145 matches
-
lansează în cursa unui nou record. Până aproape de Câmpina, timpii săi erau comparabili cu cei realizați de Jean Calcianu pe distanța București-Sinaia. bmw-328 Dar o banală pană îl face să piardă șapte minute, iar la intrarea în Brașov, în localitatea Dârste, un drum în reparație îi mai fură un minut. Dar și așa, Papană și-a depășit spectaculos propriul record, realizând cu zece minute mai puțin decât timpul obținut în urmă cu trei ani. Obsedat de recordul lui Papană, în dimineața
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
ele ocupând 51% din suprafața localității. Motiv pentru care densitățile de bovine, porcine, ovine sunt destul de ridicate, ele depășind mediile pe țară. Din vremuri vechi de tot, în Breaza a apărut și o industrie țărănească axată pe mori, pive și dârste ce foloseau energia apelor Prahovei (despre care vom vorbi într-un capitol separat). Prezența punctului de vamă în Breaza de Sus, între anii 1834-1852, a favorizat, între altele, dezvoltarea din punct de vedere a localității, dar mai ales a cărăușiei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cea mai înaltă a Tâmpei,în aceeași seară de vară târzie... De sentimentul de Zi De Vineri sau Sâmbătă La Prânz. Atunci când cei care se hotărăsc să meargă pe munte se întâlnesc în Gară Mare sau în gară noastră mică ,Dârste:) și ...da ...nimeni nu și-a amintit Brașovul,Toamna... Referință Bibliografica: Orașul Prietenilor mei / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 243, Anul I, 31 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate
ORASUL PRIETENILOR MEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356056_a_357385]
-
a meșterului din regiunea de munte. Progresul societății, creșterea necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe specialități, determinată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tradiționale: furca, fusul, roata, țușuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare etc. O dată pânza obținută, în urma țesăturii care se executa la război, ea trebuia să fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate, pe care nu le poseda orice gospodar și care constituiau primul pas de ieșire a meșteșugarului proprietar de pive sau dârste din industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate, pe care nu le poseda orice gospodar și care constituiau primul pas de ieșire a meșteșugarului proprietar de pive sau dârste din industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă. Țăranii, pentru a putea folosi țesăturile, trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al unei astfel de instalații, care era fie proprietarul sau posesorul moșiei pe care era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă. Țăranii, pentru a putea folosi țesăturile, trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al unei astfel de instalații, care era fie proprietarul sau posesorul moșiei pe care era instalată piva sau dârsta, fie un țăran mai înstărit. În statistica din 1860-1862 este menționat un număr de 139 pive și dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apeleze la întreprinzătorul proprietar al unei astfel de instalații, care era fie proprietarul sau posesorul moșiei pe care era instalată piva sau dârsta, fie un țăran mai înstărit. În statistica din 1860-1862 este menționat un număr de 139 pive și dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații. Statistica nu ne oferă însă informații demne de crezare nici în privința extinderii teritoriale a pivelor și a dârstelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații. Statistica nu ne oferă însă informații demne de crezare nici în privința extinderii teritoriale a pivelor și a dârstelor, nici în privința numărului lor. Firește că pivele și dârstele erau răspândite mai ales în regiunea de munte, unde creșterea oilor ocupa un loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice necesară acționării lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații. Statistica nu ne oferă însă informații demne de crezare nici în privința extinderii teritoriale a pivelor și a dârstelor, nici în privința numărului lor. Firește că pivele și dârstele erau răspândite mai ales în regiunea de munte, unde creșterea oilor ocupa un loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice necesară acționării lor etc. Din alte surse documentare reiese însă că și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice necesară acționării lor etc. Din alte surse documentare reiese însă că și în alte ținuturi de la munte și chiar de la câmpie se aflau pive și dârste: în anii 1849-1851 funcționau două pive în ținutul Dorohoi, 31 în ținutul Bacău, 5 în 1861 în ținutul Tutova etc. În statistica din 1860-1862 se indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar de la câmpie se aflau pive și dârste: în anii 1849-1851 funcționau două pive în ținutul Dorohoi, 31 în ținutul Bacău, 5 în 1861 în ținutul Tutova etc. În statistica din 1860-1862 se indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859 se menționează însă 70 de pive și dârste în acel ținut, în cea din 1860, 71, iar în cea din 1861, 74. Bineînțeles că unele pive și dârste care funcționau în 1849 puteau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ținutul Dorohoi, 31 în ținutul Bacău, 5 în 1861 în ținutul Tutova etc. În statistica din 1860-1862 se indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859 se menționează însă 70 de pive și dârste în acel ținut, în cea din 1860, 71, iar în cea din 1861, 74. Bineînțeles că unele pive și dârste care funcționau în 1849 puteau să se fi desființat până la 1860-1862 