatea, cinstea și alte flori de cristal de pe întinderile dumnezeiești ... Ele ne aduc de la Dumnezeu, din tăria înălțimilor, pe aripi, smerenia și ne învață zborul, să ne potrivim pașii zilelor noastre împrejurărilor, să căutăm fără osteneală și crispare dreptatea și frumusețea faptelor ... Și, continuă, cu răsuflarea întretăiată, ca pentru o binecuvântare mult așteptată: „Ne dăruiește puterea duhului pentru a zămisli și a crește la rândul nostru sămânță de rod sub tălpi, a înțelepți cu iertare și milostenie scurta
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
Iași la Pădureni și fiul său Marian Diaconu, o năzbâtie de copil ce și-a asumat rolul celui responsabil cu buna dispoziție, reușind să ne scoată, cu nevinovăția lui debordantă și incapacitatea de percepere a stresului, pe noi adulții, din crisparea emoțiilor și a gândurilor, pentru lucrul bine făcut. Ajunși în Pădureni în jurul orelor 11.00, am fost întâmpinați de cel mai modest și mai ospitalier OM, de primul gospodar al comunei, cel ce administrează destinele locuitorilor acestei comune, încă din
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1415738174.html [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
viața, și ce este clipa? Aceleași sunt. Toate s-adună a vis - și prinse-ntr-o noimă, și-o surdă uitare, când valul te-mpinge spre negrul abis. O, Doamne-al cărărilor veșnic părinte, speranța se duce, și-n vane crispări spre Tine se-ndreapt-acum ultime gânduri - Tu, cel ce veghezi și veniri, și plecări... Când timpul e gata să spintece clipa, al vieții Izvor peste ape pășește - renunță, vâslaș, la obsesia salvării - odihna și pacea la El o găsește. DEZMĂȚURI Dezmățutrile-s
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_dezmat_la_daniel_ionita_1364455711.html [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
fel de cantonament izolat, în afara Bucureștiului. Graba aceasta mi s-a părut ușor bizară, știind că programele vechi s-au redactat în aproximativ un an. Și mai bizară am găsit lipsa de comunicare pe subiect, o anumită secretomanie, ba chiar crispare, deși, practic, vorbim de o clamată transparență și o decizie care se va repercuta asupra a milioane de elevi. Am încercat să aflu lista completă a membrilor din grupurile de lucru, pe disciplina mea, și nu numai. Informația este publică
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine by https://republica.ro/noua-programa-la-scoala-se-va-invata-mai-putin-vom-crea-in-schimb-elevul-nou-care-va-discuta-despre-orice [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
care și un necalificat ar fi potrivit, cu un minim de spontaneitate. Până când aceste programe vor fi făcute publice, nu putem decât să facem presupuneri, mai optimiste sau mai pesimiste. Deoacamdată, din sursele contactate, care au reușit să treacă peste crisparea și secretomania inițiale, lucrurile se creionează foarte sumbru. De pildă, la geografie se dorește o axare masivă pe orizontul local, cu scăderea ponderii cunoștințelor de profunzime (geografie fizică, elemente de geografie națională și universală). La clasele mari, se propun teme
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine by https://republica.ro/noua-programa-la-scoala-se-va-invata-mai-putin-vom-crea-in-schimb-elevul-nou-care-va-discuta-despre-orice [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
Oare cine se ascundea în spatele acestui nume? Și ce căutase sau ce lăsase în dressing, cel ce pătrunsese în casă? În clipa următoare, am intrat în dressing. Primul meu gând a fost să văd dacă sandalele ce stârniseră toate aceste crispări în viața mea, se aflau la locul lor. Da, erau acolo unde le pusesem eu, doar că... alături de ele apăruseră și sandalele mele cele pierdute. Preocupată, am început să le studiez. Cineva îmi adusese înapoi sandalele, fără să le ia
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1428310222.html [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
Vieru nu-și menționează confesiunea creștină, ci doar esența credinței sale. Această deschidere spre universalitate i-a dat posibilitatea să înțeleagă mai bine omul, în întreagă statura sa. Abordarea tematicii morții la Grigore Vieru se face în chip firesc, fără crispări de prisos. El se adresează morții omenește vorbind, ca de la egal la egal și o roagă se se pună în locul omului și din această ipostază, să privească lucrurile. Dacă ar avea mamă și ar pierde-o, dacă ar avea copii
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
fiecare sorbitură fiecare fiind copleșit de gândul că la scurtă vreme poate simți fiorul morții. Simțind tăria și gustul licorii, sclipirile din ochi au fost scăpate de sub control. Fiecare stătea cu ochii pe expresia feței celorlalți, așteptăndu-se la semne de crispare, la contorsiuni, la încercări disperate de a lega sunetele... Destinderea fiecăruia a avut același efect asupra fiecărora. Băutura nu era otrăvită. Alarma s-a vădit a fi falsă! - Acum ce facem ?! - Ne vedem de treabă ! - Și sticla ? - Care dintre ele
