69 matches
-
așa cum apar ele în mărturiile cele mai sigure: autoportretele. Autorul ne-a oferit un asemenea exercițiu asupra propriei existențe într-un volum anterior, intitulat Autoportret într-o oglindă spartă. De data aceasta nu ne propune o viziune în mozaic, ori cubistă, și n-a spart nici o oglindă. Dar oglinda e omniprezentă, căci fără ea autoportretele pe care le examinează cu atâta finețe de spirit n-ar fi existat. Într-una dintre maximele sale, Leonardo da Vinci ne spune de altfel: , Oglinda
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
și cu determinisme tehnice și mecanice. Omul spectral, cu ale sale conture vagi și translucide, se preschimbă acum în schiță rigidă, într-o precoce prefigurare a unei existențe robotizate. Dacă, din punct de vedere stilistic, există aici atît o componentă cubistă cît și una constructivistă, din punct de vedere moral, mesajul este unul incriminator și polemic. Dacă pînă acum polemica era una implicită și se ducea în planul viziunii și în acela al limbajului, în acela al codurilor și în acela
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
text «simultan» de Iancu, Huelsenbeck și Tzara, reprezentat la Cabaret pe 31 martie 1916. La recomandarea lui Ball, toate exagerările au fost evitate. Sîntem departe de agitația propagandei de extremă-stîngă. Volumul, foarte rezonabil, se inspira mult din estetica expresionistă sau cubistă. Futuriștii erau reprezentați masiv. E ușor de înțeles că internaționalismul era singurul exces revendicat. De altfel, lucrul reiese și din sumar. Se găsesc aici francezul Apollinaire, italienii Marinetti și Modigliani, spaniolul Picasso, rusul Kandinsky, nemți, români și chiar apatrizi... În
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
pe deasupra personajelor sale și sancționează sau mîngîie cu o neascunsă iubire părintească. Privirea fermă, decupajul spațiului prin linie și prin valoare, îi dezvăluie înțelepciunea și luciditatea, imaginea compusă din planuri care se intersectează și se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
a desfătărilor, cu efecte amintind cumva de tehnica xilogravurii. Abordările privilegiază fie personajul central într-o situație relevantă, fie o scenă cheie. Vedem astfel figurări multiple ale Alicei, cînd slabă, cînd grasă, cînd doar ca o siluetă, cînd cu alură cubistă, cînd arcimboldiană. Iepurele și zîmbetul motanului au și ele parte de reprezentări dintre cele mai neașteptate. În cazul poveștii lui Peter Pan pare preferat căpitanul Cîrlig și crocodilul care-l terorizează și mai puțin băiatul care nu voia să crească
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
str. Mercy nr. 4) vor găzdui vernisajul expoziției retrospective a ilustrului sculptor bănățean Ferdinand Gallas (1893-1949). În Banat a organizat o serie de expoziții personale și de grup, unde a participat cu lucrări de plastică mică de factură expresionistă și cubistă. A realizat relieful de pe fațada sediului Sindicatelor Unite din Timișoara, lucrările decorative de inspirație etnografică de pe frontoanele Palatului Ciobanu, statuile de la intrarea Farmaciei „Madonna“ de pe str. Alba Iulia etc. Expoziția, concepută de muzeografa Elena Miklósik, va cuprinde cca 30 de
Agenda2003-42-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281604_a_282933]
-
Păsării de foc sau costumele realizate tot de ea pentru baletul acvatic din Sadko sunt creații remarcabile. Pablo Picasso a compus decorurile pentru „Tricornul” (1919) și Pulcinella (1920), dar cea mai importantă contribuție a sa au fost costumele de inspirație cubistă, concepute pentru Parada (1917), balet pe muzică de Satie, în coregrafia lui Massine. În preajma lor regăsești veșmintele fluide din mătase, pictate de Matisse pentru Cântecul privighetoarei (1920)... Rivalitatea Picasso-Matisse extinsă la lumea baletului. Dintre toți colaboratorii lui Diaghilev, poate singurul
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
scris, în 1995, o carte despre Brâncuși, apărută și în românește în 1999 - Pe urmele lui Brâncuși. În ultimii ani, interesul său major a fost orientat, de altfel, spre critica de artă, domeniu în care are numeroase contribuții (precum Revoluția cubistă - 1982, Sculptura secolului XX - 1984, Pictorii revoluționari mexicani - 1985, Braque - 1987, Arp - 1988, Kupka - 1988, Malevitch - 1993). A organizat câteva mari expoziții la Centrul Pompidou din Paris, - Paris-Berlin, Paris-Moscova, Paris-New York, și e solicitat frecvent, în toată lumea, în calitate de comisar al