și statistica din acei ani să nu le fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859 se menționează însă 70 de pive și dârste în acel ținut, în cea din 1860, 71, iar în cea din 1861, 74. Bineînțeles că unele pive și dârste care funcționau în 1849 puteau să se fi desființat până la 1860-1862 și statistica din acei ani să nu le fi înregistrat. Totuși, nu se poate admite că cele 31 de pive care existau în ținutul Bacău în anii 1849-51 să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se poate admite că cele 31 de pive care existau în ținutul Bacău în anii 1849-51 să fi dispărut toate până la 1860. În concluzie - datele pe care ni le oferă statistica din 1860-1862 sunt inexacte, iar numărul pivelor și al dârstelor a fost cu mult mai mare decât cel indicat de acea statistică. Aceste mici ateliere meșteșugărești se încadrează în mica producție de mărfuri. Ele lucrează la comandă. Această constatare nu poate fi însă extinsă asupra meșteșugului textil sătesc în general
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de pildă țărani proprietari sau posesori de pive, dârste, ferăstraie, fierării etc.), iar pe de altă parte, existența unei mase de meșteșugari muncitori, care lucrează, după cum am mai spus, contra plată dintr-un loc în altul, în târguri, orașe și pe la moșiile boierești. Aceasta era posibil în Moldova chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ele realizându-se în continuare doar pentru uzul familiilor. Doar în brădărit mai există meșteri ce lucrează și astăzi. Industria tradițională. A fost una din ramurile cele mai bine reprezentate în Mărginime, începând cu secolele XIV-XV. Morile hidraulice, pivele și dârstele, uleinițele, alambicurile și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă schema unei dârste sau piue pentru cergi precum și un război de țesut cergi pe care este țesută o cergă „crudă”. Imaginile prezentare sunt surprinse la dârsta din Oituz care a aparținut meșterului Constantin Avram. Primul meșteșug tradițional prezentat în expoziție este olăritul, meșteșug
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă schema unei dârste sau piue pentru cergi precum și un război de țesut cergi pe care este țesută o cergă „crudă”. Imaginile prezentare sunt surprinse la dârsta din Oituz care a aparținut meșterului Constantin Avram. Primul meșteșug tradițional prezentat în expoziție este olăritul, meșteșug străvechi care a ajuns până la noi. Am expus vase de lut care au fost achiziționate din cele șapte centre În spațiul destinat vieții
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
nr. 26, județul Timiș. 82. Reti Mioara Viorica, născută la 4 februarie 1964 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Muntoiu Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 85055 Ingolstadt, Fichtestr. 46, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Dârstelor nr. 20, județul Sibiu. 83. Rippl Mihaela Antonia, născută la 18 noiembrie 1956 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Colgiu Nicolae și Letiția, cu domiciliul actual în Germania, 71229 Leonberg, Strohgaustr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Calea
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
subordine unități ce administrează cabane turistice, cu acordul Ministerului Turismului, în cadrul limitelor prevăzute în prezenta anexa. ────────── Anexa 4 TARIFE FIXE pentru cazare și alte servicii în popasurile turistice: Subcetate - Arad, Gherăești și Poiana Sarata - Bacău, Potoci - Bicaz, 1 Mai - Bihor, Dîrste - Brașov, Băneasa - București, Făget - Cluj, Lunca Jiului - Craiova, Tușnad - Harghita, Pelican - Murighiol, Stejarul - Horezu, Trivale - Pitești, Românești - Prahova, Dumbrava - Sibiu, Izvorul Rece - Sinaia, Snagov - Parc, Ștrand - Tîrgu Mureș, Pădurea Verde - Timișoara, Cozia, Capela, Seaca, Silva - Govora, Ștrand - Căciulata - Vîlcea, precum și
DECRET nr. 20 din 20 ianuarie 1983 privind regimul tarifelor în unităţile de cazare turistica din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127216_a_128545]
-
Gligor satul Călinești-Oaș m)14. Gospodăria Matisievici Comuna Moldovița, satul Demacușa Suceava Ecaterina m)15. Complexul gospodăresc Comuna Breaza, satul Breaza de Sus Suceava cu ocol întărit Maria Veruleac ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) Ansambluri tradiționale rurale ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n)1. Dârstă cu pivă Comuna Rucăr, satul Rucăr Argeș n)2. Mori și vâltori Comuna Prigor, satul Putna Caraș- Severin n)3. Mori Comuna Ciclova Română Caraș- Severin n)4. Pivnițe de deal Comuna Bălănești, satul Glodeni Gorj n)5. Trei mori
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Sibiu-Sud 101.316 m2 S.C. "Retrasib"-Sibiu Sibiu, județul Sibiu 1976 414.622.704 43. 8.14 Stația 400/110 kV Brașov 106.404 m2 Brașov Brașov, județul 1976 359.433.156 �� Brașov 44. 8.14 Stația 400/110 kV Dârste 64.234 m2 Dârste Dârste, județul 1977 156.470.622 Brașov 45. 8.14 Stația 400/220 kV Roșiori 64.341 m2 Roșiori Roșiori, județul 1978 703.625.623 �� Satu Mare 46. 8.14 Stația 220/110 kV Baia Mare 3 32
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
S.C. "Retrasib"-Sibiu Sibiu, județul Sibiu 1976 414.622.704 43. 8.14 Stația 400/110 kV Brașov 106.404 m2 Brașov Brașov, județul 1976 359.433.156 �� Brașov 44. 8.14 Stația 400/110 kV Dârste 64.234 m2 Dârste Dârste, județul 1977 156.470.622 Brașov 45. 8.14 Stația 400/220 kV Roșiori 64.341 m2 Roșiori Roșiori, județul 1978 703.625.623 �� Satu Mare 46. 8.14 Stația 220/110 kV Baia Mare 3 32.625 m2 Baia Mare Baia Mare
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]