1,390 matches
-
Absența Prieteniei din lume conduce omenirea sub imperiul erorilor. În trăirea creștin-ortodoxă dacoromână Prietenia crește ca Zorile unei Dimineți frumoase de Primăvară, în care se oglindesc cerurile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei, Ardealului, Banatului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, cu toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1446651108.html [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
ci teologii cu mare anvergură și inventivitate au fost creatorii de compoziții și programe. Puternica influență a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea ctitorie a Movileștilor (1601) a cărei pictură face parte din a doua fază, ultima, a picturii moldovenești din secolele XV-XVI, fază începută în 1535 la Homor și care va merge până la Varlaam și Vasile Lupu. Este vremea în care zugravii pierd
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
prin noua Capitală a lumii Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare nu a considerat nici măcar o clipă, că Cetatea Constantinopolului ar fi descendenta Romei păgâne, pentru a fi supranumită Noua Romă... Marele Împărat Constantin a numit-o deja din pântecele intenției ctitoriei sale: Cetatea închinată frumuseții Maicii Domnului și Măreției Fiului ei, „Împărăteasa orașelor”-Împărăteasa imperiului-Cetatea capitală a celor 1000 de ani ai dacismului veșnic. Nu strămutarea capitalei Imperiului a declanșat ura Apusului, ci sminteala care s-a produs ca urmare a
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
numărul din 2 iulie 1930 publica o chemare pentru reorganizarea PNL, sub titlul „Nevoile județului nostru”, în fine, că-n numărul din decembrie 1942 publica mesajul către români al lui Ion Antonescu și un articol al lui Ion Pillat intitulat „Ctitorii”. De reținut și o caricatură de la „pagina veselă” cu tâlc politic în care Stalin mărturisește: „Părinte, ca să-mi dovedesc credința, n-am aprins numai o candelă, ci întreaga biserică...” Printre colaboratori se numără M. Lungianu, Emilia Șt. Milicescu, N.N. Bobancu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
Clempuș a ținut o frumoasă predică și ne-a reamintit tuturor că doar prin dragoste față de Dumnezeu și cele sfinte reușești să parcurgi drumul plin de încercări al vieții. Imediat dupa slujba, a urmat un Părăstas de Obște pentru toți ctitorii bisericii; cei ce au pus o temelie la ridicarea acestui frumos lăcaș au fost amintiți și gândurile piose și recunoștință celor prezenți s-a indrepat înspre dânșii. Duminică a continuat prin tradiționalul picnic din care nu au lipsit delicioasele mâncăruri
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_romaneasca_in_atlanta.html [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
am participat la simpozionul de Teologie Liturgică dedicat Sfântului Nicolae Cabassila 18 - 20 Iulie 2004 am participat la Simpozionul „Zilele Patriarh Miron Cristea”, ediția a VII - a, care a avut loc la Toplița, în cadrul căruia am prezentat studiul: „Ctitori și Ctitorii Românești la Sfântul Munte Athos” 20 - 26 Iulie 2004 am participat la Izvorul Mureșului la Simpozionul dedicat Românilor de pretutindeni - ediția a VII - a, în cadrul căruia am expus tema: „ Ștefan cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
biserica satului, iar mama Ecaterina Manase, s-a călugărit mai târziu sub numele Elisabeta. A primit la botez numele de Alexandru. La vârsta de 20 de ani a intrat ca frate în obștea mănăstirii Căldărușani care purta hramul Marelui Dimitrie, ctitorie a marelui voievod Matei Basarab unde petrece doi ani de zile (1836-1837) și primește numele de monah Alipie. Merge apoi la Sfântul Munte Athos și se stabilește la schitul românesc Lacu (tot cu hramul Marelui Mucenic Dimitrie) unde viețuiau peste
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
