57 matches
-
în sufletul orășeanului, zidind nevoia trăirii frumosului, adică a vieții, numai în comuniune creștină. Aveam să înțeleg ascultându-l pe Părintele Petru Moga, care mi-a deslușit cum omul modern se poate simți „avizat“, nerămânând pe „dinafară“, „în stare doar criticistă“, simțindu-se cucerit de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și de faptul că lucrul acesta îi aparține. Îl înfrumusețează. Îl îmbogățește și-l face copărtaș la bucuria împlinirii. În altă ordine de idei și, totuși, în aceste condiții, istoria locului lucrează
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
și autorității pe care a căpătat-o viața de cult, în primul rând, exigenței și nivelului în care noi slujim Sfânta Liturghie, practicăm calendarul Bisericii, omul modern s-a simțit avizat. De aceea nu a rămas pe dinafară, în stare criticistă, ci „omul de Câmpina“ s-a simțit cucerit și a înțeles că lucrul acesta îi aparține. Că este al lui. Bucuria de a veni la biserică în mod regulat nu a mai fost o problemă. Am mai reușit un lucru
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
de topor aveți voi în România!”. Iar eu pot să-i dau răspunsul rusului aceluia, după atâția ani, că ”n-au ei atâtea mănăstiri și biserici, câți sfinți le putem da noi”. Deci despre aceasta este vorba: spargerea unei paradigme criticiste, ușor superioare și infatuată occidental, care vezi Doamne ia la rost poporul român. Îi înțelegeți domnule în cauzele respective. Este un neam vlăguit, este un neam terminat. A, apucă-te și vorbește despre toate haimanalele de intelectuali care dau în
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel Kant10 în perioada criticistă, îndeosebi pe imperativul categoric. Rawls își pune propria concepție în antiteză cu utilitarismul. Pretinsa superioritate a teoriei rawlsiene în raport cu utilitarismul nu rezidă în compararea propozițiilor întemeiate pe observație, pe de-o parte, și a principiilor fundamentale ale teoriei, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
un articol la altul (și, am putea spune, de la o carte la alta) se produce o lentă și îndărătnică separare a apelor, o demarcare clară între transparența deschisă a întregului, care înglobează, apropie și armonizează diferențele, și opacitatea părții închise, criticiste, înverșunate, exclusiviste. Pe o latură se află iubirea integratoare din treimea creștină, terțul inclus, timpul kairotic al arhetipului, al mitului eternei reîntoarceri, organicismul istoric, identitatea națională, canonul eminescian, România profundă, poporul român, istoria românilor, intelectualii care se raportează la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transcendent, preferat de Școala platonică, prin a cărui analiză critică Aristotel Își definește poziția, ci de binele realizabil În practică, deci de un bine accesibil omului. Paulsen va fi de acord cu acest punct de vedere aristotelic, adăugându-i nota criticistă. Trebuie să reamintim mereu distincțiile aristotelice prezente la Paulsen (cum, de altfel, ele sunt prezente și la Kant), cum ar fi: raportul dintre stat și individ, dintre om și cetățean, dintre binele individual și cel al colectivității. Celebra definiție a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
apariția articolului Dreptul public al românilor și școala lui Barnuțiu (tipărit separat în 1868 și inclus în volume cu titlul Contra școalei Barnuțiu). Adversar, prin temperament și formație, al oricăror excese, adept al organicismului și al sistemelor filosofice pozitiviste și criticiste, M. a condamnat cu duritate șovinismul și demagogia, pe care le considera responsabile de impasul culturii române, la temelia căreia socotea că s-ar afla așezat „neadevărul”. Rădăcinile acestei situații le găsește în perioada anterioară. Constată că ideea latinității limbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
a predat niciodată un curs despre Kant, spre deosebire de mulți dintre colegii săi. Iar în prelegerile lui Ionescu, referirile la Kant erau sumare și fugitive. Numele filosofului german era pomenit nu atât în relație cu idei și teme specifice ale filosofiei criticiste, cât drept numele unui autor reprezentativ pentru „filosofia științifică”, acea filosofie pe care Ionescu o combătea în mod constant. Învățământul său filosofic a fost îndreptat în mod constant împotriva spiritului raționalist al culturii occidentale moderne care era, pentru Ionescu, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aprofundare, pentru că, într-un registru mai general, cunoașterea este cazul particular al comunicării cu obiectul. Apoi, atât tematizarea cunoașterii, cât și cea a comunicării produc 131 criticisme, nu ontologii. Ceea ce este în plus comun aici este că ambele produse teoretice criticiste ale celor două tematizări folosesc energia existentă și fosilizată a modelului ontologic inițial. Ele funcționează numai prin deconstruirea, prima, a substanței sau formei în profitul subiectului, a doua, a acestui subiect în profitul unui limbaj la care lumea se reduce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mai ales marile înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai din cea real-dogmatică. Exceptând mistica care constituie realiter "sediul grației și al revelației, nu se poate înțelege materialitatea globală a lumii, straturile ei și interdependența lor"6. Asemenea lui Maurice Blondel, Petre Țuțea consideră că omul funcționează ca
