53 matches
-
altcineva, că acești oameni sînt, în presă, că acei ultimi dintre drepți, de care vorbește Biblia, fără de care nici un rînd, nici o pagină, nici lumea întreagă a gazetei n-ar putea să existe. Roger aparține speciei tot mai rare de gazetar cununat, civil și religios, cu gazeta pe care o face. Vreți să știți cum îl ține minte un om care i-a stat aproape, ani buni, ca tînăr colaborator, ca redactor șef adjunct și ca director de revista? Ziua lui de
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
judeci un om simplu pentru un păcat îi dai o pedeapsă mai ușoară, pe când unui om învățat pedeapsa îi este mai gravă, deoarece și responsabilitatea sa este mai mare. Un intelectual născut într-o societate creștină, care a fost botezat, cununat, care nu concepe să fie înmormântat ca un animal, fără asistența spirituală și sacramentală a Bisericii, ar trebui să fie în societate un model. Inima, caracterul, personalitatea sa ca intelectual să fie stâlp de lumină - și nu spun prea mult
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
fier, cu lentile lungi și pătrățoase, așa cum arată lamelele de microscop. Vinișoare sparte îi înroșeau vârful nasului. Rozacee, îi spunea ea. Ar fi fost mai ușor să ți-o imaginezi într-o casă de turtă dulce decât într-o mănăstire. Cununată mai degrabă cu Moș Crăciun decât cu Hristos. Șorțul apretat pe care-l purta peste rasă era de-un alb atât de strălucitor, că atunci când am sosit prima dată, proaspăt adusă de la marele meu accident rutier, toate petele lăsate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
clasic, pentru versurile de dimensiuni extrem de diferite și pentru combinațiile fanteziste. „Pe unda poleită de miriade stele Se leagănă, murmur, În horă grațioasă suave aurele, Și joc cu răsfățare în bucla dulcii mele, Frumoasii Almelaiur. Colo suspină valul sub maluri cununate De chioșcuri de porfir; Colo delfinul saltă în jocuri răsfățate Pe undele încinse de brîuri colorate De raze dulci de fir” (Almelaiur) - amfibrahi combinați cu peoni; „Soarele apune peste Propontide; Însă la suflarea valului cel lin, Pare că se leagăn
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
Din film răzbate dragostea lor față de pământul natal și nostalgia după locurile dragi, după râurile În care se scăldau În copilărie, după școala unde Învățaseră să scrie și să socotească. Ei Își amintesc de biserica satului Boian unde fuseseră botezați, cununați sau Își prohodiseră morții dragi. Greutățile cu care au luptat nu au fost puține, pornind de la faptul că nu vorbiseră deloc limba țării În care au poposit. Dar amintirea a tot ceea ce odinioară Îndrăgiseră i-a făcut să dea numele
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
părăsite și pe care nu știau dacă le vor mai strânge vreodată în brațe, nesiguranța vieții noi începute, faptul că nu vorbeau deloc limba țării care poate nici nu știau exact cum se numește, biserica din sat unde fuseseră botezați, cununați, sau își prohodiseră morții dragi, școala unde învățaseră să scrie și să socotească, toate acestea i-au determinat să se stabilească în această provincie și, în amintirea a tot ceea ce odinioară îndrăgiseră și nu ar fi crezut vreodată că vor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
după introducerea și în Moldova, începânăd cu 1 ianuarie 1832 a legiuirii numită „Regulamentul Organic”, prima constituție pentru șările Române, prin porunca din 10 ianuarie 1832 se introduce serviciul de stare civilă. Preotul era obligat să completeze registrul pentru născuți, cununați și morți. Situația trebuia înaintată lunar isprăvniciei ținutului (prefectura de astăzi). O dovadă clară că preoții nu au răspunsă acestei porunci este hotărârea luată de Alexandru Ioan Cuza, în cadrul noii împărțiri administrative, din 1865, ca starea civilă să fie luată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era adusă la cunoștința tuturor preoților cu popor, cu parohie, se referă la introducerea registrelor pentru născuți, cununați și morți. De asemenea, trebuiau însemnate pricinile și evenimentele mai importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șunt obosit, Si grea e țină vinovată. Dar stropi din cer în cale-mi vin, Si solii Tăi vin din senin, Senin e-albastrul ce ma poartă. Și zorile s-or limpezi, Și-n zbor, eu ,devenind lumină, Cu-albastru cununat deplin, Atom din lut, atom divin, Păstrînd doar chipul cel dintîi, La Tronul de Lumini ma-nchin, Si eu voi veșnicii Lumină. Referință Bibliografica: DIN LUT CĂTRE SOARE / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 911, Anul III
