69 matches
-
a te iubi! FEMEIA ÎN ROȘU Pe strada amintirilor din lumina suavă, candidă a tăcerii, Femeia în roșu docil și subtil viața mi-a intersectat. Privind prin ocheanul de chihlimbar al porții dorului, Am secătuit izvorul vibraților printr-un ritm cugetat. Ritmul pașilor de tangou întrezărea simțul amorului. Amor ce călăuzea frumusețile negrăite ale durerii, Necuvântătoare, de viață dătătoare și îmbietoare. Din adâncul apelor m-a privit prin oglinda inimii, Cuprinzând în brațele calde dimensiunea stelei acelei vestale, Plină de voluptate
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Nu există situație fără speranță. Fiecare circumstanță din viața dvs. poate fi schimbată! - Sunteți un Michelangelo al propriei vieți. David pe care-l sculptați sunteți chiar dvs. dr. Joe Vitale - Hotărâți ce vreți să fiți, să faceți și să aveți, cugetați generând gândurile potrivite, emiteți frecvente corespunzătoare, iar viziunea pe care o aveți va deveni propria dvs. viața. - Gândurile și sentimentele dvs. va creează viața. Așa va fi întotdeauna. Garantat! Lisa Nichols - Nu există în Univers putere mai mare decât cea
Secretul – Rhonda Byrne. Selecție și prezentare, de Adi Popescu by http://revistaderecenzii.ro/secretul-rhonda-byrne-selectie-si-prezentare-de-adi-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339371_a_340700]
-
dar activarea lor se petrece sub pavăza plăcerii de a trăi frumos. Întocmai în aceasta coexistă idealul operei. Pleiada românească de artiști lirici e colosală și aurorală, cu forța de a recâștiga în orice clipă o speranță învinsă, poate redobândi cugetat libertatea pierdută nesăbuit, poate regenera frumusețea devastată, poate reansambla idealul irosit... Totul constă în predarea noastră sufletească pe mâinile tulburătoarei muzici clasice. Una dintre fermecătoarele noastre soprane, sub glasul căreia spiritul e o trestie ce se-ndoaie și vibrează, e
FELICIA FILIP. TIMPUL CÂNTĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412942233.html [Corola-blog/BlogPost/341069_a_342398]
-
bun să perpetuăm Ce-a fost rău să evităm ! Religia s-ajungă-n Școală Necesitate Națională ! Pentru că vine din străbuni Ne-nvată să fim mai buni Și fiecare prin ce face Să fie făcător de Pace ! Ca-Învățătorul Cel de Sus Modelul Suprem IUSUS ! Cugetați, arați și dup' aia semănați ! Anul Nou ce va să vină Să fie doar cu LUMINĂ ! LUMINA Sfântă necreată Ce nu scade niciodată Iar Dascălii dăruitori Pentru elevi, luminători ! Iar ei cu minți luminate, Să învețe multă carte : Care să
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1451233270.html [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
face rațiunea cu privire la ceva ce poate fi cunoscut". "Căutarea"este dorirea unui lucru și are un caracter mai mult afectiv, implicând în procesul ei mai mult funcțiile afective, sufletești; este o aflare prin intermediul sufletului, a sentimentului, o atașare de obiectul cugetat; pe când "cercetarea"implică un act volitiv, constând în căutarea modului de împlinire a dorinței după lucrul dorit. Părinții filocalici intră, și de această dată, în detaliile actului gnoseologic. Ei pătrund în zonele cele mai adânci, am putea spune, în termenii
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
În Epistolele duhovnicești, Sfântul Maxim Mărturisitorul arată drumul pe care îl parcurge gândirea de la lucruri prezumtive, până la cunoașterea lucrului în sine. Într-un limbaj silogistic, Sfântul Maxim Mărturisitorul face distincții între actul cugetării, pe care îl consideră o relație; lucrul cugetat și mintea cugetătoare, care este cunoștința născută a lucrului cugetat în mintea cugetătoare. Tot Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează următoarele etape ale actului cugetării: întâia mișcare a minții către un conținut ideatic sau înțelegerea. Stăruința acesteia în minte dă naștere gândului
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pozitive, cât și celei negative, catafatice sau apofatice, ajungând la simțirea tainică, în stare de extaz, a Celui cunoscut prin participare și prin experiență. Spre deosebire de cunoașterea relativă, bazată pe raționamente și înțelesuri deductive despre Dumnezeu, lipsite de flacăra simțirii celor cugetate, cunoștința prin trăire, fiind o cunoștință în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă în sensul de "cunoștință trăită, ce se ivește
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Timpul va arde și el. Hrănit de înger în pustie, Prigonit de Lume, În vârtej de vânt Sfântul ia carul Cerului. Vântul biruinței Adie peste sat. Denenceputul și denesfârșitul, La întâiul cântat al cocoșului. Urechi de auzit și cuget de cugetat, Printre norii unde Sfânta Duminică Ne așteaptă la Cina Sufletului. Urmele sfinților Fiecare cu sfântul lui, Fiecare cu gândurile lui, Fiecare cu păcatele lui. Urmele sfinților, Pline de lacrimi și rugăciuni, Sunt aievea. Asemeni porumbeilor, Sfinții au pacea lor, Zborul