din Calea Rahovei. Grație regimului de tortură aplicat cu mare risipă a fost omorât după 3 luni de schingiuri bestiale și aruncat în groapa comună a cimitirului Bisericii comunei Jilava. După 1965 moaștele părintelui Dumitru se odihnesc binecuvântate în pământul Bisericii ctitoriei sale. * * * Dumitru Iliescu-Palanca-preot, s-a născut în satul Palanca al comunei Nemoiu din județul Vâlcea, la 26 Octombrie 1903. Absolvă școala primară în comuna natală, apoi Gimnaziul „Brătianu” din Drăgășani. Începe cursurile Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” la Râmnicu-Vâlcea, le continuă
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului Mai întâi a fost limba ceasului Unui iulie canicular și halucinant Din urmă cu două veacuri și-un pătrar- Bătând grăbită în crug de vremi și ctitorie Pentru a trezi Fiii și Fiicele Americii Întru jertfirea de sânge Spre pururea izbândă a ființării statale Și a Libertății unei Națiuni O obsesie s-a risipit dar avea să vină alta Un oropsitor a plecat dar avea să vină
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Requiem_pentru_fiii_si_fiicele_americii_.html [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
întreg spațiul românesc actual. Marele monah atonit a construit mai multe mănăstiri în țara noastră, printre care și cea de la Vodița, Mehedinți, în amonte de hidrocentrala Porțile de Fier I. Acesta, Sfântul Nicodim, printre alte multe fapte de cucernicie și ctitorie, a oficiat și slujba de sființire a mănăstirii Cozia, aci lăsând ca prim stareț un om de vază al Domniei-Sale. Dacă ne mai referim și la reședința Episcopală din Râmnic, care datează din secolul al XIV-lea, conturăm suficiente argumente
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
vrednicia și cultură mitropoliților și episcopilor și înființarea și activitatea tipografiilor. Dacă în perioada premergătoare mitropolitului Nifon cultură bisericească din motive obiective a stagnat, istoria recunoaște că Mitropolitul Nifon 5/ a fost un mare și bun următor al datinilor de ctitorie culturală. Tipografia mitropolitului Nifon urmând un program editorial sub îndrumarea mitropolitului Nifon a făcut față nevoilor timpului S-au tipărit aici într-un interval de timp scurt 1852-1862 aproape toate cărțile de ritual. Apostolul Liturghierul, Octoihul, Ceaslovul, Molitvenicul, Triodul, Evanghelia
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_car_varvara_magdalena_maneanu_1368686048.html [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
o informație, după părerea noastră inexactă în totalitate, vorbesc despre o icoană făcătoare de minuni, a Maicii Domnului cu Pruncul (imaginea este postată și pe internet), trimisă la Târgu-Mureș de un călugăr de la Muntele Athos, în 1666, Domnitorului Unirii, pentru ctitoria sa. Acesta trecuse, însă, deja la cele veșnice. Ne vom documenta mai amplu asupra acestui capitol, pentru a vă informa.) Iată, însă, că ceea ce nici Evul Mediu sângeros, nici măcar comuniștii nu au îndrăznit să distrugă au reușit lichelele postdecembriste. Iconostasul
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
părintelui Teoctist Moldovanu, care nu poate fi ruptă de contextul schițat în aceste rânduri. Este, poate, doar o cărămidă în construcție, dar o cărămidă care se zidește, nu se dărâmă. Căci primenirea locului «sigilat» de memoria Voievodului, Mănăstirea Plăviceni - singura ctitorie din țară având hramul (doar al) Sfântului Arhanghel Mihail - nu este doar o oportunitate, ci o datorie.” „În noaptea aceea de 1 Decembrie (n.n. .- 2012) mi-am promis că voi ajunge într-o zi la mănăstirea Plăviceni. S-a întâmplat
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul Drăgănești. După viaductul Albioara este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la cătunul Văratica și de la apele Oltului care scaldă stânca Muntelui Cozia, spre apus, pe drumul național DN7A, se
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul/ Sfintelor Potire./ Ctitorii, pisanii,/ hrisoave cerești,/ stiharul ce-nbracă/ Dacoromânia/ să liturghisească aleasă mărire/ Prea sfintei Crăiese -/ Fecioara Maria! Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
fost Părintele Protosinghel Petroniu Tănase, care s-a născut în anul 1916 în comuna Fărcașa - Județul Neamț, și a trecut la cele veșnice la 22.02.2011. A fost tuns în monahism și format în duhul călugăriei la Mănăstirea Neamț - ctitoria Domnitorului Ștefan Cel Mare și Sfânt din anul 1497, unde a avut marea șansă de a fi coleg cu Sfântul Ioan Iacob Românul... Trăsătura de caracter esențială a Părintelui Petroniu Tănase a fost calitatea de a fi un iubitor și
