38 matches
-
Dragoș Bucurenci Copiii nu-nțeleg ce vor, A plânge-i cuminția lor. Dar lucrul cel mai laș în lume, E un bărbat tânguitor. Sunt versuri dintr-un gazel de George Coșbuc, care mi-a plăcut așa de tare când eram mic, încât l-am învățat pe de rost. Se cheamă Lupta
Apă și sare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82351_a_83676]
-
să fie ! Doamne ajută ! Pentru cei care nu au posibilitatea să-și cumpere poeziile lui George Coșbuc, dar vor să le cunoască și să le aprofundeze, reproduc aici poezia amintită: Lupta Vieții Copiii nu-nțeleg ce vor A plânge-i cuminția lor. Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tânguitor. Nimic nu-i mai de râs ca plânsul În ochii unui luptător. O luptă-i viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor. Pe seama cui ? Ești
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
literaturii autohtone în străinătate. Ar fi la mijloc "o tactică eminamente feminină", de o vinovată pasivitate, un "tic mioritic". "În timpul lui Ceaușescu, existau două categorii privilegiate (din punctul de vedere al publicării în străinătate): disidenții (în frunte cu Goma) și cuminții regimului (Zaharia Stancu, }oiu și alții). Nici Goma, nici }oiu nu mai publică decît, cu chiu cu vai, o carte la zece ani". "Regimul de tranziție" se arată incapabil a elabora o "adevărată politică" într-un asemenea delicat domeniu, fapt
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
revină pe sticlă. Fosta asistență a lui Capatos s-a întors în platoul de la Un Show Păcătos și a dezvăluit detalii despre noul proiect în care este implicată: un serial de comedie. Plecată de lângă Capatos cu intenția de a se cuminții lângă Mihai Costea, Cruduța a constatat că nu poate sta departe de televiziune. Așa că va lua parte la un proiect inedit. Este vorba despre un serial de comedie, din distribuția căruia vor face parte și Oana Zăvoranu sau Stela Popescu
Daniela Crudu s-a întors la "Un Show Păcătos". Vezi ce surpriză pregătește by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72600_a_73925]
-
Înaltă clasă, s-a așezat În patru labe și a Început a declama cu glasul gîtuit de emoție: „Noi În genunchi În fața morților familiei noi morții planificați și le-am strigat să n-aibă grijă vom fi lîngă ei cuminți cuminții cuminților morți morții morților dar morții familiei nu ne acordau nici un credit deloc nu voiau să ne creadă nici cît negru sub unghie nici cît albastru sub unghie nici cît propria lor națiune de morți sub unghie“ Și spectatorii dormeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-Nici nu o simt, căci ne e dor, și casă!” “-Și ce Ți-a spus, copilul, din vecie?” “-Că veșnicia e copilărie!” “-Ce are un copil, din scumpătate?” “-Nu are griji, și are libertate!” -Și cine îi sunt robii lui, cuminții?” “-Precum sunt sfinții, cei ce-i sunt părinții!” “-Și ce-ai să-i spui, copilului, la moarte?” “-Când vei fi duh, cu ce rămâi, din toate?” “- Cu ce rămâi, prea bune înțelept?” “- Cu Dumnezeu, strângându-mă la piept!” 2 februarie
RĂMAS BUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347076_a_348405]
-
apropo, romanul Ion s-ar integra în subiect. Asta ar explica și graba în care colegii mei de generație au postat pe facebook și în Instagram fotografii cu exemplele subiectelor pe care noi le rezolvam la vremea examenelor noastre, noi cuminții, îmbrăcați în haine de școală, în uniforme și purtând cravate (alb negru, e drept, așa se văd acum) la gât. Dacă dezvoltarea școlii înseamnă retour în comunism și egalitarism de cultură înseamnă că nu am priceput nimic. Dacă pe copiii
Sunt pline barurile de noapte de cei care au picat bacul. Doar noi le-am construit () [Corola-blog/BlogPost/338089_a_339418]
-
Azi, în culcușul luminos al minții Se-adună-al poeziei alb soborul, Invidiate rime își iau zborul, Să se jertfească pe altar, ca sfinții. În mine se aprinde tânăr dorul De-a-mi revedea, cândva, umili părinții Ce mă așteaptă într-o stea, cuminții, Să-și mai sărute-o dată scump odorul. Dar seara vine, iară moșul Ene Mă ține strâns în brațele-i vânjoase Și raze de speranță-mi prinde-n gene. Iar gânduri noi, curate, mângâioase Se zbenguiesc, plutind prin minte-alene Și
SOBORUL POEZIEI (SONET) de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347348_a_348677]
-
