48 matches
-
666 apartamentul 13, o rudă de alianță cu sus zisul verișor. Citind adresa, coana Chirița a trebuit să se închine larg de două ori, să nu-i meargă „de rău” la drum. La Paris gradele de rudenie, în special de „cumătrie” nu sunt respectate. Dar ospitalitatea se aseamănă ca aceea românească. Dacă ai trecut de zidul chinezesc al ușii de intrare nu mai ești dat afară. Cel puțin ești miluit dacă nu ți se oferă pensiune completă. Și conița Margueritte era
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
vremelnica ȚARĂ din care face parte satul, cu steagul, armata, guvernul, aparatul ei punitiv și electoral. Aduc acestea ceva în viața ta? Poate numai belele! Să știți de la mine: Nu există NEAM în afară de rudele de sânge. Poate și cele de cumătrie. Dar NEAM în înțeles de ȚARĂ, totalitatea vorbitorilor de aceeași limbă, este o himeră politică hidoasă. Referință Bibliografică: Iubita noastră țară / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
Danița și Gheorghe Porcari, grav răniți. Mai apoi opt persoane au fost condamnate la diferite termene de detenție. în acea zi turla bisericii de vară a fost dată jos cu ajutorul unui tractor, iar biserica transformată în sală pentru nunți și cumătrii, mai târziu devenind depozit al colhozului din localitate. Tezaurul bisericesc al mănăstirii a fost ars în Dealul Călărașilor. Averea mănăstirii, care consta din 35 ha teren agricol, livadă, vie, două case, corp de chilii, stăreție, trapeză, trei clădiri auxiliare, cinci
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
zile, lehuza nu trebuia să iasă din ogradă. Se considera un mare păcat dacă, în acest răstimp, lehuza ieșea în sat. Botezul se făcea după 40 de zile după nașterea copilului. Cu această ocazie erau invitați nașii de la cununie și cumătrie. Pe timpuri se luau și mulți nași (se ajungea și pînă la 40). Mama și tata copilului nu participau la botez. Copilul era ținut în brațe de către unul din nașii de cununie. Apa pentru botez pentru copil era încălzită din
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ei spunea „Crezul”. Cînd se întorceau acasă, nașul închina mamei copilul în fața icoanelor, spunînd cu această ocazie: „să-i dea Dumnezeu noroc!”, „Să fie sănătos!”, „De la noi - fin și de la Dumnezeu - creștin!”. Apoi toți cei invitați se așezau la masă. Cumătria se făcea și se continuă să se facă, pînă astăzi, după posibilități: cei fără stare materială se mulțumesc doar cu botezul. În timpuri mai vechi, în special pînă la 1940, tinerii din Alcedar aveau multe posibilități să-și petreacă timpul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
aspecte ale creativității artistice - muzică, dans, povestitul în familie etc. Cântatul în grup are o tradiție foarte veche în spațiul românesc și s-a dezvoltat la șezători, la claca, în cadrul acelor spectacole de familie care sunt obiceiurile de nuntă, botez, cumătrii, petrecerea tinerilor la cătănie etc.Pentru prima dată le-am văzut în scenă pe surorile Osoianu prin 1973, erau eleve, aveau toate instrumente populare. O formație foarte interesantă. Apoi, ca formație - a fost ceva incandescent - fiecare din cele 5 surori
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
fost decorat cu următoarele ordine și medalii române și franceze: Eugen Ioan Mironescu și-a semnat toate operele literare ca . A debutat cu două schițe în revista elevilor de la Liceul Internat. Începând cu 1906, când i se publică schița La cumătrie, colaborează la revista "Viața Românească" condusă de Garabet Ibrăileanu. I.I. Mironescu a preferat genul scurt (schița și nuvela) în care a surprins, uneori cu un umor deosebit, momente din viața socială a timpului său, momente inspirate din viața la țară
Ioan I. Mironescu () [Corola-website/Science/325656_a_326985]
-
Rămasă însărcinată a patra oară, Nuța se simte neglijată de Mircea și se gândește să meargă la Pământeni să facă avort, dar renunță după ce simte primele zbateri ale fătului. Ea naște în ajunul Crăciunului, iar soțul ei organizează o mare cumătrie, la care bătrânul Onache nu mai este poftit. El vine într-un final la rugămintea Nuței, dar înțelege că timpul său a trecut și că satul îi devenise străin. Rămas tot mai singur, Onache acceptă să lucreze ca pazniс al