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Mare, Griet Nebuna sau Ororile războiului), Francisco Goya în celebrele sale Capricii, între care gravura profund semnificativă, Il sueño de la razòn produce monstruos "Somnul rațiunii naște monștri". De amintit și Guernica lui Picasso, unde durerea apare însă caricaturizată în manieră cubistă. Absurdul antipoezie Precum este știut, cuvântul "poezie" derivă de la grecescul poiein care însemnează a face, a crea. Tot ceea ce un poet scrie cu entuziasm (= en teos în dumnezeu), inspirat de suflul divin, este superior de frumos", afirma Democrit. "Poezia este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ale epocii, Cantos-urile lui Ezra Pound, cunoscut pentru simpatiile sale de extremă dreaptă, multe din tablourile de pe pereți fiind produsul avangardei italiene, a futurismului marinettist, cunoscută fiind opțiunea maestrului pentru fascism, dar avem și cîteva tablouri de sugestie formalistă și cubistă - deși, dacă-l luăm ca reper pe Picasso, cădem în extrema stîngă -, panseurile lui Pierre Klossovski din Sade mon prochain, citate pasate de la Baudelaire la Nietzsche și asimilate dada-ului, este invocat chiar și Huysmans poate pentru Liturghia neagră (La-bas
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
și, deși nu e un hipodrom, încep să fug ca un cal, să cred că fug ca un cal. După cîteva navete, iarba se jilăvește și miroase chiar a iarbă. Mă opresc. (...) lumea, iubite Franz Marc, este pur și simplu cubistă. Exact așa cum, de altfel, o văd și superbii dumneavoastră cai albaștri. Cu unele mici.". Așadar un melanj de ironie și melancolie, un suprarealism moale, precum madlena proustiană înmuiată în ceai. Subliniem, toată reprezentația are loc sub semnul suveran al stilului
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
atras de personalitatea și creația lui Arshile Gorky, emigrantul armean, a cărui influență în anii ’30 a fost decisivă pentru alegerea drumului artistic pe care îl va parcurge. Sub dublul semn al lui Picasso și Miró, Gorky a distilat fragmentarea cubistă și tensiunile suprarealiste într-un limbaj nou care a stat la baza inovațiilor expresionismului abstract. Atât de Kooning cât și Jackson Pollock îi datorează enorm, lucru încă nu pe deplin recunoscut. În anii ’40 de Kooning pictează prima dintre seriile
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > REVĂRSATĂ - ÎNTR-O PICTURĂ CUBISTĂ - Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului http://forum.hotnews.ro/index.php?showtopic=20805&st=2160&p=168209&#entry 168209 treci petreci cu timpul care te locuiește fără hotare totul
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357803_a_359132]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului http://forum.hotnews.ro/index.php?showtopic=20805&st=2160&p=168209&#entry 168209 treci petreci cu timpul care te locuiește fără hotare totul se deschide ca o libertate în cioburi revărsată într-o pictură cubistă te prelingi pe zidurile propriei sarcini de a te proteja de a proteja pasărea care acum nu mai cântă ea piuie întruna printre versuri prelung așternute pe iarbă tălpile tale calcă în gol cuvintele tu calci tâmplele ei și oriunde
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357803_a_359132]
-
din plin vară nu cazi. plutești deasupra ta privindu-ți moartea prin viață trecând inocent ca o secure a metaforei printre necunoscuții din oglinzile ochiurilor de apă virgină Anne Marie Bejliu, 23 martie 2015 Referință Bibliografică: revărsată - într-o pictură cubistă - / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357803_a_359132]
-
M-am învârtit încolo și-ncoace... Îmi place zona în care ați găsit locuința! Nici dac-aș vrea să nu nimeresc vreodată, tot n-aș reuși gluma! Să stai pe Pangratti e istorie?! Și încă într-un imobil cu arhitectură cubistă?! -Da! Ai dreptate! Nici numărul nu trebuie menționat! E unicul edificiu neîncadrat în linia arhitectonica generală! Tocmai de asta ne-a fost accesibil, ce crezi?! Nu-i pomeni absolut nimic de pierderea casei dinainte ipotecate, de greutățile întâmpinate ca să ocupe
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
