104 matches
-
viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și atașarea anterioară și posterioară a unor elemente melismatice. Ex. nr. 4: George Enescu -Preludiu la unison, m. 9-11 Structura melismatică finală, formată prin succesiunea de cvarte și cvinte perfecte ascendente, creează o stare de imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două octave. Ex. nr. 5: Scară oligocordică Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
sec. al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Prezent în diferite ipostaze ritmice, desenul melodic al celui de-al doilea motiv enescian se regăsește în melodica bizantină, într-un context al logicii evoluției vocalice, unde saltul ascendent de cvartă perfectă poate fi nepregătit, dar rezolvat. Ex. nr. 13: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.84, s. 4-5. footnote> Ex.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
secund și invers. În consecință, ele nu intră în concurență, ci își etalează succesiv abilitățile interpretative. Vocile evoluează preponderent izoritmic, împărțind unitatea metrică (pătrimea) în diviziuni normale și excepționale, cu maximum de patru valori pe timp. Se observă armoniile de cvarte ca mijloc de structurare a planului armonic și ideea de paralelism prezentă în partitura Axionului. Ascensiunea vocilor este în totală concordanță cu ideea de evoluție spre înalt, congruentă cu însuși mesajul piesei. Acesta pare a fi realizat printr-o atentă
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
instrument va fi adoptat și de către instrumentiștii creștini, ce îl vor introduce în muzica europeană sub numele de rebec. Mai puțin răspândit în ziua de astăzi este rebab-ul cu o singură coardă, al cărui ambitus este redus la o cvartă. Un alt instrument cordofon ce a apărut pentru prima oară în Al-Andalus este kwitra, denumită în spaniolă quetara. În decursul anilor acest instrument a fost denumit și chitară maură. Cu o cutie de rezonanță foarte asemănătoare cu cea a luth
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Rimini), precum și urcușul anevoios al Purgatoriului. Muzica este de o enormă sugestivitate, Liszt demonstrându-și măiestria prin migala cu care se folosește de mijloace muzicale pentru crearea imaginilor din Divina Comedie. Spre exemplu, la Începutul lucrării, compozitorul utilizează intervalul de cvartă mărită asociat În muzică cu figura demonică, În Evul Mediu fiind supranumit „diabolus in musica”. Receptarea critică a simfoniei scos la iveală păreri divergente. George Bernard Shaw puncta cu umor că maniera aleasă de Liszt pentru redarea Divinei Comedii ar
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
la perioada medievală, trebuie subliniat încă un aspect fundamental al concepției tonale orientale. Pentru un muzician arab, înalțimea sunetelor era relativă, neexistând nici un reper absolut - de tipul diapazonului. Frecvența sunetelor putea varia pe un ambitus ce putea ajunge la o cvartă ascendentă sau descendentă. Această relativizare a înălțimilor se datora în principal facturii exclusiv vocale a muzicii. Instrumentele de acompaniament trebuiau să se adapteze ambitusului fiecărui cântăreț. Practic, instrumentiștii erau obligați să își acordeze instrumentele în mod diferit de fiecare dată
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
reprezentanții săi de seamă Léonin și Pérotin. Va fi însă eclipsat repede de Motet. În faza tatonărilor (secolul al X-lea) pe un plain chant (cantus firmus) se grefează o voce organală, duplum (dublă) care evoluează paralel la distanța de cvartă sau cvintă, notă lângă notă (punctum contra punctum). În secolul al Xll-lea, apare în orașele franceze Dechantul (discantul), în care vocea organală renunță la paralelism, se detașează de vocea principală (devenită tenor) și se îmbogățește melismatic (ornamente improvizate). Gymel-ul (din
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Mahomed este trimisul său, aruncându-se pe brânci tot de atâtea ori... Instrucțiuni speciale: Se vor ămpărți la început câte șase cărți, apoi câte două până la zece sau opt după cum se joacă în doi ori în patru. Dacă anunțul, terță, cvartă este pronunțat după ce adversarul a bătut prima carte, el va fi nul în spiritul conținut în motto, adică te-ai ars, gură cască!... J "arręte. Musai să iei levata de jos asupra căreia te-ai oprit. Dacă ai greșit calculul
