1,497 matches
-
Înalta Justiție a României anului 2005 nu se atinge de alde Pleșiță" (Gândul, 22.06.2005). Când persoana nu e reprezentantul de notorietate al unei categorii, sau cînd enunțul se referă la fapte particularizate, specifice ("la Biserica Kretzulescu, unde se cunună alde Bobby Păunescu", Academia Cațavencu = AC 32, 2004, 12), lectura nu mai poate fi una generalizantă. Astfel, contextul impune sau chiar explicitează lectura unică: Noi rămânem cu alde Olăroiu - un nimeni pe toate posturile" (CR, 8.08.2005). Oricum, efectul
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
străduță foarte strâmtă. În centrul orașului Cluj, se află bisericuța „Bob” pe al cărui gard din zid gros și purtând patina vremii, era o plăcuță comemorativă. Pe ea stă scris că la această biserică, Veronica și Ștefan Micle au fost cununați de preotul Ioan Pamfil, În data de 7 august 1864. Și de câte ori nu m-a purtat gândul pe firul vieții acestei femei cu un destin atât de deosebit, la tulburătoarea, fascinantă și scurta ei viață! A fost o soție bună
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
prin cele pe care le vestește și acum și care sunt aceleași cu cele pe care le vestea pe când era viu? Să nu spui deci: De ce s-a îngăduit să moară? Căci ceea ce s-a făcut nu era moarte, ci cunună, nu un sfârșit, ci începutul unei vieți mai bune. Învață să iubești înțelepciunea și nu numai nu te va vătăma nimic din unele ca acestea, dar vei și câștiga cele foarte mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu câtă vi le-au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu șovăiască; el e acel luptător nebiruit. Aceste oseminte le recunoaște Domnul, ele s-au luptat împreună cu sufletul fericitului. Ele și sufletul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 197, II, în PSB, vol. 12, p. 398) „Să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem într-o clădire vrednică de ele și toată ziua s-o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și tot de atâtea ori sare la tine și nu se depărtează! Cumplit e jarul cărbunilor, dar mai grozav e jarul poftei! Niciodată nu încetează războiul acesta! Niciodată nu ne dă răgaz în viața aceasta! Lupta e continuă pentru ca și cununa să fie strălucită. De asta Pavel ne înarmează totdeauna, pentru că totdeauna e timp de război, pentru că totdeauna dușmanul veghează”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de Caș. Să Mănânci Nume sacerdotale: Basu Jubilatu Codrecaș Cu tâlcul dezvăluit: Cu Dota de Oi a Ciutei Iubirii: Bucur Odre de Codru Recaș, m-a numit Stăpânul Atoate Frumusețile, îți dăm Edenica Nuntă cu purtătoarea de Sica și încununata, Cunună-Mă cu Zeea Daica Nedeea și mi-a zis: Iadeș! Ia de-aici, rupe-te, desfă-te de slăbiciunile lumii tale. Mi-a zis, m-a chemat vocea Zeei ca Junona: Tunetul o să te nască zeu vechi, Tu Ești Viața
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
rolul acestui nu știu ce : în secvențe care par adesea absurde, dezlînate, agramaticale, dar care în contextul lor situațional erau înțelese fără probleme. Formula apare de pildă ca termen final al unei enumerații suspendate, considerate suficiente pentru descrierea situației: „îi botezau, îi cununau, nu știu ce, mergeau la...” (CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită, 2002, p. 104); „că freonu ăsta tot iese, iese, iese, din instalațiile frigorifice, din spray-uri, nu știu ce, îndepărtează stratul de ozon și pătrunde” (CORV 76-77); „o parte să fie
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
o, cît de multilaterale! o, cît de bolșeviurîtoare!"; "Mic laborator diabolectic"; "fiecare îndeletnicindu-se cu gîndemele, praxele și Carmencitele sale"; "prefațatorul, personagizat mai apoi într-un texticol"; "categorii de textoanți"; "opusculul genitat"; "fîntînă carteziană"; "postul diplomaticos"; "să fii sprințangiu, jmecher + cununat de Pohoață, ergotînd la nesfîrșit în Casa Universecuritarilor"; "dosarul de membrizare la județeana pecerie"; "a Sexcuriștilor". De bună seamă și calamburului i se dau toate onorurile: "Peste tot, culții îl interpelează pe Senatorul Limbii Rom(ân)ești: «Mischiule dragă, ce
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
