1,229 matches
-
Dragoș Bucurenci O știre culeasa ieri într-o cârciuma de pe BAR TV: Gigi Becali va fi nas la cununia lui Andrei Hrebenciuc cu Elenă Băsescu. Suntem în Shakespeare cu satelitul... A glooming peace this morning with it brings; The sun, for sorrow, will not show
Deny thy father and refuse thy name… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82909_a_84234]
-
de fapt informația absentă: alături de cuvintele menționate, au fost înregistrate (unele la a doua ediție) mai multe compuse de tipul toxicoman și toxicomanie, narcoman și narcomanie, cocainoman și cocainomanie etc., ca și adjectivul invariabil antidrog. La acestea trebuie adăugate cuvintele culese și explicate de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (ediția I 1982, ediția a doua 1997): de exemplu substantivul drogoman, în care drog, cu sensul bine precizat, se transformă într-un veritabil element de compunere (drogo-). Că nu este
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
scris ale lui Panait Istrati, pentru a nu simți nevoia să le repet și aici. Prilej de a reaminti măcar și unele din vocile care s-au adăugat, în timp, fiecare altfel orchestrate, cunoscutei definiții de mai sus. Și acestea culese mai ales pentru că s-au făcut auzite din cele mai diferite părți ale pămîntului. Nikos Kazantzakis, care avea să-i dea viață a doua oară prin personajul Zorba: "ascultîndu-l ai impresia că pămîntul își îndepărtează zările." Cu aceeași pornire spre
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
drept lege a editării "libertatea de a alege textul" asupra căruia să nu existe dubii că ar trăda gândul scriitorului, în nici un fel. Proiectul este uriaș, cu atât mai mult dacă urmează să includă paginile încă neculese, sau doar parțial culese, din periodice. Binevenită perspectivă pentru "redimensionarea liniilor directoare ale creației" și "înlăturarea clișeelor, locurilor comune și a falselor imagini". Un mod concret de a stabili relația dintre publicistică și opera beletristică, de a descoperi încă o față a complexului laborator
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
însoțitorului de bord, surogat de companie la naștere, la botez, la petreceri, la înmormîntare. Flori grele, mirosind apăsător, narcotizează o ființă care, oricum, trăiește primăvara ca pe-o nevroză, un om pentru care toate cupele tuturor lujerelor au fost deja culese. Și puse la uscat. Încremenirea lui? O cartolină de Paște, de prin anii '30, cu lăcrămioare demi-veștejite, într-o sticluță ca de doctorie și, întredeschisă, o cutie cu fondante. Să iei, să nu iei? O greață de tinerețe care știe
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
vii sau pe cei adormiți? Ai un suflet frumos cum numele tău Marina cu mireasmă de mare și liliac alb. Și ei vor veni cu toți să-ți mângâie singurătatea mereu tânără și brațele-ți obosite de atâția măslini curățați, culeși, sprijiniți. Tu, curajoasă și umilă, mereu îndreptând tot ce se mai poate îndrepta. Azi, în rugăciunea mea te-am zărit serafică, aproape transparentă în ochi cu luminițele din ochii maicii tale, în mână cu valiza aceea legată cu cureaua tatălui
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
fixau insistent. Am deslușit, cu greu, siluetele mai multor corbi înghesuiți unul lângă celălalt pe o ramură. Am avut senzația bizară că mă aflu în fața plutonului de execuție pregătit să-și facă datoria. M-am scuturat ca să îndepărtez asemenea gânduri culese, parcă, din filmele horror și am agitat brațele spre ei ca și cum aș fi vrut să-i lovesc. Brusc și-au luat zborul și s-au făcut nevăzuți. Am răsuflat ușurată și m-am pregătit de plecare. în stradă am simțit
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
Polirom, 2008, traducere din limba germană și note de Cosmin Dragoste), partea mediană a unei trilogii începută cu Zile acasă și arta dispariției, 1986, și promisă a fi sfârșită cu Ultima întoarcere acasă, îndosariază documente copleșitoare ale "holocaustului" nazist. Datele culese, zecile de nume și actele lor par mereu pe punctul de a sufoca o conștiință vie. Dar ele sunt aduse la zi și revizionate dintr-un unghi personal într-un text inspirat definit de Rodica Binder drept "un palimpsest al
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