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
legate de domeniul armonic. Compozitorul apelează la procedee tradiționale de înveșmântare armonică; excepție face cel de-al șaselea dans, intitulat Joc din Drîmboaie , în care acompaniamentul este realizat din combinația unei pedale pe cvintă, cu succesiunea a două acorduri de cvartă. Cei doi apreciați pianiști au reliefat cu sensibilitate și rafinament frumusețea melodică, ineditul limbajului armonic, pregnanța ritmică și caracterul dansant al pieselor, au valorificat plenar bogăția și diversitatea coloristică a discursului muzical care evocă adeseori sonoritatea orchestrală. Ei au realizat
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
fost suplinit de câteva voci din orchestră și de public. Lucrarea este o încercare de împărtășire a unor valori culturale, sinceritatea credinței fiind sămânța care generează muzica. Și această credință se exprimă prin limbajul modal pentatonic înveșmântat în armonii de cvarte, amintind de muzica impresionistă. Orchestrația dă importanță sectorului de alămuri și celui de percuție, care reproduc în unele momente sonoritățile tibetane. Concepută în patru tablouri, lucrarea are ca text două mantre (formule sacre în limba sanskrită): Om mani padme hûm
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
dimpreună, O, ce veste minunată!, Coborât-a, coborât-a, Asta-i casa cea frumoasă, Colind pentru suflet, Sus la vârful muntelui, Mândru joacă Pătru-n raiu, Steaua sus răsare. Construcțiile sonore sunt bazate pe structuri modale, arhaice, completate cu acorduri de cvarte, cvinte sau eterofonii. Din aceste sonorități transpar astfel, anumite elemente de limbaj și stilistică muzicală specifice secolului XX, noțiuni familiare pentru cei care au avut privilegiul de a-l avea ca îndrumător, fie și pentru scurt timp, pe maestrul Dan
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
-și pierde sensul, odată cu apropierea de final. Dimpotrivă, ea semnalează consumarea acțiunii care poate fi învecinată ca gen cu o dramma per musica. Ca să stârnim interesul ascultătorului virtual, merită citat finalul spuselor compozitorului despre narațiunea la care am asistat: „O cvartă perfectă ascendentă, imagine a paznicului înfricoșător al lui Kafka sau a ”Comandorului” din opera Don Giovanni de Mozart străjuiește finalul, în care cei trei soliști sunt absorbiți ca într-un malaxor implacabil. Vocea de Dincolo anihilează inevitabil toată devenirea de
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SOLFEGII ALBE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Un tempou clasic, atât de firesc Interval cu trei trepte Aparent ursuze O cvarta și o cvintă par să cânte în unison S-a dus naibii lecția de solfegiu Octava a înghețat printre fragmente Secundele nu mai au farmecul de început Ton, ton, semiton Aud în surdină Și îmi închid ochii Las’ să bată
SOLFEGII ALBE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348659_a_349988]
-
Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza de doctorat la autor. Referință Bibliografică: Dr. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, Repertoriul păstoresc din Nordul Mehedințiului / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
înflorim în astă primăvară, Magnolii dezvelite în dansuri liliachii Sub amețeli-narcise, ce pentru prima oară, Se împletesc culorii de nu-mă-uita azurii. Într-o acustică ce pare într-o doară, O joacă stilizată, sprințară, În fapt normală, firească, împletire siderală În cvarte perfecte de ghitară. Referință Bibliografică: Cântec / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂNTEC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374513_a_375842]
-
coerente de teoria muzicii, fundamentând conceptul de armonie 44 cu ajutorul teoriei numerelor 45, a raporturilor numerice 2:3, 3:2 și 4:3. Astfel au fost descoperite, cu ajutorul vestitului monocord 46, probabil tot o descoperire a sa, octava, cvinta și cvarta 47. Tot acum a descoperit formidabila „Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o metodă de extrapolare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anului 420 î.Hr. A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele obținute sunt valabile și astăzi. La fel și teoria muzicală despre octavă (1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios paideia prin triada