fără frâu în spații siderale Apocaliptice chemări distingă vremi banale Iubește-mă extravagant nebun fără pereche Iubește-mă aleator de-ai să mă vrei în brațe Tu impecabil amorez crescut de vraja minții Intolerant și jucător la fel ca toți cuminții Iubește-mă ca-n început păpușă fără ațe Referință Bibliografică: În subsolul minții / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2289, Anul VII, 07 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN SUBSOLUL MINȚII de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375937_a_377266]
-
fără frâu în spații siderale Apocaliptice chemări distingă vremi banale Iubește-mă extravagant nebun fără pereche Iubește-mă aleator de-ai să mă vrei în brațe Tu impecabil amorez crescut de vraja minții Intolerant și jucător la fel ca toți cuminții Iubește-mă ca-n început păpușă fără ațe ... Citește mai mult Iubește-mă ca pe-un copil cu lumea la picioareSă scriem constelații noi în tot subsolul mințiiSă coasem cerului năvod de mână cu toți sfințiiIubește-mă ca pe-un
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
o asemenea priveliște, în care virtutea se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința, privite ca lucruri de prisos, sânt espuse invidiei nulităților și batjocurii caracterelor ușoare, în care cuminție se numește arta de-a parveni sau de-a trăi fără compensație din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme și-n așa generație însușirile rele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne conturbă uzul rațiunii. "Cu cine sînteți voi, maeștri ai culturii?" (sau cam așa ceva) suna ultimatumul bolșevic al lui Ulianov, omul cu arma... cuvîntului. Cunoaștem prea bine răspunsul celor vizați. Iar statisticile spun exact ce s-a întîmplat: cei cuminți (cuminții de totdeauna) l-au satisfăcut pe marele calmuc, alăturîndu-i-se, cei obraznici au înfundat gulagurile și gropile comune. Scenariu copiat la indigo și de... țările frățești, după război. Să fi visat (ducă-se pe pustii!) as'noapte chiar pelicula Mosfilm Omul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de puteri mai mari din partea bizantinilor, totuși împăratul întrerupse {EminescuOpXIV 84} și de astă dată campania și se-ntoarse oarecum ca fugar în capitală, unde-l ademeneau farmecele verii în Propontis și plăcerile partizilor de vânat, călărie și altele. Astfel cuminția și curajul unui popor primitiv și încă incult știu să-nvingă moliciunea și neîndemînarea unei nații cu mult mai civilizate și mai puternice. Necontenitele prădăciuni pustiitoare ale românilor uniți cu cumanii în provinciile bizantine îl siliră pe împăratul Isaac Angelos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pretenție asupra succesiunei în Ungaria, pretenție pe care soțul ei Wladislaw Iagello se pregătea s-o sprijine cu armele în mână, încît era mai-mai să se întîmple o încălcare polonă în Ungaria, pe care însă a știut s-o zădărnicească cuminția estraordinară, dibăcia și energia arhiepiscopului Granului, Ioan de Canisa, așa că Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a țării principale ungurești, renunțând la coroana Sf. Ștefan, atât în numele său cât și în acela al soției sale. Dar nu tot astfel s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afară de România poate vor prezenta amandamente și alte puteri. [9 aprilie 1882] ["CÎND NE-ADUCEM AMINTE"] Când ne-aducem aminte de bunul simț de - odinioară a poporului nostru ne atmosferizăm oarecum c-o altă epocă, plină de senin și de cuminție, lipsită de pretenții, sănătoasă. Poporul citea pe atunci scrierile unui Anton Pann, ale unui Gherasim Gorjan. Azi citește Dramele Parisului, Mizeriile Londrei, Misterele Pușcăriei. Nu era vrun lucru mare Tilu Buhoglindă, Arghir ori Leonat din Longobarda, dar formau - de bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
complex de idei atât de statornice, atât de limpezi și totodată atât de conciliante pentru toate interesele ca acelea rostite de fiul lui Mihai Vodă Sturza. Ne întoarcem iar la teoria moștenirii. Cine dintre contimporani nu va recunoaște în fiu cuminția caldă și vastă, memoria cea în adevăr miraculoasă și caracterul părintelui? Nu mai pomenim de un merit esențial al discursului: prințul vorbește o limbă românească atât de curată și de frumoasă precum arareori se aude și care contrastează, spre lauda
