91 matches
-
pus cerul cu fața în jos - sub el aud cum plânge Christos micul ritual am despicat boabele: înlăuntru dormeau viermii pregătitori am despicat pragul bisericii - acolo se zvârcoleau șerpii îmbălsămați la mireasma de ceară și-n inima lui pândea o custură fosforescentă am despicat ideile dar n-am ajuns la miezul suprem tu cititorule ai ajuns? îți sărut urechea fatală și surdă ca digul niciodată nedesprins de pământ împietrire a lașității curbată am despicat viespea și a țâșnit venin dar îngeri
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
la lumânare Și n-am ce face, o să-ndur spășit: Prietenul e dus la vânătoare, Iar Doamna Brună tocmai m-a gonit. 2 Sonetu-i un dichis pentru bărbați, Și trebuie lucrat c-un soi de ură, Cioplit cu meșterie din custură, Bătut pe nicovală, strâns în laț. Dar pot și eu să-ți fac amăgitură Dintr-un sonet cu oacheșul meu braț, Pe-un petic de atlaz cu crini brodați Și fără de pereche-n țesătură, Când te stârnesc cu nurii mei
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
copiii n-ar fi rezistat la încă 3-4 ore de urcuș. De la cabană Buta la refugiul cu același nume am mai făcut 20 de minute pieptiș. Am campat în poiana așezată în căldarea de sub Buta Mare, cu fața spre Păpușă Custurii. Ne-am împrietenit repede cu salvamontiștii Lucian și Loli, care ne-au sfătuit să mergem azi pe Vf. Piule, pe un traseu spectaculos, dar nu foarte lung, cât să-i poată face copiii față. Așa că, pentru excursia asta, rămânem în
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
știe acolo, la locul lor, sute de arme letale; săbii cu mânerul în cruce, vârfuri de lance... cuțite speciale de sacrificiu, toate sunt catalogate, au numărul de inventar scris citeț pe carto nașele translucide. Mărțina le atinge, le simte consistentă, custura tăișului, simte metalul rece prin dantelă fină a mânușii. Sunt liberă să mă sinucid! zice fără noima și o lacrimă-i picura la colțul ochiului stâng. Cum ea nu poartă batistă în poșetă, o șterge pe furiș, cu volanul de la
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
a beneficiat și de prezența unui invitat special, copiii având ocazia să îi întâlnească și să fie inspirați de campionul la șah Marius Ceteraș, actorul Vasile Calofir, președintele Federației de Handbal Alexandru Dedu, președintele Toastmasters Timișoara, Marius Cazacu, trainerii Ina Custura, Mădălina Șerban și Shadi Hassan. „BookLand e oaza mea de linistea... și această pe termen lung îmi sporește moralul și îmi dă încrederea de care aveam nevoie. În ultimile zile s-au creat niște întâlniri rare în două dintre multele
Tabăra din care copiii pleacă plângând [Corola-blog/BlogPost/98597_a_99889]
-
obiectiv. Mă uitam la modul în care se desfășura întreaga tabără și, cu zâmbetul pe buze stăteam, mă gândeam: „Ce mult mi-ar fi plăcut să existe astfel de tabere când eram și eu de vârsta lora...”, a declarat Ina Custura, trainer & co-founder „Călătorii prin Sunet”. „Am fost plăcut surprinsă de implicarea celor de la Asociația BookLand. Tabăra coolturală este mai mult decât joacă și recreere. Este o investiție în fiecare copil în parte, este timp de calitate petrecut alături de oameni valoroși
Tabăra din care copiii pleacă plângând [Corola-blog/BlogPost/98597_a_99889]
-
Rodnei) ș.a.. Cele mai spectaculoase puncte de atracție turistică sunt: Munții Rodnei cu circurile Buhăiescu, Negoescu, Izvorul Cailor și Lala; Munții Bucegi cu relief glaciar mai bine conservat pe versanții nordici, unde se găsesc văile glaciare Mălăești și Țigănești și custura Padina Crucii; Munții Făgăraș cu o culme nordică principală, extinsă pe 60 km, cu numeroase vârfuri de peste 2500 m, sectoare de custură unde au fost sculptate Turnurile Podragului, Acele Cleopatrei, Strunga Dracului ș.a., la care se adaugă circurile glaciare Avrig