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele obținute sunt valabile și astăzi. La fel și teoria muzicală despre octavă (1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios paideia prin triada artistică și tetrada științifică: „Așadar, pe bună dreptate Filolaos a numit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
divinis inest fit sono causa modulaminis.) Macrobius exclude orice tip de hazard, de iraționaltate, nimic din ea nu este accidental, sau lipsit de muzicalitate, este sub guvernarea rațiunii și a legilor divine; perfecțiunea acestei muzici stă în raporturile numerice ale cvartei, cvintei, tonului și octavei. Armonia sferelor nu era înțeleasă ca o armonie propriu-zisă, ci ca un tipar complex de intervale muzicale care, încadrate înlăuntrul aceleași scări muzicale, dacă răsunau în același timp, producea un dulcis sonus (Cic. Somn. Scip.5
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
zilele de sărbătoare sau solemnități, în cadrul liturghiilor și a oficiilor mai sus prezentate, să se realizeze deasupra cântului ecleziastic anumite consonanțe care să aibă același etos cu melodia gregoriană și pe care să o imite, cum ar fi octava, cvinta, cvarta și altele asemănătoare. Dar acest lucru trebuie să se realizeze în așa fel, încât integritatea cântului gregorian să nu sufere, iar muzica mensurală să nu modifice nimic din el. De fapt, aceste consonanțe mângâie auzul, înflăcărează devoțiunea și nu lasă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
registru al Companiei S. Maria della Croce al Tempio, numită Marea Companie a Templului, în care eu, Bernardo di Messer Lelio di Bernardo Giuliani, sunt cancelar, care este acoperit în pergament, vechi și uzat, cu hârtie din bumbac format în cvarto, în care există multe înregistrări de persoane executate, începând din 1356, 28 aprilie, si de atunci încolo, astfel că la pagina 61200 se pot vedea acolo următoarele: 1501. [Numărul] 430201. Antonio di Giovanni Rinaldeschi a fost spânzurat în mod rușinos
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Rațiunea șlogosț ne demonstrează acest lucru, deși uneori avem tendința să ne convingem numai pe calea experimentului, având În vedere corzile lirei și găurile flautului 2. Adevărul este căorice acord are ca principiu raporturile stabile dintre sunete. Așa, de pildă, cvarta se sprijină pe raportul dintre patru și trei, cvinta, pe cel dintre trei și doi, octava pe cel dintre doi și unu, iar octava dublă pe cel dintre patru și unu. (E) În privința acordului pe care specialiștii În știința armoniei
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dintre trei și doi, octava pe cel dintre doi și unu, iar octava dublă pe cel dintre patru și unu. (E) În privința acordului pe care specialiștii În știința armoniei Îl adaugă celor amintite mai sus și pe care Îl numesc cvarta, aflată deasupra octavei, un asemenea acord depășește măsura și nu trebuie să-l luăm În considerare, excepție făcând cazul În care admitem ca principiu - În locul rațiunii - o plăcere, În care rațiunea n-are ce căuta, resimțită doar de auz3. Ca să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
hibă: prea lungă (peste 4 ore) semn că am avut ce arăta: ZIARIȘTI, dintre care unii n-au fost în stare să scoată nici un cuvânt (unul a spus că va pune premiul la... băutură) ... FORȚE ARTISTICE (Denisa Ciobanu, Cosmina Adam, CVARTA, Rotaria și mai ales Rapsodia Vasluiului cu Silvia Ene și ceilalți... dar nu trebuie uitată nici Nadia Duduman (prezentatoare și interpretă oricum listă de valori locale). Mulțumim public d-nei prof. Anușca Doglan pentru pasiune și valoare...! Organizarea la meserie cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care au încântat publicul cu muzică și dansuri. Printre cei care au alcătuit programul artistic se numără scriitorul Ioan Baban, epigramiștii Val Andriescu și Ioan Toderașcu, caricaturistul Nicolae Viziteu, cântăreț ele de muzică populară Silvia Ene și Maria Carnariu, formațiile Cvarta, Rapsodia Vasluiului etc. Toț i ziariștii au fost câștigători. într-un fel sau ... altul Circa 100 de jurnaliști de la toate organele de presă existente în județ au fost nominalizați la premiile "Galei Ziariștilor Vasluieni", împărțită în patru secțiuni: tehnic (tehnoredactori
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]