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475141150.html [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
Râul care îi pândea sosirea de sub un indicator de circulație Când o ajuta să coboare din taxi, o privi și amuți de uimire văzând-o cât de frumoasă era. Aveline îl salută pe Râul oferindu-i obrazul înțepenit de asprimea crispării. Unde dracul a ajuns ea, pentru ce și mai ales pentru cine? Râul care se aștepta să primească mai mult decât un pupic pe obraz, dezamăgit, o conduse spre un bloc cu patru nivele, care de afară nu arata prea
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
pe scaunul dinspre fereastră. Rezemându-și coatele de masă, contactul cu velurul așternut acum i se păru adevărat generator, izvoditor de absolute și necesare forțe. Vedea în asta chiar o strategie. Instantaneu realiză cum destinderea-i e comutată miraculos în crispare. Privirile celuilalt îi săgetară inimă și cuget. Conștientientiză că e vinovat. În plus, și oprimat de tinerețea și de nervozitatea în exces sfidător etalate de F. Tânărul dădea roată mesei, nepăsându-i c-obstrucționează traseul ultimelor săgeți luminoase ale amurgului
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
Deci secularizarea este această noțiune de fericire individuală, aici și acum, în subiectivitatea alegerii, pentru că secularizarea, de fapt, a avut stări în care fiecare persoană iese din ansamblul ei de apartenență și își poate afirma libertatea sa necondiționată. Secularizarea antrenează crispări de identitate Această întrebare ne pune multe probleme atunci când analizăm secularizarea așa cum am făcut- eu până acum, arătând rădăcinile ei creștine. Din cauza aceasta ne este și foarte dificil să definim creștinismul astăzi, deoarece oamenii au impresia că trăiesc deja într-
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
într-o oarecare măsură, este o formă de reușită inversată a programului Sfântului Apostol Pavel. Putem fi azi totul pentru toți. În mod simplu nimeni nu mai știe cine este, de unde o puternică criză de identitate și de unde secularizarea antrenează crispări de identitate extrem de puternice cu întăriri integriste în marile forturi colective. Preoții, profesorii, soldații sunt în prezent disperați pentru că forma lor de angajament, o formă de angajament în serviciul celorlalți, apare celorlalți ca o sumă de angajamente personale pe care
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
recepție. În dimineața Ajunului, după ce ne-am liniștit, așteptând plecarea spre atelier, Viorica, mai hotărâtă decât mine, m-a luat la colind... „Bună dimineața la Moș Ajun! Am venit și noi odată, la mulți ani cu sănătate...” Cu teama și crisparea care domnea, un început de destindere începuse să apară pe fețele ascultătorilor. Se trezeau amintiri dragi dintr-o viață îngropată dar nu uitată. Titi („mama Titi”), care meșterea ceva în umbra patului, ne zice deodată „dar la mine nu veniți
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
îmi place mie, dar și așa, șatenă este foarte drăguță. Și mai este ceva.... este inteligentă, nu este limitată... are vocabular, idei, își susține cu argumente părerile... nu mă plictisește... Rememorez dansurile cu ea, îi simt mlădierea în brațele mele, crisparea când am strâns-o ușor la piept. Nu a mai dansat de mult cu un alt bărbat în afara soțului, este timorată... îmi vine în cap remarca. A acceptat să ne mai întâlnim. Vom vedea ce iese. Însă am impresia că
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_iii_titlu_provizor_stefana_ivanescu_1358453015.html [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
mâna dreaptă cumpănă adună iluzii de sub licheni aș vrea să iert cu ochii reci luna caută pământ reavăn cerne grâu așteaptă chinul încolțirii tremura ceață e spaimă . . . Pact cu "singur" . . închei un pact cu "singur" privirea pieptăna sentimente peste gard crisparea coboară un nor încărunțind fruntea geamul e închis dacă "tu"existi învață-mă să urc scară să văd cum arată un pod unde cerul stă la taclale cu tine nu pot trece prin viață doar s-atârn trupul de cer
ILUZIE RESEMNATĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Iluzie_resemnata.html [Corola-blog/BlogPost/364663_a_365992]
-
străine nouă, spre a “imobiliza” pentru o jumătate de veac de-atunci încolo, gândul și fapta istorică a nației, și chiar cea personală a fiecăruia. Amprentă de haos și anarhie morală, de înstrăinare a omului de esența lui dumnezeiască, triumful crispării și autoînsingurării voite pentru a mai pretinde o salvare - de la pervertirea controlată a vieții personale, chiar. În anul 1939, am fost concentrat la Regimentul 30 Dorobanți, din Câmpulung Muscel. Făceam parte din compania a III a comandată de căpitanul Connstantinescu
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Grad_de_general_cu_taraf_de_lautari_.html [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