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate că nu le spune nimic) mari șase morale. În definitiv, de patru secole de când râdem de Don Quijote nu încetăm totuși să-l și admirăm. Pe cât e ingeniosul hidalgo de ridicol, pe atât e totuși și de impunător, în vreme ce toți cuminții aceia care-l batjocoresc sunt nu ridicoli, dar derizorii. Chesterton a scris o carte, The defendent, în care se face apărătorul unei serii de valori discreditate, între altele și al „legămintelor imprudente”. În ziua de azi nu se mai fac
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile ce urci sunt trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce nu vrea să se-ncline.” Petru C. Baciu „Să nu lăsăm
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
puneau în mișcare pe domnul profesor. Atunci cinci Sia crezuse că e chemată de Lică, în așteptarea ei nerăbdătoare, se arătase tirană și maltratase pe Rim cu vorbe necugetate și cu atitudini disprețuitoare. Rim înălțase psalmi de pătimire. în dreapta lui cuminție socotea' pe Sia drept oaie rătăcită. Avea însă lungi socotințe cu sine despre ce era de făcut. Aflase despre scrisoarea trimisă de Lică fetei. Era, oare, bine să încerce un demers pe lângă acel tată așa de scump pentru a-1
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ocupații grave, și, solemn, cu ochii pe buvard, așteptase mut. în prevederile Linei probabil, intrase ca Rim să-i pună vreo întrebare. Cum n-o întreba nimic, ceva se întorsese în ea pe dos, de la început, dar stăruise în aceeași cuminție. - Am venit să vorbim! . . . Tăcere din partea lui Rim. - Să vorbim în chestia asta cu fata . . . acum când știm cu toții. . . toate cum sunt. Ochii lui Rim coborau tot mai jos, dar limba era înțelenită. -- Dumneata să iei hotărârea ... și să-i
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
zâne îmbrăcăte în aur și lumină, care duc limpedea lor viață în palate de cristal - și pare c-a fost ieri, ieri pare că-și încîlcea degetele în barba lor albă și asculta la graiul lor înțelept și șoptitor, la cuminția trecutului, la acele vești din bătrâni. El nu se mai îndoia... de o mână nevăzută el era tras în trecut. Vedea răsărind domni în haine de aur și samur, îi asculta de pe tronurile lor, în învechitele castele, vedea divanul de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Lasă-mă, Angelo... eu nu mai am ce-ți da... ți-am dat tot... De mult n-am mai fost stăpână pe mine, de mult eram toată a ta... Ai milă de mine... Dac - ai crezut că sunt cuminte... iată cuminția mea toată... dac - ai crezut că sunt frumoasă, iată frumuseța mea toată... Toată fața mea e sfințită de sărutările tale... de nu mă poți iubi pe mine... iubește-ți sărutările tale, Angelo, iubește-mi ochii mei, căci te-au privit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rădăcinele albe ale bărbei îi pudruia fața. Părul alb de la tâmple și de la ceafă era pieptănat în sus, poate cu prea multă îngrijire, spre a acoperi fruntea pleșuvă și naltă, ochii mari, suri, cu desăvârșire limpezi, se uitau cu o cuminție bunomă în norii ciubucului din care fuma, nasul avea o tăietură corectă și gura era desemnată cu o ironică fineță. O femeie nu - dar o fată s-ar mai fi putut înamora în el. Dacă fusese vreodată pasiune în sufletul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
criza generată de tehnică. Poezia lui este strigătul de apărare in fața alienării, cu rostogoliri fantastice, fără să aibă timp de sprijin, de suport moral, de aici nesiguranța și căutarea permanentă a echilibrului. Poezia lui Pituț este o poezie a cuminției triste, în care atitudinea față de civilizația urbană, de rezistență în fața ei, rămâne concretizată într-o formulă îngroșat expresionistă. George Alboiu "Câmpia eternă", E. P. L., 1968; "Cel pierdut", 1969; "Drumul sufletelor", Editura Albatros, 1970; "Edenul de piatră", C,R., 1970; "Joc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ieși în întâmpinare/ Pe cel împovărat să-l ușurezi/ Și cel pierdut să-l scoți la arătare". Iubirea pare a fi a vechilor creștini, ca și a vechilor greci: "Iubirea nu-i decât a ști/ Să te retragi în ceasul cumințiii/ Când clopotele cad pe cer/ Să-ți cer luminile ființii"(" Început de iubire"). În concluzie, ceea ce dă coerență volumelor este aspirația spre un ideal, de la material la imaterial, într-o asociație de imagini reale și imposibile, amândouă alimentate de o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]