96 matches
-
cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul împletit, încolăcit, ca doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea Fetei Cea Curată în grâu, din holda Curăturii, Cu întâiul Copil Cap Numai Cap, de șarpe, capăt de pâine de veac. ...Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți, Trei Copii Călăreții Kabyri, Făt Frumos în piele de șarpe, Făt Frumos în piele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
2 COMPONENȚA ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la 4 km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
DĂNILĂ: Cum nu, mă rog matale, cumnată... ISPAS: Șezi colea, nevastă. (răsuflă adânc) Bre, bre, bre, da' știu că-i cald bine! Mă uitam din bătătură, la Bercu Croitoru, unde cinsteam un rachiu, mă uitam, cum spun, pe coastă, în curătură, unde-am trimis niște oameni să-mi secere un petec de grâu ce-l am; și ia așa părea că joacă aerul în fața ochilor, ia așa, ca o apă care clocotește. Iaca ia așa. (își flutură mâinile) ANISIA: Ba-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care clocotește. Iaca ia așa. (își flutură mâinile) ANISIA: Ba-ți juca ție în fața ochilor din alte pricini, pe care le știm noi bine... Că nu ne cunoaștem de azi, de ieri... Și ce voiai să vezi, mă rog, în curătură? Te pomenești că-ți încercai sprinteneala privirii s-o zărești pe Catinca vadana, ai? ISPAS (împăciuitor): E, da' cine spune una ca asta, Anisie? Da' se poate? Să știi că mă supăr, zău așa! Tocmai eu... pe căldura asta... (Anisia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
amare, bune de dulceață!) se ajunge La Vărzărie (era un mic iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adaug Așezămintele pentru păduri ale lui Alexandru Moruzi și Mihai Șuțu din 1792 și 1794. Pădurile erau folosite în devălmășie; fiecare locuitor putea lua liber lemne de foc, de construcție, să pască vitele, să crească porcii, să facă lăzuiri și curături. Proprietarii au vrut să reglementeze exploatarea pădurilor, impunând „pădurile oprite”, limitând în aceste „păduri oprite” pășunatul vitelor și creșterea porcilor. Numai rediurile și dumbrăvile puteau fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
solul acoperit de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
BÂTRÂN Logofătul Neacșu în socoteli e priceput Și zice bine! Să știe omul de la început! Râzând în barbă.). Cât mălai dai pe un vătrai ... ( Toți încep să râdă. ). Și, Io Mircea Voievod hotărăsc La fiecare să vă dăruiesc Câte o curătură și cât voi trăi De desetină domnească vă voi scuti. MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
-și atunci e și mai rău. Interesul nostru național este ca noi și numai noi să ne sporim în țara pe care noi și numai noi am apărat-o timp de veacuri, noi și numai noi am pregătit-o prin curături pentru cultură; trebuie dar să combatem pe toți cari lucrează în vederea unui element străin ... Popor ce veacuri de-a rândul a luptat pentru lege, românii au identificat religia cu naționalitatea și-i socotesc străini pe toți cei ce nu sunt
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Satul meu, S-ascult cum crește iarba durută pe coline, Cum susură izvorul de sub costișa noastră, Vâlceaua mea natală să îmi rămână-aproape Și împăcat cu soarta, în liniștea albastră Să îmi adoarmă gândul înveșnicit sub pleoape... Mi-e dor de Curătură și de Zăpodea sfântă Pe unde mai aleargă bezmetic un ciled, Vioara de sub grindă în sufletul meu cântă Și tata sus în ceruri din ea mai cântă, cred! Lumina din cuvinte încet mi se destramă, Culorile pe pânză s-au
VREAU SĂ MĂ-NTORC ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380384_a_381713]
-
pe alocuri, mai pâlpâie lumânări proaspete. Și gardurile se mai reazemă ici, colo de câte-un câine răgușit și înfometat, rezemat și el la rându-i de un capăt de lanț ruginit de vremuri triste și timpi morți. Pe Piscul Curăturii aleargă o șa neroadă cu o iapă-n călduri sub dânsa, alături de-un mustang rebegit, care, și el alergă, dar, în sens invers acelor de ceasornic. Dimineața primenită de verde cu ochii albaștri care tocmai și-a coborât pijamalele
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
ce zici, Cum se vede Satul din Americi Cu dorul tău înlăcrimat în prag? Mi-a răspuns la toate cu măsură, Aud și-acum durerea lui cum strigă- Nicule, mi-e dor de-o mămăligă Ca luna plină sus pe Curătură, Mi-e dor s-aud izvoarele cum cură, Aici zgârie-norii mă intrigă; Nu mai aud cocoșii cum se ceartă, Vecinii tot nu vreau să mă cunoască, Eu le vorbesc pe limba românească, Ei nici nu știu de unde sunt pe hartă
MI-A PLECAT UN PRIETEN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371865_a_373194]
-