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei: Cuvântul, 2008, nr. 51; Inscripția românească de pe inelul de aur de la Sucidava / Celei, 2008, nr. 53, p. 19-20; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», 2010, nr. 63, p. 23-24; Tricolorul «este însuși drapelul naționalității române din toate țările locuite de români», 2010, nr. 63, p.24-25; «Scena secerișului» dinaintea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
al dacilor rege', în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2006, nr. 33, p. 15-16; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 23-24; «Scena
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
să fie locuită de cei care vor să participe la congrese, fiind acum mult mai mare și mai importantă. Pe mine mă interesează un singur lucru și anume, ca poporul român să beneficieze de această Academie. Am ridicat-o lângă ctitoria ortodoxă a lui Brâncoveanu din mijlocul Transilvaniei, la poalele Munților Făgăraș, cu un peisaj mirific, pentru a oferi un loc plăcut”... Am profitat și l-am întrebat de prestigiosul muzeu ce are și o bibliotecă cu incunabule, cu sute de
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfânta slujbă a prohodirii, săvârșită în incinta bisericii celei noi - ctitoria sfinției sale, a vrednicului lăcaș monastic al Deltei giurgiuvene a Neajlovului, din ziua de duminică - 21 august 2016, a participat foarte multă lume care l-a cunoscut și la prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc Irineu Arhimandritul!... Au fost
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1471951919.html [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
ambele maluri ale Dunării(de aici tradiția și pretenția de legitimitate a domnitorilor români Vladislav, Radu, Dan și mai ales Mircea cel Bătrân, dar și a unor despoți sârbi fixată chiar în titulatură domnească a uinora, dar atestată istoric de ctitoriile domnești, luptele domnitorilor români din Podunavia -dreapta Dunării și în întreaga politică și acțiune de susținere a elementului românesc din această Podunevie atestată în întreg evul mediu românesc). Al treilea culoar apărat de Banatul de Severin era cel al Motrului
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
biserica din Insula Halki, în biserica Maicii Domnului, zidită de împărații paleologi, dar ajutată cu multe daruri de domnitorul martir. Cu foarte mari eforturi, doamna Marica Brâncoveanu a reușit să aducă în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
a doua variantă a acestei sfinte zidiri. Trebuie amintit faptul că din anul 1910, o dată cu construirea bisericii din satul Romanești, în timpul regelui Carol și a Preasfințitului D.D. Ghinadie cu ajutorul material al lui Nae Busuioc, primar, împreună cu preotul paroh Popescu, noua ctitorie primește Hramul „Intrarea în bise- că a Maicii Domnului”, iar Mănăstirea Pleșești, din aceeași parohie, Romanești, de la această dată prăznuiește hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Traducerea din slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
viața a slujit „Biserica din mers”, cu credincioșie, cu demnitate, cu vrednicie și realism, atent la „luminile” nestinse ale sfinților și ale oamenilor mari, el însuși a lăsat lumină multă, atât prin valoroasa lui operă teologică, istorică și culturală, în ctitoriile bisericești, dar mai ales în viața ucenicilor și a fiilor săi duhovnicești” - după cum mărturisește Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Casian Crăciun Arhiepiscopul Dunării de Jos (unul dintre ucenicii săi mult iubit) în „Prefața” acestei cărți - mărturii și document, ce poartă titlul sugestiv
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
să vă adresez aceste mulțumiri, simple și sincere, cuprins fiind de vii și adânci emoții, din cauza recunoștinței și a prețuirii ce v-o port în chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474442596.html [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]