specialist inegalabil. Sunt reluate astfel integral, dar în miniatură, volumele IX-XIII din monumentala ediție academică. Pentru a nu se repeta față de volumul III din actuala ediție Eminescu, unde exista o selecție din publicistică, D. Vatamaniuc este nevoit să sară articolele culese anterior și să menționeze aceste omisiuni din volumele IV-V - ceea ce dă un aspect ciudat ediției. Mai mult, pentru ca editarea lui Eminescu să fie cu adevărat integrală, la opera originală tipărită în cele cinci volume menționate se mai adaugă două
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
-n vis credințe/ Fii toamnei, ca și viei tale, Anul!/ Și înfierbîntă-le să dea pe-afară!/ Dar stăruind! Deci stăruie cu totul!/ Nu va-nceta de partea ta să doară/ Marea de vis necontenind înotul!/ Și strugurii din cadă fierb; culeasă/ Și strînsă-i via; somnu-i rege-n casă!" (Lîngă somn). Substratul dionisiac trece în forme de scriitură care-l rafinează, rămînînd doar ca un stimul inițial și nu ca un factor decisiv al rezultatului. Prin reducția directității se realizează un spor
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
care se referise, în prefața la monografia Opera lui Mihai Eminescu, la împrejurările nefavorabile în care se află criticul român în comparație cu criticul francez, "care, având a da judecăți asupra lui Moličre și a lui Racine, are la îndemâna sa un material cules și analizat de alții în propoziții critice", va fi fost potrivnic sau chiar atât de potrivnic textologiei pe cât i se părea că ar fi vrut să fie. Dar totodată putem admite că, necunoscând sensul complex al termenului, considera această disciplină
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
derivare cu -ist era formația - presupus stabilă - utecist (echilibrul apolitic aducîndu-l citarea lui ceferist). În 1943 și 1947, în edițiile succesive ale cărții Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", Iorgu Iordan oferea o bogată colecție de derivate în -ist, culese mai ales din presă, în perioada interbelică: constatăm azi că multe din acele formații nu s-au impus - unele fără un motiv evident: autobuzist ("conducător de autobuz"), banchist ("creator sau povestitor de bancuri"), altele pentru că erau, chiar la vremea respectivă
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
98 Idem, Despre preoție, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 150. 99 Sfântul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei, Tâlcuire Ia Evanghelia cea de la Luca, Transcris din chirilică, cules, corectat, stilizat și adaptat la limbajul nostru literar, de diaconul Gheorghe Băbuț, în colecția „Ortodoxia Românească", Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1999, p. 176. 100 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, cu traducerea românească a cuvântului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
absurdă a lui Păcală (în nr. 2), despre „Mitică sau logosul parazitar“ (în nr. 5), despre „originea intențională a lumii în colindele românești“ (în nr. 7). La acestea se pot adăuga poezia rituală de înmormântare, dintre formele cele mai arhaice, culeasă și comentată de Constantin Brăiloiu (în nr. 2), un articol inedit al lui Mircea Vulcănescu despre „spiritul românesc ca ethos uman tragic“ (în nr. 6) și un fragment dintr-un eseu al C. Noica despre Învățăturile lui Neagoe Basarab, recuperat din
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
traducere în limba maghiară al celui germano-evreiesc, Auer), a avut parte de o interesantă experiență cu varianta belințeană a baladei Miorița, din monumentala culegere a lui Sabin Drăgoi, realizată în 1934, Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate (Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942]). După absolvirea studiilor gimnaziale și liceale la Cluj, unde familia sa se mutase din anul 1929 (doar ultima clasă liceală a urmat-o, după Dictatul de la Viena, în limba maghiară, alegând însă
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
poziționați pe suprafața toracelui :2 electrozi culeg tensiunea corespunzătoare derivației 2 iar al treilea electrod reprezintă potențialul de referinta.Frecventa respiratorie este captata cu ajutorul unui termistor cu răspuns rapid. Testele efectuate au indicat un grad ridicat de fidelitate a biosemnalelor culese, acestea incadrandu-se în standardele medicale și de electrosecuritate a pacientului. În următorul pas se dorește a se realiza modulul de transmisie la distanță a semnalelor culese către un sistem expert de prelucrare a datelor.