alcătuiește o comunitate de muncă și o unitate socială. Folosirea teritoriului de către ceata de neam a satului (moșneni, răzeși, frați de ocină) este complexă: sunt părți individuale care aparțin unor familii, cum este casa cu curtea ei, livezile și pometurile, curăturile. Alte părți ale pământului obștei sunt folosite în comun: pădurea, pășunile, apele. La obștile sătești (țărănești) mai evoluate se disting părți rezervate pentru biserică și pentru conducătorii obștei. Cea mai importantă parte a moșiei (terenului), care se dezvoltă în decursul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri. Geograful Gh. Vâlsan arată că există un lanț de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de bazine rotunde, sate înconjurate din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
privim la munca seculară a acestui popor, la suma de putere musculară cheltuită, ne prinde mirarea. Ținuturile în care locuiesc românii sunt răpite pustietății și codrului. Fiece palmă de pământ de hrană e câștigată prin estirpare de codri seculari, prin curătură. {EminescuOpXIII 216} {EminescuOpXIII 217} Pe când maghiarul și-a câștigat șesurile patriei sale păscîndu-și caii și plimbîndu-se, [î]l vedem pe român cucerind palmă cu palmă pământul de sub puterile naturii, [î]l vedem curățind rădăcinile codrilor seculari și creîndu-și patria lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de lemn. Deși țăranii au fost împroprietăriți, deși despăgubirea pentru pământurile ce s-au conferit e strălucită, totuși, prin așa numita comasare, i se iau locurile lui roditoare și i se dau în schimb locuri rele, apoi i se iau curăturile și i se dă în schimb pădure. S-au restrâns dreptul de pășune, încît numărul vitelor de muncă a scăzut în proporții enorme. Sate deposedate, familii aruncate pe uliți, mii de locuitori amenințați a fi alungați din vetrele strămoșești - iată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și atunci e și mai rău. Interesul nostru național este ca noi și numai noi să ne sporim în țara pe care noi și numai noi am apărat-o timp de veacuri, noi și numai noi am pregătit-o prin curături pentru cultură; trebuie dar să combatem pe toți cari lucrează în vederea unui element străin. Dar lipsa de tact a Scaunului papal e mult mai gravă. Moldova a avut trei Domni eterodocși; unul a înființat episcopia romano - catolică a Siretiului, altul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Petriman la 5 iunie 1661 - [...] scris-am ca să să știe: întâi, casele cu ce iaste împrejur cu tot, le-am lăsat soțului mieu, Maricăi, și viile preste tot, iar soțul mieu și alte cumpărături și viia du pre Văleni, cu curături și cu tot am lăsat soții méle, Maricăi. Așijderea și dentr-alte deschise ale casei și alte bucate și haine, tot am lăsat soțului mieu, Maricăi. [...] Așijderea și viia de la Podgorii și moșia de la Lipărești și țiganii iar am lăsat soțului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întîlnit în mai multe locuri și toponimul respectiv. Ele au origine latină - roncare, operație de defrișare ce a însoțit pe scară mare instalarea administrației romane în Dacia. Defrișarea care, făcută și după alte procedee, poartă numele tot de origine latină, curătura, arsura sau secătura. Cu nume de origine latină sunt denumite și câteva cursuri de apă mai importante. Este cazul Almașului (lat. almus - frumos, plăcut), afluent al Bistriței nemțene în Moldova și al unui afluent al Someșului transilvan. Același nume îl
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
țărănești : a cui a fost nunta asară, dacă mai trăiește Irimoaia cu bărbatu-său ori e adevărat ce zic oamenii că ghebosul ei ar fi plecat la Dorna ; saude că Ion Cârstea i-a dat fetei douăzeci de prăjini în Curătură, ș-acole-i pământu’ bun a’ dracului, hâtu-i norocu’ ! Vaca Mărioarei i-a ei ori a feti-sa ? N-au împărțit-o ? Baba le știa pe toate, dar, cu vorbe încâlcite, dorea să povestească și altele : câte sarmale a făcut la nunta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu gândul la colectiv. Ce, întovărășirea n-au făcut-o ? Și la unii nu le-a mers bine ? - Care-a apucat pământul bun. Lăzurenii, hâtu-i în gură, legau cânepă la butuc și, când ieșeau cu căruța din ogradă, pârleau roată Curătura, făcu admirativ cumătrul. - Merg la furat ?! se miră cu naivitate Gâsca. Da ce-ai gândit că la cumpărat ? Lăzurenii au scos grâul din întovărășire de două ori cât noi. - Au în sat și frizer, făcu Areta cu invidie. - Dé, la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
multe porecle și care cum avea timp îl necăjea zicându-i : „Monac, Cheleneagră, Hoașcă, Topor, cu tot neamul lor”. în privința asta numai șapte frați, cunoscuți într-un nume, îi lăsau în urmă pe toți ceilalți : AlexĂPetră-Costă-Șté-Marí-Vasí-Rusă din deal, Alexă-Petră-CostĂȘté-Marí-Vasí-Rusă din Curătură și Alexă-Petră-Costă-ȘtéMarí-Vasí-Rusă din Văleni, căci, din șapte, numai trei trăiau. Ar mai fi fost încă multe de pus la cale despre sat, când cinătuiala porcului se isprăvi. Gazda așeză la toți în traistă și, veselă și mulțumită, claca se desfăcu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]