de dor! Îngerește-mă, Clipă, mai fă-mă odată Atotziditor! Acum, zăpada, ca un ocean de ninsoare mă năpădește, ca fiorul absenței de tine, dragoste ultimă, spre a te vedea cu lacrimi fierbinți Înghețate, iarnăcrăiasă În albă pădure! Rămâne să cunun toți copacii trosnind de ger, de cumplitul ger al bucuriei, cu gheața sufletului clocotindă din mine! La timona unei corăbii fără țintă, bătrânețea nu e o virtute cu clinchete de zurgălăi la fereastră - nicidecum! Numai eu știu cât de grea
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
ramurile de finic ce aveau să se preschimbe în curînd în pietre și urlete jalnice, îmbătrînite de ură. Orbii Te vedeau, surzii Te auzeau în bucuria cea tînără a zilei. Cu cap plecat treceai printre ei, primind osanalele lor precum cununa de spini de la capătul crucii. Semne căința privirii, căința mîinilor, căința auzului căința gurii căința părului în sfîrșit, în camera cea de taină a inimii căința cuvintelor și a simțămintelor - mărturisirea întru căință căința primei raze în fața ghiocelului înghețat. Scrisori
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
ingenios: relatarea despre truda, zborul și moartea dătătoare de viață a albinelor: "... doar ochiul treaz / de-abia reușește-a ține trupu-n / balansare, să nu-l scape nici pe-o / clipă din vedere, cum nu-l scapă din / veninoșii ghimpi - vie - cununa / de albine, cea roind în jurul / frunții de copil din flori - polen / să culeagă? - fiecare dîndu-i / ac pentru-a-l nălța în zborul ei / măcar pe o clipă și murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi dă ghimpe
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi dă ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și trupul lui / pluricelular e ca un fagure: / nu-l mai ține cruce, chingi, nu-l țin / cuiele din palme, doar cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie / carnea trupului prelins îi / este". Evidențierea lui este, prin situarea aparte și la urma întregii descrieri, subliniază existența divinității . Avem aici, așadar, un exemplu convingător că despre lucruri sfinte
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
vreme s-a mai potolit, bând cu măsură și mai atent la marțafoaiele cărate la hogeac. Paza bună trece primejdia grea. Drept e că, între timp, o mai pățise cu o doamnă onorabilă, scoasă la pădure de nașul ce-o cununase cu un an în urmă, într-o noapte, când finul, bătrâior, plecase cu treburi la conac. Lichiorul dulce s-a înșurubat pe nesimțite în oasele muierii, astfel că, după ce l-au dus pe naș acasă, femeia nu se mai putea
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
-n van Îi tot certară Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge, Calea le-am bătut prin veac. Niciodată și niciunde Nu aflarăm flori de leac. Veșnic ne stă-n fire cearta, Blestemata pizmuire Și ne-am cununat cu vrajba, De la Herodot cetire. Mă-ntâlnesc cu toate gândurile mele Mult mai des și Încă tot mai des, mai des. Și nu știu: de vină dacă-s eu sau ele Sau doar timpul care crugul și-a purces. Mi
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
al inimii și nici nu foșneau încremeniți au crescut împreună cu mine acum sunt bătrâni și așteaptă să moară îi înțeleg pe cei care vin dorința lor să nu ne mai vadă căci pielea s-o fi subțiat și se zărește cununa de lauri negri a fricii care se transmite prin aer de la mare distanță laurii celui învins pe care noii veniți nu-i râvnesc nimeni nu vrea să-mi ia nimic și totuși mă tem mă mai tem în final nici
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
și au spart cojile de sticlă și nu s-au mai oprit din creștere nici pînă în ziua de azi. Eu le-am văzut în viset cum erau înainte de-a fi sparte. Pe mine și pe miel o să ne cunune o preoteasă. Preoteasa asta e prietena mea. Am văzut cununia noastră în vis încă înainte să-l întîlnesc pe miel și s-o cunosc pe preoteasă. Eu eram în dreapta, mielul în stînga, așa cum visam și preoteasa prietenă deasupra noastră. Eram
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
nu se vedea că sînt femeie, și nici mirele că e bărbat. Preoteasa noastră e femeie aici și, oricum, îl are pe bărbatul ei cu ea, chiar dacă el a murit, cum zicem noi. Adică din cel care trebuia să ne cunune, a rămas de capătul acesta al panglicii albastre doar femeia. La capătul celălalt sînt amîndoi. Și, oricum, eu și cu mirele ne vom cununa și de partea cealaltă a panglicii albastre..