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
la concursuri, întreceri pe ramură, cum erau înainte de 1989, „Cântarea României” ? Ș. B.: - Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu. Atât muncă, acasă, mai mergeam la un film, la distracție, la o nuntă, la o [râde - n. ns., S. P.] cumătrie, cu astea, nu. S. P.: - Cum erau vacanțele înainte ? Ș. B.: - Era foarte bine, doamnă, domnișoară, era foarte bine. Cu zece mii de lei puteam să mă duc, la mare, să stau 16 zile, 18 zile, prin sindicat sau, mai bine
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lor de la începutul lumii...”. Nu era în firea Vitoriei să-și arate altă față decît cea potrivită cu bucuriile lor. Cele ale lumii „de aici” i se orînduiau după tipic, parcă, ușor de înțeles: „La Borca a căzut într-o cumătrie. Le-au ieșit în cale oameni, au apucat de căpestre caii și i-au abătut într-o ogradă. Erau aprinși la obraz și aveau plăcere să cinstească pe drumeți și să-i ospăteze. Vitoria a trebuit să se supuie, să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se asociază cu subdezvoltarea culturală 214, cu neparticiparea la viața culturală a comunității, cu lipsa încrederii în valoarea culturii. După 1990, numeroase cămine culturale și case de cultură au fost abandonate, transformate în baruri, discoteci, săli "pentru nunți, botezuri și cumătrii", în biserici 215. Copiii și tinerii fără alte posibilități de distracție și petrecere a timpului liber înghit fără examen critic "subprodusele" mass-media, în special cele ale canalelor TV. Luați de valul grijilor și de sărăcie, părinții nu au timp să
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să aveți a lăsa foarte în pace călugării și călugărițele și preoții mireni și casele lor, și feciorii lor care sunt neînsurați și năimiții lor ca să nu-i globiți nici să-i giudecați nici de o greșeală... de cuscrie, de cumătrii, de sânge amestecat. nimeni să nu aibă treabă a-i opri sau a-i giudeca"; „cu dânșii să aibă treabă a-i giudeca, a-i învăța și a-i certa cum este legea creștinească, cu sfânta pravilă, părintele și rugătorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La Referendum rămâne... cum am spus: mare și costisitoare porcărie ! Subliniez: ce-am scris în ultimele 4 editoriale sunt sinteze ale opiniilor din public. Nimic altceva ! (MERIDIANUL, An IX, nr.47 (725), joi, 29 noiembrie 2007, Editorial) 236 PRIETENII și cumătrii politice Momentul 2007 se află spre final, dar din punct de vedere politic e cam expirat, dat fiind că ne aflăm în ultimele 3 săptămâni ale anului. Mai urmează vreo donație, vreun gest pentru vreo bătrânică, ceva urări oficial-electorale și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
funcția lui de președinte. Cât ar fi într-o înțelegere cu Buzatu și Cârjă (nu Cr. Rădulescu, nu Lorenț) e, există pe undeva. înțelegerea cu cei de la PNG nu-l ajută, iar convenț ia cu PNL rămâne perdantă. De altfel cumătria lui Dan Marian cu oricare politician local e privită ca păguboasă. Cred că episcopul politic de pe ruta Vaslui - Huși i-a indepărtat definitiv pe stâlpii locali și se mazilește singur, oricât ar fi susținut de la centru. Pentru că, dacă n-ați
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ghemul intereselor a lui Pufuleț? O mai auziți? Adică cei 16 % ai liberalilor îi aparțin în vreun fel lui Dan Marian oricât s-ar fotografia el cu tot cu pantofi? Noroc de niște primari, aflați acolo, la fața locului, tot în niște cumătrii locale. Iată că la nivel de județ există prietenii (și frății) care nu se strică indiferent de scânteile partizanilor... din partide !! Mai curge multă apă pe Bârlad până să se destrame acest sistem care, până la urmă, asigură o conduită... uniformă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și era agitat, se spunea că acestea erau semne cum că micuțul „caută botez”. Atunci avea loc la biserică sfânta taină a botezului, prin care copilul era creștinat. După botez urma o petrecere cu mâncăruri tradiționale, vin și lăutari, numită „cumătrie”. Cu această ocazie se fac daruri noului născut, constând în obiecte, îmbrăcăminte și bani. Pentru serviciile făcute, moașa era răsplătită cu bani, un prosop și o „crâșmă”, adică o bucată