MODUL DE MONITORIZARE A ACTIVITATII CARDIACE SI RESPIRATORII by CEZAR HAJ () [Corola-journal/Science/84109_a_85434]
-
incluzând lucrări de Bach, Beethoven și Mozart. Doi ani mai tarziu, tot în Sala Dalles, la 7 februarie 1940 este prezentată în primă audiție o lucrare de aproximativ 12 minute, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (tema culeasa de I. D. Petrescu) - variantă pentru violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian). În
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
și dintre manuscrisele din lada sa, a „Convorbirilor”: ce poet nu-și păstrează propriile apariții? Nu, mi-a spus George Muntean, Perpessicius credea că Eminescu a dat la tipografie chiar volumele legate ale „Convorbirilor”, punînd semne la poeziile care trebuiau culese și intercalînd ineditele. Abia în anul 2000, ieșind la iveală noul tezaur de scrisori eminesciene, am înțeles că această teorie a lui Perpessicius se confirmă. Poetul îi scrie Veronicăi Micle în 8 februarie 1882: „Titus îmi propune să-mi editez
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
supoziții. Și mai cred că se poate ca accidentul din 28 iunie 1883 să fi întrerupt brusc această colaborare. Oricum, ulterior, Titu Maiorescu a primit pentru lucru „pachetul” de la Socec, nu de la Eminescu. Corectura, se-nțelege, trebuia făcută pe textul cules, pe care poetul n-a mai apucat să-l primească. În fine, argumentele par șubrede, dar eu construiesc pe baza lor o ipoteză - nimic mai mult, dar nici mai puțin - pe care o dezvolt în cartea mea. De fapt, în
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
de prin 1974, adică de pe cînd, la DXXX, întinși în șezlonguri, în spatele casei unde locuiam, sub niște peri, tăceam cîte trei ceasuri împreună! Cuvintele picurau rar, la intervale mari, uneori cădea cîte-o pară în iarbă, o mîncăm dacă putea fi culeasa fără să ne ridicăm din șezlonguri, daca nu, așteptăm altă mai apropiată, măi mălăiața, ghidați de adevărul „pară mălăiața în gură lui nătăfleața”! Mugur scria un Roman și-mi promisese că mă bagă și pe mine în el, numai că
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
Socrate ca și ale lui Aristotel, celălalt personaj central al tabloului, alături de Platon, prin minuția însăși a prezentării de o aparent plată concretețe, aprindea în mine " poate printr-un straniu contrast " o adevărată lumină a spiritului. Din fragmentele disparate, laborios culese și enumerate de profesorul meu pozitivist, încercam reconstituirea acelui "templu al Filosofiei" (ca să folosesc o expresie a lui Marsilio Ficino), care e Școala din Atena a lui Rafael. Pentru mine, acel deget al lui Platon-Leonardo indica o cale " ascendentă credeam
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Dragoș Bucurenci Cicloteque vrea să reîmprospăteze memoria biciclistă colectivă cu o colecție rară de povești creative cu și despre biciclete, culese și neîndreptate din experiențele voastre urbane pe două roți. Concursul „Povestește biciclind ”, lansat de Cicloteque și Avalon Communications, cu sprijinul metropotam.ro, ceainăria Bernschutz&Co și librăria Humanitas, te provoacă să măsori puterea pedalelor în scris. Trimite până pe 15 septembrie
Înscrie-ți bicicleta în colecţia de poveşti Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82463_a_83788]
-
rămânem în Retezatul Mic. Pe cel central îl descoperim data viitoare. De dimineață am prins prima rază de lumină înainte ca soarele, abia ițit deasupra Păpușii, să urce deasupra plafonului subțire de nori. Am mâncat un pumn de afine, proaspăt culese, și mi-am pregătit un ceai verde la primus. Avem atâtea locuri minunate la noi în țară pe care le descoperim de-abia acum, sau pe unele dintre ele le redescoperim, încât rămânem fără cuvinte în fața extaordinarei lucrării a naturii
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul ridicat pe un dâmb, a făcut că ploile să spele în timp pământul și oasele să rasară ici-colo, precum ghioceii. Cu o pungă de oase, culeasa practic din gură câinilor (la acel timp cimitirul era loc de adăpostire și pășune pentru două turme de oi), am alergat prin București la mai marii zilei, până ce am aflat un departament care abia se înființase, numit „Oficiul Național pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul ridicat pe un dâmb, a făcut că ploile să spele în timp pământul și oasele să rasară ici-colo, precum ghioceii. Cu o pungă de oase, culeasa practic din gură câinilor (la acel timp cimitirul era loc de adăpostire și pășune pentru două turme de oi), am alergat prin București la mai marii zilei, până ce am aflat un departament care abia se înființase, numit „Oficiul Național pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]