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu relief glaciar mai bine conservat pe versanții nordici, unde se găsesc văile glaciare Mălăești și Țigănești și custura Padina Crucii; Munții Făgăraș cu o culme nordică principală, extinsă pe 60 km, cu numeroase vârfuri de peste 2500 m, sectoare de custură unde au fost sculptate Turnurile Podragului, Acele Cleopatrei, Strunga Dracului ș.a., la care se adaugă circurile glaciare Avrig, Podragul, Bâlea, Mioarele, Capra; Munții Iezer unde se remarcă Colții Cremenei și Colții lui Andrei, dar și circul glaciar Iezerul Mare; Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Bâlea, Mioarele, Capra; Munții Iezer unde se remarcă Colții Cremenei și Colții lui Andrei, dar și circul glaciar Iezerul Mare; Munții Parâng cu circurile glaciare Mândra, Roșiile, Gâlcescu, Găuri etc.; Munții Retezat cu numeroase circuri glaciare: Bucura, Zănoaga, Galeșu, Tăurile Custurii, ce adăpostesc cele mai multe lacuri glaciare din Carpați, precum Bucura (cel mai întins, 10 ha), Zănoaga (cel mai adânc, 29 m adâncime), Tăul Negru, Slăveiul, Galeșul ș.a. O serie de lacuri glaciare din acești munți s-au format de-a lungul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta Padina Crucii (dintre Văile Țigănești și Mălăiești); morene (pe Valea Ialomiței); - praguri structural-litologice în care s-au dezvoltat cascade, de ex. Urlătoarea ș.a.. Clima este condiționată de marea dezvoltare pe verticală a unității. Temperaturile medii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
despice capul dacă nu avea căciula! Ține felinarul, Alecule! Când s-a văzut fără felinar, a început să se dezbrace repede și nu s-a oprit decât atunci când a ajuns la cămașă. Cei doi îl priveau speriați. Are careva o custură la îndemână? Uite-o pe-a mea! - i-a întins-o Mitruță. În clipa următoare, o fâșie din poala cămășii lui Cotman se hodinea în mâinile lui Alecu Slobodă. Cotman s-a îmbrăcat iute, ca la armată. Apoi, cu mare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
struna cea groasă de curgea numai jale din diblă. Atunci am început să bem în dușmănie parcă. Apoi ne-am răsucit câte o țigară și să te ții, băiete: beam, fumam și... plângeam!... La o vreme, Vasile numai ce scoate custura din chimir și... o înfige în masă! M-am speriat și m-am sculat să plec... „Stai! Unde pleci, Ioane? Nu ești tu fratele meu de suferință? Da! Da! Ești fratele meu, Ioane! Uite ce zic eu - zice el - uite
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ești fratele meu, Ioane! Uite ce zic eu - zice el - uite ce zic: dacă tot am rămas de proști, hai să ne facem frați de cruce! Frați de cruce ne facem! Am zis!!!” Când a terminat de vorbit, a smuls custura din lemnul mesei, și-a suflecat mâneca cămeșii până la cot și cât ai clipi, și-a făcut pe braț o crestătură în formă de cruce! În minuta următoare, mi-a apucat mâna ca într-un clește și până să-mi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
care avea să facă o minune. „La șase coți adâncime“, stărui Simon. Lucrătorii se puseră pe treabă și primul strat nisipos fu curând urmat de pietriș, apoi de pământ roșiatic. Lopețile izbeau În lutul prefirat de dârele rădăcinilor; retezate de custura sapei, râmele se mușuroiau și apoi se pomăiau la soare ca pe jăratec. Sofia stătea tăcută lângă groapa care se făcea tot mai adâncă, În vreme ce Simon - aidoma gospodarului căruia i se dura o fântână sau temelia casei - Îi tot Îndemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
dulăilor celor avuți, căci toate progeniturile proletariatului din Le Havre, Marsilia, Anvers masacraseră, sub pavăza nopții, gladiole, retezându‑le de la rădăcină cu briciurile lor tăioase de mateloți, strivind cu bocancii lor scâlciați tot ce era vegetală mai pripășită, nedemnă de custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite “ În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
departe Iată-l încremenit sub arțari și bătrînul zbîrnîie din degete către puștani: c’est buck fever Își leagănă șoldurile de matroană: c’est buck fever c’est buck fever Înalță rondelul cît înjunghie sub gît Și deschide robinet nevăzut Custura decupează pielea mai fină pe burtă expectorează săculeți cu nutreț Unul din tineri montează ferăstrăul miniatural, celălalt - aproape să vomite - bea din bidonul opac urină sau coniac Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea tăcerii. Ei, biciuri cu bătăi și ura, noi, uriaș îngheț pe gură. Deasupra vremii și genunii, tăcem că spinii și tăciunii. Tăcem că lama de custura, tăcem mereu, tăcem din gură. Ne linge frigul pe ciolane, ei, foame, cuie și ciocăne și orice zi e-o mușcătură. Scrâșnind din dinți, tăcem din gură. Tăcem că lacătul pe ușe, tăcem că focul sub cenușe, tăcem... dar noaptea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AMURG ḮN APUSENI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Custurile scindară în brad felii și curg Reci valuri de rășină cioplite în amurg Pe limpezile umbre căzute în poteci Prin care noaptea-și suie la tâmple lilieci. Lumina se ascunde grăbită-ntre unghere Și noaptea își mânjește capcanele cu miere
