36 matches
-
BOYS AND MAKE THEM DIE (de vară), să fie iad și iureș până la capăt! Pe ce dansăm? Pe podeaua The Shelter și pe genurile noastre preferate. După cum se știe, dar uneori nu se înțelege, rupem noaptea-n mai multe bucăți dănțuitoare și ne plimbăm prin toate stările de spirit optzeciste! Sâmbătă 20 iunie The Shelter P-ța Unirii 25 22.00 EVENIMENTUL CULTURAL AL SĂPTĂMÂNII Hungarian Theatre @ Cluj Never Sleeps Spectacol de teatru, discuții, concert pe malul Someșului! Sâmbătă, 20 iunie
City Story by http://www.zilesinopti.ro/articole/9455/city-story [Corola-blog/BlogPost/98987_a_100279]
-
întâmplă în jur (oblivious în limba engleză) referitor la obiceiurile pământești (?who is oblivious to Earth`s customs), învață să se amestece printre oameni purtând haine și folosind bani pe care îi fură de la perechi care fac sex în "mașini dănțuitoare". El încearcă să învețe să comunice apucând mâinile oamenilor și absorbind amintirile lor prin atingere, dar aceasta îi face pe oameni să-l fugărească, crezându-l un pervers. Un vehicul de pasageri purtându-l pe șeful de trupă Bhairon Singh
PK (film) () [Corola-website/Science/334281_a_335610]
-
al Indiei medievale. Acest maestru yoghin se îndrăgostește de o Regină și rămâne în palatul ei, uitându-și complet identitatea (după altă variantă, ajunge prizonier al femeilor din țara Kadali). Discipolul lui Matsyendranăth, Goraknăth, i se înfățișează sub aspectul unei dănțuitoare care se mișcă pe o muzică misterioasă. Treptat, Matsyendranăth își amintește adevărata identitate: "el înțelege că "drumul cărnii" duce la moarte, că "uitarea" sa era în fond uitarea adevăratei naturi nemuritoare și că "farmecele din Kadali" reprezintă mirajele vieții profane
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1839, nr. 102, p. 414-416), stă între ficțiune și adevăr istoric, alimentată de Voltaire și din cronici, urmând, până la urmă, mai mult gustul publicului pentru anecdotă. M. Kogălniceanu încearcă schița de moravuri și portretul caricatural în foiletonul "Soirees dansantes" ("Adunări dănțuitoare"), urmat de Negruzzi cu "Provincialul" și "Păcală și Tândală", originală scriere în duh antonpannesc. Spre deosebire de poezia publicată în paginile "Albinei", cele mai multe din aceste bucăți în proză au fost reținute de istoria literară. Pentru a avea un tabel mai complet al
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și senină. Cerul era plin de stele. Forfota zilei în sat s-a potolit. Noaptea cuprindea încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la Iași îi îngrijorează mult. Se uită adânc în inima focului... O vreme n-au scos o vorbă, sperau ca printro vrajă... un miracol, să comunice cu cei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
altădată 80. Afișul este reprodus după: TRC., an. IX, nr. 895, 28 februarie/12 martie 1871, p. 3. Am păstrat grafia epocii. teatrul bossel Duminică la 7 martiu 1871 Reprezentațiune extraordinară dată de d-șoara albina di rhona prima subretă și dănțuitoare a teatrului St. Jame din Londra Cu concursul d-lui comino Se va reprezenta camila Farçe en 1 acte melée de danses persoanele Otto, photographe dl. G. Magheru Lorens, son domestique 81 dl. Kyrițescu Lupesco, directeur de theatre dl. Freval
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnul Alecsandri executată de dl. Comino. Spectacolul se va fini cu un tată în încurcături Comedie en un acte exécute en langue Française et Roumaine Morcovesco, deputat d-nul G. Magheru Gurguță, fiul său practicant la minister. Michaelescu Charlota Duval, dănțuitoare d-ra Albina di Rhona Lisette, camerista d-ra Georgesco În cursul piesei d-șoara Albina di Rhona va executa următoarele danțuri: parodie-polca highland-fling Dans național scoțian executat în costum național bucureștiul în 1871 103 81. Servitorul său (fr.). pas de deux comic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Hotelul Orient Nou, iar în ziua reprezentației la casa teatrului. Începutul la 8 ore seara precis.]82 Atragem atenția asupra obiceiului vremii de a se amesteca vorbele franceze printre cele române. Albina di Rhona a fost o foarte frumoasă dănțuitoare, de ea s-a amorezat Ion I.H. Heliade Rădulescu făcând excese până ce a căzut în demență. Pentru dânsa a scris o poezie, ce a stârnit multă curiozitate atunci, poezie în care declinul marelui literat era foarte accentuat. Această poezie începea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vorbăreață, amabilă și agitată. Avea chiar o pasiune pentru dans, cam ridicolă cu talia, situațiunea