DIN LUT CATRE SOARE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363997_a_365326]
-
ce-i lua inel din dești, Ceti, cetioară dragă! Ea din greu îl blestema: - Petrece te-ai prin dânsul, Ceti, cetioară dragă! Petrece te-ai prin dânsul, Treilea ce-i lua cununa: Ceti, cetioară dragă! Ea din greu îl blestema - Cununate-ai cu dânsa, Ceti, cetioară dragă! Cununate-ai cu dânsa. Unde-i (Nume) cea frumoasă, Ceti, cetioară dragă! Ea să fie sănătoasă! În cazul că gazda avea fată în casă le da colac de grâu și grupul făcea urarea colacului
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
cetioară dragă! Ea din greu îl blestema: - Petrece te-ai prin dânsul, Ceti, cetioară dragă! Petrece te-ai prin dânsul, Treilea ce-i lua cununa: Ceti, cetioară dragă! Ea din greu îl blestema - Cununate-ai cu dânsa, Ceti, cetioară dragă! Cununate-ai cu dânsa. Unde-i (Nume) cea frumoasă, Ceti, cetioară dragă! Ea să fie sănătoasă! În cazul că gazda avea fată în casă le da colac de grâu și grupul făcea urarea colacului de grâu. Dacă gazda are și fecior
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
judeci un om simplu pentru un păcat îi dai o pedeapsă mai ușoară, pe când unui om învățat pedeapsa îi este mai gravă, deoarece și responsabilitatea sa este mai mare. Un intelectual născut într-o societate creștină, care a fost botezat, cununat, care nu concepe să fie înmormântat ca un animal, fără asistența spirituală și sacramentală a Bisericii, ar trebui să fie în societate un model. Inima, caracterul, personalitatea sa ca intelectual să fie stâlp de lumină - și nu spun prea mult
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
încrustrat. Aud ecouri, mult de prea departe, Pe care vreau cu mintea măcar să le pătrund, Dar sunt un fir plăpând ce’n noapte, În stele se îmbracă și le simt arzând ! Îmi plec genunchii, obosiți de vreme Și fruntea’n cununata de omăt Și-Ți spun Iisuse că mă’ntorc la Tine, Stivit de pătimi, de lume și de tot. Aș vrea să cer, dar nu știu, ce se cuvine. Am tot cerut și Tu, mereu mi-ai dat Și Te-
O CANDELĂ APRINSĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363767_a_365096]
-
ciclul sărbătorilor de iarnă. Practicile folclorice legate de praznicul Sfântului Andrei sunt cele de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată înainte de culcare și așteptând ca în vis, ursitul să-i aducă o cană cu apă. Un alt obicei păstrat până în zilele noastre este acela de a pune la încolțit grâu, cu credința că așa cum va
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
20 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Uneori visez moartea îmbrăcată în alb ca o mireasă. Deși azi femeile în ziua nunții pot purta și rochii de alte culori. La mine e iarnă. Iarna albă ca rochia unei tinere de abia cununate ce jură iubire în fața altarului și a soțului ei. E zăpadă din belșug și ger. Dar nu iarna mă afectează. Nimic nu mă mai afectează. Poate ochii mă dor de strălucirea zăpezii, acea trenă lungă a acelei tinere din închipuire
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
Mai bea o dușcă din potir Și umblă-te cu tot cu gânduri, Și... dacă-ajungi la mine-n ram, În juru-ne, cădea-vor ziduri, Și vom trăi ca-n zi de hram... Și nimeni să nu ne găsească, Prea...cu toți eram cununați; Și orhideea reînflorească, În anii care vin, curați!... https://www.youtube.com/watch?v=j-OF62Kqnrg Referință Bibliografică: Ordiheea / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1177, Anul IV, 22 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate
ORDIHEEA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354977_a_356306]
-
tencuială. Astăzi pereții exteriori ai Bisericii sunt grav afectați de igrasie și din această cauză slujbele religioase se oficiază în capelă. Acesta este lăcașul în care am primit taina Sfântului Botez și binecuvântarea divină, în care mi-au fost creștinați, cununați și binecuvântați pentru înmormântare moșii și strămoșii, în care participam cu uimire și încântare la slujbele religioase. Din curtea casei părintești auzeam adeseori glasul preotului în timpul slujbelor și al clopotelor care trăgeau fie a moarte, fie a sărbătoare și bocetul