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Funcție de modul în care sunt explicate evenimentele și circumstanțele generatoare sau favorizante de acte sau conduite deviante, teoriile asupra devianței pot fi clasificate în (Giddens, A., 2001, p. 191): * Teorii pozitiviste - includ teoriile biologice, psihologice și pe cele sociologice. * Teorii criticiste - se concentrează pe un spațiu social, cultural, istoric foarte larg. În mare parte sunt bazate pe analiza structurilor de clasă și încadrează în primul rând teoriile marxiste asupra devianței și marginalizării. * Teoriile feministe ce pleacă de la constatări statistice care se
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
astfel: 1. Devieri de comportament În sfera relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați În familie, fie sunt neglijați afectiv În familie. Ei afișează o atitudine pesimistă sau criticistă. 2. Devieri de comportament În sfera afectivității, În care elevii sunt irascibili sau total pasivi. (Este cazul elevilor care, de obicei, ei au suferit traume psihice). 3. Devieri de comportament În sfera dezvoltării intelectuale, În care elevii sunt ostili Învățăturii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
hieratice, dispariția anonimatului și revendicările auctorialității), care pregătește iconoclasmul postmedieval. Cunoașterea filozofică se rescrie din perspectiva autofondării metafizice a subiectului (Descartes), prin conferirea atributelor tari cunoașterii tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și, mai ales, hegemonia metodei științifice asupra tuturor disciplinelor umane, care aspiră de acum înainte la corectitudine și progres. Cu o sagace remarcă a lui Constantin Noica, „Modernii nu au mai «văzut» incoruptibilul de la luneta lui Galilei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
inițiatic, de grup închis, de confrerie spirituală. Nu cred deloc în secte, loje, cuiburi, în orice formă de cultură de "grup". Și nici în... "apocrife" creștine. Doresc o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică și care să nu se orienteze după mesajele inițiatice ale unui "maestru spiritual". M-am săturat de "maeștri". Nu numai de maeștri spirituali, ci și de "maeștri" în general, de Führeri, de Duci, de Căpitani, de Conducători. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mai ales marile înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
l-a consacrat ca atare. Se părea că Raționalul lui Tyler va triumfa definitiv și va orienta decisiv știința curriculumului într-o direcție managerial-eficientistă18. Dar anii ’50 nu au mai fost la fel de benefici pentru această orientare. A fost o decadă criticistă, conflictuală și reformistă similară anilor ’80 - care au fost dominați de criticismul postmoderniștilor. 11.5. Declinul criticist și restauratortc "11.5. Declinul criticist și restaurator" Eforturile cercetătorilor de a concepe curricula eficientiste și curricula progresiviste contrastau flagrant cu rezultatele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
in Openly Ideological Research: Between a Rock and a Hard Place”, Interchange, 17 (4), 1986, pp. 63-84. 63. J. Goodman, Elementary Schooling for Critical Democracy, State University of New York Press, Albany, 1992. Actualmente, Harmony School a abandonat cu discreție fundamentele criticiste și nu se mai dorește o „matrice a societății democratice”; s-a transformat într-o rețea de „școli de excelență” de nivel primar și secundar, elitiste, centrate pe valorificarea pedagogică a teoriei inteligenței multiple. 64. Cartea fundamentală a lui Paolo
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
audă) că, după părerea mea, această „măsură originală” nu-i determinată de motive economice, cum se încearcă a se acredita, ci politice. Neîndoielnic prin ea se urmărește un control mai sever al presei culturale, o jugulare a tendințelor centrifuge și criticiste. Presa nu mai e un teren de dialog pentru purtătorii unor opinii contrare, ci un emițător în sens unic. „îmbunătățirea” din 1974 (cea prin care ni s a impus condiția de trimestrial) a fost, lucru de care m-am convins
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]