și vârsta ei. La cotilioane se punea la rând cu fetele cele mai tinere și dănțuitorii nu știau cum s-o ocolească, deși era o dănțuitoare perfectă, căci avea aerul unui mic satelit care s-ar fi întors în jurul unei planete impozante. De altfel, era bună, serviabilă și, fie din pricina multelor serate și baluri, unde petrecuse bine la București, fie că se atașase într-adevăr de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Să nu pierdem nici acum din vedere fața dublă a procesului. Cuvintele, spunea Simion Ștefan, trebuie să fie ca banii. Unele din ele, am putea replica, seamănă mai curând cu veșmintele: lepădate de unii, adoptate grabnic de alții. În „adunările dănțuitoare“ descrise de Kogălniceanu la 1839, majoritatea participanților aparține clasei de mijloc: „scriitori pe la secții, vechili pe la divanuri, doftori de dinți și de cai, spițeri, toți alegători la Eforie, toți cuconi“ (s.m.), mândri așadar de titlul pe care începuseră să-l
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
desființat claca și s-au împroprietărit țăranii. Aceasta a fost o mare îmbunătățire a stărei lor materiale".). Cum se știe, în zorii literaturii române Kogălniceanu a fost și un scriitor modern. În 1839 a publicat, în "Albina Românească", schița Adunări dănțuitoare, în 1840, în "Dacia literară" schița Nou chip de a face curte și Iluzii pierdute. Un întîi amor, în 1844 nuvela Fiziologia provincialului în Iași și, tocmai în 1850, în "Gazeta de Moldavia", prima parte (care va fi și ultima
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
crezu la început că era efectul hipnotic al șoselei. Un covor de păsări înalte de peste un metru se întindea până la copacii din depărtare. Le văzuse în fiecare primăvară, timp de mai bine de treizeci de ani, și totuși această masă dănțuitoare o făcu să tragă brusc de volan, fiind cât pe ce să-i calce pe urme fratelui ei. El așteptase întoarcerea păsărilor ca s-o ia razna. Era deja întors pe dos încă din octombrie, când ea străbătuse același drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
înfrăgezită, izbutind, cred, să îi trezească la viață până și pe cei mortificați, sceptici, cusurgii! Jaguari lipiți tihnit de bătrâni și copii înțelepți cu ochii închiși, elefanți dansând în fluviu cu fete îmbrăcate în sari alb, un șoim binecuvântând o dănțuitoare în templu, ochiul polifemic al unui elefant pe care stă adormit capul unei tinere fete, dansul fluviului și al puiului de elefant împreună, rotirea unui balerin cu balenele, lincsul îmbrățișând un copil mut și tot așa. Scenariul eseului pornește de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Superb nume! Foarte potrivit pentru o cântăreață, pentru o femeie, pentru iubita unui poet. Nanone, Nanone! Ce ritm! Ta-tàm, ta-tàm! Mii de poeme s-ar putea scrie cu acest nume. PASAJ RETRAS Reprezentațiune extraordinară dată de domnișoara NANONE, primadonă și dănțuitoare a teatrului St. Jam din Londra. Elle joue, mime, chante et danse tout à la fois. Reprezentațiunea cuprinde mai multe arii și cântece și se va încheia cu un danț egiptean, Fermecarea șerpilor, cu costum național de Harem executat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu mult înaintea celorlalți. Din păcate, acela nu era singurul buchet. Ca la un semnal, mai multe slugi boierești și ordonanțe de ofițeri ruși se înghesuiră și ele cu fel de fel de buchete spre aceeași ușă. Celebra primadonă și dănțuitoare a teatrului Sf. Dulceață din Londra tocmai își înfipsese dinții într-un corn mare, din care înfuleca de zor. Vorbea cu gura plină, privindu-l pe Dante Negro din oglindă. ― Scuză-mă, dar așa trăiesc eu! Numai cu ciuguleli: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
moment dat, să tușească. Imediat își făcu apariția pe podium impresarul, care încercă să solicite publicului înfierbântat o scurtă pauză necesară pentru înlocuirea lumânărilor și aerisirea sălii. Reuși doar atunci când îi asigură pe cei mai înverșunați admiratori ai primadonei și dănțuitoarei Nanone că partea a doua a reprezentațiunii va fi cu totul excepțională. Consulul francez își balansa nervos un picior, privind îngrijorat spre ușile dechise. Se temea de curent și ar fi preferat să plece. Dar nu dorea să atragă atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să le scrie neîntârziat. Dar soția, fiicele, brioșele dispărură. Gândurile somnoroase, oarecum liniștitoare se risipiră. Fu despărțit brutal de ele și Kutuzov deschise ochii mari, invadat de o singură imagine. Cea a chicinetei în care fusese părăsit de primadona și dănțuitoarea Nanone. Și acea imagine îl lovi cu puterea unei ghilotine. Se văzu stând înțepenit de uluire, în costum de gală, cu toate decorațiile pe piept, un biet bătrânel rămas singur, un mort copleșit de mormanele de flori ale cântăreței. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nicidecum! Doar se lenevise. Avea nevoie de o bătălie zdravănă. Acolo, printre soldați, dormind și mâncând pe apucate, va fi iar în formă. ― Ivan! țipă el. Era conștient că evita să recunoască evidența. Îmbătrânise desigur, nu se mai putea amăgi. Dănțuitoarea îl făcuse să se vadă așa cum era: un om bătrân. Altminteri de ce ar fi întors ea spatele unui general, pentru un... civil? Comandase o cină pentru două persoane într-un separeu elegant al restaurantului de la han. Plătise deja o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Privea doar în el. Îl interesa doar ce vedea acolo. ― Da, sunt suficient de îndrăgostit ca să ajung un veritabil poet. Ah, Nanone! De-ai ști câte versuri mă asaltează, steaua mea de zăpadă!... Închise ochii și imaginea acelei cântărețe și dănțuitoare îi apăru atât de vie, încât putu să-i simtă respirația, multele, feluritele ei mângâieri și sărutări până când viermele nesățios și băgăreț, organul cel pricăjit se grozăvi dintr-odată. Știu, știu, neghiobule! Tu recunoști întotdeauna femeia aia și numai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
o înfruntase, păstrând totuși pentru el lacrima vărsată, după care aplică pecetea mică, ovală, cu armele Văcăreștilor, pe ceara roșie proaspăt picurată. Intermezzo informativ: Printr-o bizară coincidență - formulă consacrată în relatările paranormale - o altă furtună prilejuia mărturisirile primadonei și dănțuitoarei Nanone într-o lungă epistolă adresată unei bune prietene din Londra. PASAJ RETRAS Drăgălașa mea amică de suflet, te rog să-mi ierți întârzierea cu care îți răspund la scrisorile tale. Le-am citit de fiecare dată cu aceeași bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
patul de spital realizez că e absurd să strig la copia mea tînără. V. tînăr mă privește disperat și totuși rîde. Se bucură văzîndu-mă cum plonjez în apele albastre sperînd să descopăr în mijlocul adîncimii un templu de aur plin de dănțuitoare măslinii, să văd în jurul lui înotînd peștii în unda amurgului. Poate că acolo se ascunde vreun mandarin verde ca inima smaraldului care vrăjește clipele schimbîndu-le în perle și le împrăștie apoi în vîltoatea nisipului, închise în sipete de sidef. Îl
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele, Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane ori tururi de nădragi; Și, prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. Ce ruginiri de ape trezite și ce brâncă Lăsară fierul rânced și lemnul buretos? În loc de aur, pieptul acelui trist Argos Ducea o lână verde, de alge năclăite, Pe când la pupă, trase - edec ca niște vite Cu țeastă nămoloasă și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mea dreaptă e doldora de trezia unui snop de lumină. dă, doamne, ca până la sfârșit, în căușul lui să mă țină. din înalt ninse, vertebrele-mi să-și dureze coloana cu sârg, sângele-mi decolorat să dea în pârg, lumea dănțuitoare mă îmbie, eu, sârguincioasă, mă strădui să fiu vie, în plumbul din mușchi bat ploi șfichiuite, nu pot să m-ascund, am reflexele-ncetinite, în venele mele un răsărit fastuos își varsă povara de vin spumos. stau și mă întreb de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
fiul său, ca între doi bărbați tandri, privind în jos, în golul dintre noi, atent la pașii de dans, dar poate și să nu se poticnească în scândurile debarcaderului, fixate de-a curmezișul. Ne învârteam în vals trecând pe lângă provele dănțuitoare ale bărcilor și tata se amuza, în timp ce mama... Ei bine, totul se petrecea fără ea. O vedeam gânditoare, chiar posomorâtă uneori, aș putea spune, arătându-mi fără entuziasm fotografia surorii ei celei mari, Ana, masivă și autoritară, pozând în picioare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
unui surâs pe care Auta nu-l înțelese. I se păru că nu-l mai văzuse pe Tefnaht surâzând anume așa. O clipă, sclavul socoti că tainicul surâs este oglinda ultimei nopți în oare preotul se desfătase cu o frumoasă dănțuitoare din neamul mașauașa. Dar nu era așa. Strălucitorul slujitor al Zeului Puterii dovedi îndată că nu la ea se gândea acum. - Știi de ce te-am chemat? îl întrebă pe sclav. Auta își aplecă fruntea spre pământ și răspunse că nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]