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_menut_maximinian_al_florin_tene_1344745282.html [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
ce s-a-ntâmplat ?" Noi, prin Cântările Creștine,Să spunem : DOMNU' A Înviat ! Și 40 de zile-n lume, hotărât și necurmat ! Salutul nostru să ne fie, Doar "CHRISTOS A Înviat !" Răspuns din inimă să dai Din suflet, dar și cugetat(Privind în ochi creștinul-frate): "Adevărat A Înviat !" Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Adevărat A Înviat ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1562, Anul
ADEVĂRAT A ÎNVIAT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1428726622.html [Corola-blog/BlogPost/362383_a_363712]
-
Timpul va arde și el. Hrănit de înger în pustie, Prigonit de Lume, În vârtej de vânt Sfântul ia carul Cerului. Vântul biruinței Adie peste sat. Denenceputul și denesfârșitul, La întâiul cântat al cocoșului. Urechi de auzit și cuget de cugetat, Printre norii unde Sfânta Duminică Ne așteaptă la Cina Sufletului. URMELE SFINȚILOR Fiecare cu sfântul lui, Fiecare cu gândurile lui, Fiecare cu păcatele lui. Urmele sfinților, Pline de lacrimi și rugăciuni, Sunt aievea. Asemeni porumbeilor, Sfinții au pacea lor, Zborul
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_rastignt_menut_maximinian_1359532842_lmvoc.html [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
în sufletul tău sentimentul iubirii? Mai poate fi vorba de „creștere”? S-a dovedit în timp că recunoștința atrage recunoștință, nerecunoștința atrage disprețul, iubirea atrage iubire și neiubirea - ură. Sentimentele pe care încerci să le trăiești astăzi, atrag faptele tale cugetate sau necugetate, pe care le vei experimenta mâine și care-ți vor defini viața. Referință Bibliografică: RECUNOSTINTA - „MIEZUL DRAGOSTEI” / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 929, Anul III, 17 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Vavila Popovici
RECUNOSTINTA – „MIEZUL DRAGOSTEI” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/_recunostinta_miezul_vavila_popovici_1374089068.html [Corola-blog/BlogPost/357214_a_358543]
-
rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în stare a înzeci și a însuti cunoștințele noastre și puterea noastră de producțiune. Nu suntem noi aceia cari să ne jucăm de-a reacțiunea, să ne bazăm în argumentarea noastră pe dogmele dreptului divin, pe ficțiuni istorice, pe umbra cugetată a unor stări de lucruri anterioare. Fii ai secolului al nouăsprezecelea, nu ne simțim îndreptățiți în cercetările noastre decât la două lucruri: a cita fapte exacte și a le da o formulă generală. E deci exact că populația autohtonă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
propășirea umanității etc. Totuși nimeni n-a conceput această speranță cu atâta ardoare și profunzime ca Immanuel Kant. După cum scria K. Fischer - unul dintre cei mai importanți comentatori ai filosofului - Kant Înfățișează speranța, această speranță În legalitatea unui sistem adânc cugetat, fără nici o exaltare, fără filantropie, ambele deopotrivă străine filosofiei și caracterului lui Kant. Kant socotea că ceea ce obsedează conștiința omului și a popoarelor este, desigur - viitorul. Aceasta rămâne pentru totdeauna, ideea cea mai străină de partizanat, de Înstrăinare și de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
însuși măsura sa. De aceea e o caracteristică a omului 55v inteligent și de bună - credință că, formulând lucruri sau raporturi în scris sau vorbire, va cerca s-o facă în măsura dictată de firea lucrurilor, în scurt; espresia celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta e specific uman. Pe când omul neinteligent face din sine însuși măsura lucrurilor și mestecă subiectul său în cele ce sunt și se 'ntîmplă, cel cel inteligent și de bună - credință va cerca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o caracteristică a omului 55v inteligent și de bună - credință că, formulând lucruri sau raporturi în scris sau vorbire, va cerca s-o facă în măsura dictată de firea lucrurilor, în scurt; espresia celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta e specific uman. Pe când omul neinteligent face din sine însuși măsura lucrurilor și mestecă subiectul său în cele ce sunt și se 'ntîmplă, cel cel inteligent și de bună - credință va cerca să se dezbere de tot ce-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
literaturii române de D. Murărașu falsifică educația literară și intelectuală a tineretului. Teoreticianul Camil Petrescu se impune atenției criticului prin „agerimea vederilor, bătaia lor lungă, impresia radioactivă a emisiunii ideilor, fenomenul în sfârșit de viață, când original, când numai intens cugetat, nealterat niciodată prin studiu erudit, realitate misterioasă a cărei matrice este un temperament unic între noi.” 7 1 idem, p. 208 2 Pagini de critică literară, vol. II, p. 309 3 idem, p. 310 4 Pagini de critică literară, vol