AMURG ḮN APUSENI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382900_a_384229]
-
care avea să facă o minune. „La șase coți adîncime“, stărui Simon. Lucrătorii se puseră pe treabă și primul strat nisipos fu curînd urmat de pietriș, apoi de pămînt roșiatic. Lopețile izbeau În lutul prefirat de dîrele rădăcinilor; retezate de custura sapei, rîmele se mușuroiau și apoi se pomăiau la soare ca pe jăratec. Sofia stătea tăcută lîngă groapa care se făcea tot mai adîncă, În vreme ce Simon - aidoma gospodarului căruia i se dura o fîntînă sau temelia casei - Îi tot Îndemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
asupra dulăilor celor avuți, căci toate progeniturile proletariatului din Le Havre, Marsilia, Anvers masacraseră, sub pavăza nopții, gladiole, retezîndu-le de la rădăcină cu briciurile lor tăioase de mateloți, strivind cu bocancii lor scîlciați tot ce era vegetală mai pripășită, nedemnă de custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite „În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Iar eu 'mi-au lumea-n cap și plec cu ea aiurea: Te rog nu te opune, fă bine să mă lași S-o vând ca un rebut la niscaiva apași. Că-mi vine să pun mâna pe furcă pe custură Și-un dor nebun să-i dau o palmă peste gură! Păianjeni de-ntuneric se spânzură de grinzi Luminile celeste se strâmbă în oglinzi Sătul de teoreme, sătul de artificii Nu-ți e rușine lume, că te-ai umplut de
NU-ŢI E RUŞINE, LUME? de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366581_a_367910]
-
îndepărtam zăpada de pe acoperiș. Momente emoționante ca acesta au fost destule. Dar am avut parte și de evenimente tragice. Nu doar o dată am asistat neputincioși la căutările înfrigurate ale salvamontiștilor, finalizate cu recuperarea rămășițelor câte unui turist neatent, rătăcit prin Custura Sărății. Venea retur la cabană, într-un sac de plastic. Una peste alta, cu toții ne purtam la munte neobișnuit de responsabili. Dacă la Sibiu eram doar simpli elevi, pe crestele Făgărașilor deveneam maturi. Învățam cât de importantă e planificarea în
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
îndestula când îi va fi sete. Până va dibui locurile ce-l vor hrăni, avea cu sine într-un săcăteu două azime coapte sub țest. Pentru potolirea setei, avea o ploscuță aținată de-un șold, iar de celălalt agățase o custură mică de tăiat pâine sau ce s-o mai nimeri. Așa făcu. Știa pădurea ca-n palmă încă de mic. Nu va fi singur. Va fi la adăpost, iar pat, coșciugul... O apucă înspre codru. Dintr-acolo păsări nevăzute foșneau
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
La Ilinca țiganca, Că cu ea știa vorba Și toată socoteala...454). Mama - am văzut - își pregătește feciorul pentru plecare, îl înarmează chiar (ca în balada Șarpele): Mă-sa că mi-l înfurma Cu pistoale încrucișate Buzdugane ferecate Și cu custuri simcelate...455, dar pleacă și în căutarea lui, constatând întârzierea (Joi dă dimineață): Plimbă-mi-să poartă D-o babă bătrână, Cu doi dinți în gură, Cu iia de sârmă, Cu brâu dă lână. Dă păr dă cămilă 456. îi chestionează pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să studieze arheologia și filosofia. Face filologie și, în orele monotone de istoria limbii literare, unde se vorbește despre cuvântul „vergură”, improvizează versuri și compune „palindromuri”. Este un răsfăț alexandrin de tânăr poet care, vorba lui Ion Barbu, încearcă ascuțișul custurii și dexteritatea versului. Apare în viața sentimentală a tânărului, însurat, o colegă, Doina Ciurea, venită de la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”. Începe o idilă care se termină cu un divorț și cu o nouă căsătorie. S. debutează în „Tribuna”, la
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]