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
cu ea, chiar dacă el a murit, cum zicem noi. Adică din cel care trebuia să ne cunune, a rămas de capătul acesta al panglicii albastre doar femeia. La capătul celălalt sînt amîndoi. Și, oricum, eu și cu mirele ne vom cununa și de partea cealaltă a panglicii albastre..
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
amintitul Pavel Țugui, în care sunt comunicate interesante informații biografice privind romanul de dragoste al ierodiaconului Iosif Teodorescu - Arghezi cu Constanța Zissu, mama primului său copil, Eliazar. Părinții se și căsătoresc în 1912, pentru ca să se despartă peste doi ani, Arghezi cununându-se în 1916 cu Paraschiva Burda. Tot în „rubrica” Argheziana intră și micromonografia inedită închinată poetului Cuvintelor potrivite de Șerban Cioculescu și publicată de nora acestuia, Simona Cioculescu. Teodor Vârgolici ține să evidențieze admirabilul portret psihologic și relevarea de către critic
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
ca să trăiesc? În întuneric,văd Lumina,ce răsare după noapte! Suntem un fulger,ce străbate zarea, O clipă luminăm eternitatea unei lumi, Pământ suntem ce-mbrățișează marea, Ce contopiți apoi,își caută chemarea, De țărmuri care duc spre ale raiului cununi! Suntem,Lumina sfântă dintr-o lumânare, Și picurăm iubire,pentru a străluci! Ne trecem freamătând iubirea cea mântuitoare, O dată aprinși,nu mai e cale de scăpare, Ne vor topi spre-a lumina când vom muri! Suntem ,o picătură-ntr-un
SUNTEM... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380744_a_382073]
-
refuză oficializarea relației, Biserica Ortodoxă n-are nici un motiv să le închidă ușa în nas. Ei rămîn ortodocși, contabilizabili ca atare și la viitorul recensămînt. Dacă, în schimb, statul admite să-i căsătorească, Biserica Ortodoxă ori ia decizia să-i cunune și religios, ori nu le recunoaște căsătoria și atunci trebuie să-i șteargă de pe listele sale. O eventuală legiferare a relației dintre homosexuali ar putea avea însă efecte imprevizibile chiar și printre acei slujitori ai bisericii care au probleme cu
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr ne-nceput, oi fi sete? Nu aprinde chibritul! Ușa e la perete... 17 Melhisedec! Melhisedec! Regele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr ne-nceput, oi fi sete? Nu aprinde chibritul! Ușa e la perete... 17 Melhisedec! Melhisedec! Regele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mare mai mult timp, până la completa restabilire. Între timp încep pregătirile pentru încoronarea monarhilor noștri. Adaug că tot în timpul cununiei prințesei se făcu și căsătoria principelui Carol al României cu sora Diadohului, prințesa Elena. Poporul nostru spune ca să nu se cunune nicicând doi frați cu două surori, și că a avut iar dreptate vorba bătrânească, cum că se va vedea mai târziu. În cursul iernii am cântat de câteva ori la București, Sibiu, iar la Cluj mi se pregătea o primire
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
aceasta pentru că biserica va fi construită numai pentru credincioșii români. Ei au nevoie de acest lăcaș, unde să se întâlnească cu alți semeni, unde să poată să-și astâmpere durerile și să-și aline dorul. Să se spovedească, să se cunune, să poată și românul să moară cu demnitate și cinste, să aibă parte de o slujbă frumoasă, în al său grai“. Cetățean american și soția unui catalan „Trecut-au anii în singurătate și Elena, care trebuia să se integreze, a
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]