a mai tot copia ce-au făcut alde Braque sau Picasso). Invitat, în una din seri, la unul din vollarzii Iașului, am descoperit în colecția acestuia, nu fără amuzată "nostalgie", portretul pictorului secretar. Lucrat, atunci, în cea mai indubitabilă manieră cubistă. De cine? Ați ghicit: de unul din pictorii stigmatizați. Azi, adept notoriu al rotundurilor. 21 mai Deasupra lanului de porumb cele două turnuri gotice. Merg, merg, turnurile rămîn tot acolo, nemișcate, imense, înfipte în cerul apusului. În mijlocul podișului moldovenesc, lîngă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ciudat, de fapt; avusesem nenumărate răni, dar nici una gravă. Deși fața mea fusese plină de vânătăi, nici un os fracturat. Aș fi putut să fiu zdrobită ca o coajă de ou și să-mi petrec restul vieții arătând ca o pictură cubistă (după cum s-a exprimat Helen). Știam că am avut noroc. Și uite ce repede îmi cresc unghiile. Am dat din mână ca să-i arăt; două unghii îmi fuseseră smulse din carne și durerea fusese - nu glumesc - de nedescris, cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
uitîndu-se la tavan, apoi s-a așezat pe scaunul de la orgă și a contemplat zidul Edenului. în cele din urmă a zis: — Asta îmi place. — Mă bucur. Desigur, mi-e imposibil să fac o critică de specialitate. Nu este nici cubistă, nici expresionistă, nici suprarealistă, nu este pictură academică sau de doi bani, și nici măcar naivă. Seamănă puțin cu Puvis de Chavannes, dar cine îl mai știe azi pe Puvis de Chavannes? Mi-e teamă că vei fi pedepsit pentru că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
albastru și portocaliu. A ieșit să-mi cumpere tuburi cu vopsele și În decorul ăsta, care semăna cu descrierile pe care mi le făcuse asupra Închisorii lui thailandeze, mi-am pictat prima pînză, o mîzgăleală pe jumătate fovistă, pe jumătate cubistă. „Eliberează-te de obsesii“, Îmi repeta dl. Diekirch. Obsesii? Nu știam ce-s alea, nu pricepeam bine cuvîntul, care era departe de a fi la modă. PÎnă atunci, Îl rugasem pe Dumnezeu să mă elibereze de rău. Dl. Diekirch nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
publicată a autorului, inspirată de tablourile lui Iser, în nr. 4). Colegul său de la Liceul „Sfîntul Sava”, viitorul avocat Leopold Chapier (Ch. Poldy), căruia un alt coleg de cursă lungă, Marcel Iancu, îi va construi în anii ’20 prima locuință cubistă din București, e prezent în fiecare număr cu poeme simboliste destul de palide. La fel Alfred Hefter-Hidalgo și frații Solacolu (ultimii - autori de poeme despre „fecioare”, însoțite de partituri muzicale din Beethoven și Ceaikovski). În zona clișeelor simboliste, secesioniste și Art
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
formă umilă și simplă trebuie să fie considerată ca un zălog al tendințelor, la cea mai recentă generație, de a nu separa Arta de Viață”. Volumul Alcools al lui Guillaume Apollinaire este discutat de recenzentul român prin analogie cu pictura cubistă (al cărei teoretician și susținător pasionat a fost, după cum se știe, chiar poetul francez): „...domnul Apollinaire are talent. La el, groaza de banal se evidențiază mai mult ca la oricine - și a vrut să fie original chiar în punctuație, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un „simultaneism abstract și problematic”, uneori „excesiv de trivial”, care „o fi foarte energic și tare, dar în tot cazul e lipsit de ceea ce e esențial, de poezie”. Zone, cu care se deschide volumul, e privită ca „o încercare de poezie cubistă, probabil”. În „La chanson du Mal-Aimé“, recenzentul vede asociate „un spirit modern și o sensibilitate ascuțită”, iar în „Le pont Mirabeau“ identifică o „simplitate patriarhală”, care însă „nu are nimic comun cu liniștea și calmul lui Francis Jammes sau Thomas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
I, Ediție și prefață de Margareta Feraru, Editura Minerva, București, 1975, pp. 23-24). Dimpotrivă, un adept al noului precum F. Aderca va mărturisi în revista Izbînda ilustrată din 11 iulie-15 august 1921 că, vizitînd la Paris, în 1914, o expoziție cubistă, nu-și dădea prea bine seama dacă nu merita să dea cu piciorul în acele pînze. Semn că învățarea „primelor litere din alfabetul absurdului” era dificilă, dincolo de aparentele sincronizări izolate - rezultat al schimburilor culturale tot mai intense. În 1916, poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lumii care are cocotă. Adică, Weltanschaung-ul său, pentru o mai mare claritate. Viziune și contemplare în mod strict cubice, dar nu de un cubism capricios și antigeometric. Și vreau să dau un exemplu. "Este adevărat că greaca 14 este reprezentarea cubistă a valului mării, reducând la unghiuri unghiuri drepte creasta valurilor, azi atât de renumita cruce frântă (cruz gamada 15) sau încârligată, svastica rasiștilor de acolo și de aici, nu este doar reducția unghiulară în unghiuri drepte a unei imagini a
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]