cele mai mari roluri. Azi este un ilustru artist stabilit la Melbourne. Absorbit în el însuși, are absorbit în sângele inimii sale și în porii săi sufletești un oraș căruia îi duce în lume numele: orașul Buhuși! Calea artistului, ocolind crispările și împingerile oarbe înainte a urcat spre o culme aurorală, în țări și continente străine, unde a ajuns celebru, făcând pretutindeni cinste țării sale. Pe când în țară, acum, în vremuri atât de învălmășite, iată că nu Bacăul, ci Ploieștiul îl
SERGIU POBEREZNIC, ARTIST BUHUŞEAN LANSAT PE SCENELE MARII MUZICI, ALE LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_pobereznic_artist_buhu_aurel_v_zgheran_1383133848.html [Corola-blog/BlogPost/357440_a_358769]
-
vă seacă Și răbdarea vi se zvântă, Să luați din somn, oleacă, Toți balaurii la trântă! Din a urii voastre teacă Smulgeți lama ce vă-mplântă Inima, când vă îneacă Furia ce nu cuvântă! Din durerea ce vă toacă Și crisparea ce vă-ncruntă Faceți pâine, să se coacă, Și din mormântare nuntă! Referință Bibliografică: Îndemn de Ziua Imnului / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 941, Anul III, 29 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate
ÎNDEMN DE ZIUA IMNULUI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Indemn_de_ziua_imnului_romeo_tarhon_1375102489.html [Corola-blog/BlogPost/340511_a_341840]
-
asupra propriului conținut sufletesc, atrăgându-ne atenția, cu tact, într-o demonstrație elegantă și convingătoare, că atributul „feminin“ nu e un stigmat de care ar trebui să ne temem. Compoziția sa este autentică, uniliniară, fără alunecări de prisos și fără crispări morale, oferind răgazul trăirilor lăuntrice lucide și pertinente, neabătîndu-se, totuși, de la obiectivul inițial - să fii sincer la modul absolut. Meritul poeziei sale este acela că apare fără ocoliri, spontan și simplu, având rostiri elementare și vii. Dincolo de cuvinte, se află
POEZIA ÎN RUTINA NELIMITĂRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Poezia_in_rutina_nelimitarii.html [Corola-blog/BlogPost/364674_a_366003]
-
de la care au rămas câteva poeme încântătoare ... ” În urma lui s-au editat volumele de care știu: Primele iubiri (1956) în care trăirea lirică este intensă, cuprinsă toată „între prospețimea candorii infantile în receptarea lumii și conservarea acestei ingenuități până la o crispare tragică”; Lupta cu inerția (1958) în care recunoaște existența compromisului, a duplicității ori a indolenței, detestând aceste atitudini ale oamenilor. În poezia Primele iubiri, de exemplu, lirismul confesiv te subjugă: „Azi sunt îndrăgostit. E un curcubeu/ Deasupra lumii sufletului meu
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
pe o beznă-a unui vechi mister, Tu, poarta vieții mele, proaspăt ninsă, Mai scîrțîind prin viscol și prin ger. Și mă cuprinzi, în tremur, ca o floare, Ce se hrănește chiar cu carnea mea... Atunci mă dărui ție în crispare, Îmbogățind cu mine seva ta. Dar chiar cînd totul pare-atît de bine, Sau cel tîrziu cînd ne-am mai liniștit, Să fim conștienți că-n legea firii vine O despărțire, poate și-un sfîrșit. Ne vom pîndi, fără cuvinte,-n
CÎRJĂ DE LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1488818350.html [Corola-blog/BlogPost/383067_a_384396]
-
reverență de către Sorin care îi pândea sosirea de sub un indicator de circulație. Când o ajută să coboare din taxi, o privi și amuți de uimire, văzând-o cât de frumoasă era. Simona îl salută, oferindu-i obrazul înțepenit de asprimea crispării. - Unde dracul am ajuns, pentru ce și mai ales pentru cine? Sorin care se aștepta să primească mai mult decât un pupic pe obraz, dezamăgit, o conduse spre un bloc cu patru nivele care de afară nu arăta prea îmbietor
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
ceea ce vede și ceea ce aude, întorcând totuși privirea asupra propriului conținut sufletesc. Ea știe să ne atragă atenția, cu tact, într-o demonstrație elegantă și convingătoare, asupra atributului „feminin“. Compoziția sa este autentică, uniliniară, fără alunecări de prisos și fără crispări morale, oferind răgazul trăirilor lăuntrice lucide și pertinente. Fără să se abată de la obiectivul inițial - să fii sincer la modul absolut, aceasta ne convinge că dincolo de cuvinte, se află un om viu, în permanentă mișcare. Iar opțiunea sa rămâne orientarea
POEZIA CORINEI LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_autenticitatea_si_prospetimea_devin_o_emblema_in_rime_poezia_corinei_lupu.html [Corola-blog/BlogPost/344311_a_345640]
-
lumii, față de familiar și firesc, față de natură și cultură. E îngăduință față de natura umană, cu bunele și relele ei - conservatorul acceptă omul vechi și nu-și propune să creeze un om nou. E surâs homeric sau chaucerian, mai degrabă decât crispare moralizatoare. Nu e încremenire, ci mers liniștit, la pas. Conservatorul vrea să reformeze cuviincios și realist lumea pentru a o păstra, în timp ce progresistul vrea să arunce tot ce vine din trecut, pentru a impune un viitor utopic, pe care-l
Adrian Papahagi, ”Creștinismul în cetate. Manual de supraviețuire” by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/101031_a_102323]