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
conținut misterios... Pe aceeași linie se plasează și alunele prăjite, țelina, vinul roșu sau șampania. Dacă am trecut la băuturi, trebuie menționat că alcoolul în sine are un fals efect afrodiziac, producând o dezinhibiție care va favoriza actele mai puțin cugetate. Consumat în cantitate mai mare, el va reduce mult calitatea actului sexual, provocând diminuarea senzațiilor și slaba coordonare a mișcărilor. Afrodisiace „speciale“ Dintre droguri, utilizatorii laudă marijuana pentru efectul ei afrodiziac, probabil din cauza senzației de dilatare a timpului pe care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Incertitudinile și un demon al noutății îl împing spre mereu alte inițiative poetice, nu o dată contradictorii în orientările lor. Fronda față de Junimea, deschisă prin „Literatorul”, se va reduce la elogiul tradiției pașoptiste și la conceptul de poezie socială. De la poezia cugetată, bărbătească, țâșnită din durere, cu destinație social-umanitară, pe care o propunea în 1882 în prefața volumului Poezii, M. ajunge în sfera influenței hugoliene, eul poetului unindu-se cu suflul întregii omeniri (Despre poemă). Noțiunile de teorie literară cu care operează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
să păstreze o neutralitate absolută față de ceea ce se petrece Între maghiari și români”, declarație care, În ochii adversarilor, echivala cu abandonarea oficială a idealului național. Cu aceeași ocazie spunea „am fost Întotdeauna de părere că o politică externă serioasă, bine cugetată, nu poate fi un câmp de război pe care partidele pot să se dedea la o luptă de idei contrare”. În politica externă trebuie găsită „acea formulă, care să corespundă nu numai intereselor de astăzi, dar care să corespundă intereselor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noastră de manevră în raport cu tot ce ne apasă: dimpotrivă, ea o lărgește și ne oferă posibilitatea de a o folosi mai eficient în raport cu propriile obiective. A nu ține cont de învățămintele ei ar însemna renunțarea la rațiune și refuzul acțiunilor cugetate. Bibliografie Albats, Evguenia, 1995, La Bombe à retardement. Enquête sur la survie du KGB, trad. fr., Plon, Paris (prima ediție în limba rusă: 1992). Albertoni, Ettore, 1987, Doctrine de la classe politique et théorie des élites, trad. fr., Méridiens-Klincksieck, Paris (prima
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
accentuează în-deosebi veșnicia Fiului, necreabilitatea, neschimbabilitatea și asemănarea în ființă cu Tatăl. Dacă Fiul n-ar fi veșnic, atunci ar exista un moment când Tatăl ar fi nerațional și neînțelept (așlogo" kaiV așsoqo"), ceea ce este de neconceput. Astfel Fiul trebuie cugetat caesențial ființei Tatălui<footnote Epistola enciclică, 4, PG, XVIII, col. 578 A-B. footnote>. N-a fost nici un moment când Fiul nu era(ouște h̀/n pote oște ouJk hjn) <footnote Epistola către Alexandru al Constantinopolului, 4, 6 PG
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
aspirația spre cer numesc - în însuși intervalul acestei calme treceri - noua realitate care se ivește, sufletul operei. Sufletul poetului este sufletul poemului, el se mută în acest loc-separat, al limpezimii din care totul poate începe. Materia sublimată, prefăcută în lucrare cugetată, nu mai e corporeitatea ce umbrește sufletul; smulsă din propria-i negativitate, ea participă la efortul creator al sufletului, devine substanță a artei. Materia nu mai e astfel principiu al răului și al iraționalității, ca în complexul platonician sau în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru acei intelectuali români care, disprețuind tot ce ține de calitatea noastră națională, mizând numai pe valorile universalității, îl tratează pe poet ca pe un "ciomăgar de stradă", după expresia autorului Chirei Chiralina, desigur "în lumina unei gândiri moderne bine cugetate", ca să folosesc cuvintele aceluiași. Atitudinea lui Panait Istrati nu era străină însă de ideile și idealurile aceleiași exaltări umaniste internaționaliste ale unor intelectuali din România care, "nou veniți în literatură", se ilustrau prin a înjosi opera lui Mihai Eminescu, fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
păgubire”315. Elina avea prin urmare dreptul de a dispune de întregul patrimoniu și procedează ca atare, în 1667, invocând, prudentă, motivul vârstei înaintate și al sfârșitului posibil („mai vârtos ajungând acum la vreme de bătrânețe și de mare neputință, cugetat-am în inima mea încă mai înainte, până nu mă petrec din lumea aceasta”316)), în prezența a cinci din cei șase fii - Drăghici, Șerban, Mihai, Matei și Iordache -, „numai fiu-meu Costandin lipsind, căci au fost de la noi către
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]