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
atât de mult drag sărbătoresc Crăciunul, Paștele și atunci se simt aproape de casă. Unii dintre ei chiar plâng, plâg cu sufletul pentru că nu pot veni să se roage în bisericile noastre, în ceas de sărbătoare, în care au fost încreștinați, cununați. Unii au biserici ortodoxe în țările lor dar alții nu au biserici ortodoxe în limba română și le este foarte greu să petreacă sărbătorile. Cu foarte mult drag citesc și ascultă mesajele primite din România, avem și foarte multi vâlceni
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Românii de aici se adună în jurul acestui om deosebit. Au un adevărat respect pentru el și se bucură că îl au printre ei, ca prieten, sfătuitor, duhovnic, povățuitor de fapte bune. Îl îndrăgesc pentru că este cel care i-a botezat, cununat, sau le-a făcut slujba de trecere la cele veșnice. Dumitru Ichim este preotul și prietenul lor de o viață, omul care le știe bucuriile și tristețile, năzuințele și dorurile. Dar în egală măsură el este și unul dintre cei
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
pronosticurilor generale, ei au optat pentru menținerea lor în Biserica Ortodoxă și se consideră îndreptățiți să-și păstreze și folosească locașurile de cult moștenite de la părinți, pe care le-au întreținut pe propria lor cheltuială, în care au fost botezați, cununați și în care și-au practicat viața liturgică. Când sunt întrebați de ce nu-i restituie Bisericii Unite locașurile lor de închinare, ei răspund: „Întrebați-i pe protestanții din municipiile Cluj, Sibiu sau Brașov dacă se pune măcar problema ca ei
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
votăm, ci le împlinim, iar dacă avem eșecuri, nu schimbăm legile sfinte după stările noastre păcătoase, așa cum s-a întâmplat și la britanici : După peste 35 de ani de adulter la casa regală poporul s-a scârbit și a zis cununați-i odată să nu mai auzim de amanta prințului și de curviile palatului. Iar înalții ierarhi au amestecat lucrurile sfinte cu cele murdare ca să împace poporul ; au rostit binecuvântarea peste cei care luaseră în brațe blestemul. Avem un răspuns pentru
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
singurătății... Îl hrănesc în neștire cu lapte-de-lacrimi, cu rouă-de-stele, chiar dacă știu că-mi secătuiește inima, și-mi frînge mîinile cu greutatea lui; chiar dacă știu că-mi obosește pînă și gîndurile sterpe. Legăn și legăn ... poate va adormi măcar o clipă. CUNUNATA CU TIMPUL Cununată cu timpul, destinul mi-a făcut rochie de mireasă din mătasea prăfuită a amintirilor ce mă trag spre un trecut - veșnic prezent - din câmpiile-nflorite sub un cer încărunțit de stele. copyright: Viorela Codreanu Tiron Referință Bibliografică
PRUNCUL SINGURĂTĂŢII de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344414_a_345743]
-
mutat mașina din mijlocul drumului și atunci toate mașnile rusești au trecut pe lângă noi salutându-ne. De fapt îl salutau pe unchiul Gică, că el era cunoscutul. Din câte am înțeles, jumătate din sat era ori botezat de Bunicul, ori cununat, ori încuscrit. Și la mulți unchiul Gică le cântase la nuntă, că el știa să cânte la acoredeon, din gură, și la goarnă electrică. L-a tras curentul la un bal într-o seară, a răcit și ca să-i treacă
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
cu frumoasa și mistica Basarabie: „Țara mea de dincolo de țară/ cu privirea umedă de jind,/ te-am purtat în mine pribegind,/ ca pe-o flacără ce arde pe comoară.// Încă din pruncia mea de aur/ m-am știut cu tine cununat,/ dar te-a vrut al ei-și te-a furat/ nesătulă poftă de balaur.// De-am strigat apoi că ești a noastră/ tânără, întreagă și pe veci,/ m-au închis între pereții reci/ și mi-au pus zăbrele pe fereastră
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
-n palme m-a ținut, Eu i-am gustat, ca un fidel paharnic, Fărâme de-ntuneric, ce-au durut. Am aclamat profund nefericirea, Știind că-i un spectacol degradat, Și mi-am mutat în vise amăgirea Din Raiul cu Infernul cununat. Pe când credeam că voi avea scăpare, De sub nămeții de tăciuni aprinși, Brusc s-a ivit un uragan în zare, Care-a dat viață bulgărilor stinși. M-am perpelit pe jarul deznădejdii, În așteptarea ploii din cuvânt, Și-am implorat, pe
STROPI DE-NTUNERIC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381121_a_382450]