albă de stofă. Nașii de botez deveneau părinții spirituali ai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frig am tras eu, ca să nu mă dea afară, să nu-mi caute vreo chichiță, vă puteți imagina?! Că dacă mie nu-mi veneau 3-4 mulgători luam aparatele de muls și mulgeam eu, că mai lipseau mulgătorii, erau nunți, erau cumătrii. Luam aparatele și mergeam și pe stânga și pe dreapta, cu două aparate odată! Eu am muls animale, adică lapte nu glumă. Într-o iarnă era viscol, zăpadă mare. Mort, copt, în genunchi, în coate trebuia să ajung în fermă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și de științe naturale. Debutează cu două schițe, La priveghiu și La praznic, într-o revistă a elevilor de la Liceul Internat. Colaborează mai ales cu schițe și nuvele, dar și cu publicistică socială la „Viața românească” (prima scriere e La cumătrie, în 1906), „Avântul”, „Însemnări literare”, „Solia Moldovei”, „Însemnări ieșene”. Cea dintâi carte de literatură este o culegere de nuvele, Sandu Hurmuzel (1916). Urmează Oameni și vremuri (1920) și Într-un colț de rai (1930), ambele adunând povestirile apărute în reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul Mitrea citește semnele meteorologice, mănâncă între animalele lui în șură. Iubitori de petreceri, muntenii merg la cumătrii sau nunți. Apropierea de Miorița este evidentă, dar sunt și unele deosebiri. În baladă apare firea resemnată a românului, în roman Vitoria caută adevărul și înfăptuirea dreptății. Miorița are un caracter mai mult liric, romanul e o narațiune în plan
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întunericul neștiinței la lumina certitudinii. Având nevoie de purificări sufletești, ea face rugăciuni, ține post negru, până când se hotărî să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei. În popasurile la Fărcașa, la Borca sau la Cruci, Vitoria onorează ceremoniile (cumătrie, nuntă). Ea întreabă peste tot despre soțul ei cu discreție și inteligență, este tenace și dârză, având o logică impecabilă. Deslușește semnele vremii (vântul nu mai bătea, semn că va descoperi taina), și mai apoi după o credință străveche, după
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
țărănimii, interes al boierimii, intelectualii satelor și Steluța , „Foaie pentru poporul român de la țară” (21 septembrie 1883 - 20 septembrie 1884) au purtat campanii sistematice împotriva istrăvilor ce le fac „cu hramurile, cu conăcăriile, cu botezurile, cu mesele cele mari, cu cumătriile și cu altele ca acestea.” * Timpul Timpul, apare la Cernăuți în iulie 1900, ca urmare a dispariției gazetei Patria (aprilie 1900) și reprezenta „pe cei care au încheiat pactul de aderare cu cei ce au fost”. La el au colaborat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scoate de la moarte dacă i se scurge în gură baligă de cal. Să nu bea doi inși apă deodată, că cel dintîi bea apă și cel din urmă bea venin. Acela-i om băutor cui i-a băut dracul la cumătrie. Cînd îți ghiorăie gîtul e semn de băutură. Oamenii gîtoși (cu mărul lui Adam dezvoltat) sînt de nea mul lor bețivi. Ca să dezbari pe un om de beție, să omori o rîndunică, și sîngele de rîndunică să-l torni într
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
haitași s-a și apucat să jupoaie lupul meu, începând operația de la coadă în sus. Dar nu bine îl despoiese până la jumătatea trupului, că deodată spurcăciunea de dihanie prinse să urle de clocotea pădurea, chemându-și se vede finii și cumătrii în ajutor, iar noi, zăpăciți, uimiți, l-am privit cu gurile căscate cum ticălosul pe jumătate jupit a fugit în pădure și fugit e și în ziua de astăzi. Bine trebuie să-l fi primit finii și cumătrii, răspunsei eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
finii și cumătrii în ajutor, iar noi, zăpăciți, uimiți, l-am privit cu gurile căscate cum ticălosul pe jumătate jupit a fugit în pădure și fugit e și în ziua de astăzi. Bine trebuie să-l fi primit finii și cumătrii, răspunsei eu, când l-au văzut într-un costum așa décollté134, întocmai ca unele din madamele noastre care sunt, vorba franțuzului: trop basses par en haut, et trop hautes par en bas135. Dar să vă spun eu o altă ciudățenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]