159 matches
-
planurilor temporale - îndrăgostirea - ruptura - mărturisirea - alungă oarecum monotonia tăierii firului în patru, având totodată grijă să includă și faza post-traumatică, ulterioară rupturii, jurnalul de vise cu ea, gesticulația îndrăgostitului încă nevindecat (de vreme ce refuză avansurile fierbinți ale unei colege - fata de la Dărăbani - de fapt prea libertină pentru puritatea studentului-geolog), cele câteva întâlniri de-a lungul deceniilor cu de-acum profesoara P. Maniera lui Ion Lazu de a nara prin idei-senzații, minate de patetism și lipsa umorului, se învederează și din faptul că
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
Ilcău, frezor 11. Ionel Velciov, electromecanic 12. Emil Pleșa, muncitor 13. Constantin Vert, profesor 14. Florin Augustin Ambru, vatman 15. Simina Nica, operator 16. Silviu Țincu, inginer 17. Claudiu Sorin Cărăneanț, profesor 18. Cristina Aida Pânzariu, profesor 19. Mihaela Ecaterina Dărăban, contabil 20. Gheorghe Vasile Sturzu, analist politic 21. Claudiu Daniel Bădeț, șofer 22. Liuben Șerban, student 23. Maria Pavnutescu, pensionar 24. Adriana Pavel, secretar 25. Cristian Ionică, inginer 26. Maria Panduru, studentă 27. Mariana Neagoe, tehnician 28. Silvia Vert, profesor
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Micșa Sabina, 74 ani l Necșa Petru, 29 ani l Lörincz Ion, 48 ani l Bega Vasilie, 69 ani l Suciu Gheorghe, 72 ani l Baciu Cristian, 2 luni l Erli Viktoria, 90 ani l Maxim Mariea 89 ani l Dărăban Mihai, 70 ani l Constantinescu Maria-Stela, 68 ani l Niga Gheorghe, 48 ani l Demeter Alexandru, 69 ani l Magdi Maria, 87 ani l Ghiță Marin, 90 ani l Galoș Nicușor-Ionel, 67 ani l Cioroboreanu Alexandrina, 88 ani l Goldiș
Agenda2003-9-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280759_a_282088]
-
cecuri de călătorie în valoare de 500 de euro fiecare Rodica Bejinaru, Arad Varvara Buzle, Sânnicolau Mare Cel mai tânăr premiant Darian Voicău din Timișoara, în vârstă de 1 an și cinci luni Veronica Cîrdei, Cărpiniș Marius Colojoară, Timișoara Daniel Dărăban, Timișoara Brigita Dosa, Dumbrăvița Adolf Holschwandner, Timișoara Irina Ilie, Timișoara Maria-Margareta Ionescu, Timișoara Petru Jivcu, Timișoara Ilie Lucuța, Timișoara Bianca Măgureanu, Timișoara Gheorghe Munteanu, Timișoara Kornelia Olariu, Timișoara Dariana Maria Oprica, Timișoara Ioan Paulescu, Lugoj Elena Păscăreanu, Timișoara Atena Prodan
Agenda2006-12-06-1-castigatorii () [Corola-journal/Journalistic/284871_a_286200]
-
nu mai erau bănci goale; pe podium stăteau prorectorul, decanul și trei persoane pe care nu le cunoșteam. în secunda în care am intrat, am simțit că se întîmpla ceva deosebit. O tensiune nemaiîntîlnită pînă atunci. Un coleg de an, Dărăban, tocmai întreba de ce uraniul și celelalte bogății ale României se trimiteau în Rusia. Așa ceva nu se mai întîmplase, să-ți exprimi liber și cu voce tare părerea. Stăteam acolo încremenit, cînd deodată am fost împins din spate; soseau studenții de la
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
-i zică? Vitoria! — Cum Vitoria?! Vitoria a fost soția lui tata! — Păi cum îl chema pe tatăl dumitale? — Petre! — Petre și mai cum? — Petre Petre! — Păi ăsta numai tata poate fi... făcu tulburat Metodiu. — Asta înseamnă că... Nică! Fratele meu! — Dărăban! Frățioare! Tu ești?! Eu sunt, frate! Da’ și tu ești tu? Păi cum, n-ai murit? — Nu. Mi-am luat oile și-am fugit. Păi bine, frate, eu atunci pe cine-am omorât? — Nu știu, frate, că mai erau doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ungurean și unu vrâncean. Episodul 22 DESCRIPTIO MOLDAVIAE înduioșați, cei doi frați își strânseră îndelung mâinile, se îmbrățișară cu respect. Deoparte, Iovănuț privea scena cu lacrimi în ochi. își aduse aminte că e singur la părinți. — Frate Nică, zise suspinând Dărăban, ce-a fost a fost. Morții cu morții, viii cu viii. Tu ești viu și nevătămat. Poate că odată, cu păcătoasa minte a tinerețelor, am vrut să te trec în lumea drepților, c-aveai oi mai multe și nenumărați câini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce iartă va trece curat în lumea unde ai vrut tu să mă trimiți. Și, scurtă vorbă, cei doi frați mai tăifasuiră puțin, timp în care Metodiu îl lămuri la ureche despre rosturile umbletului lor, de i se făcu lui Dărăban părul măciucă; abia acum își dădu el seama câte cărți citise Metodiu cu banii luați pe oile vândute. Vorba ceea: ai oi, ai parte; ai parte, ai carte; ai carte, mare brânză! După prânz, se despărțiră vărsând zece rânduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
își dădu el seama câte cărți citise Metodiu cu banii luați pe oile vândute. Vorba ceea: ai oi, ai parte; ai parte, ai carte; ai carte, mare brânză! După prânz, se despărțiră vărsând zece rânduri de lacrimi. Făgăduindu-i lui Dărăban cu jurământ să-l revadă cât mai curând, Metodiu și Iovănuț intrară în Moldova la ora cinci. O, dulce plai al Moldovei! Dacă din inima dealurilor Vasluiului o iei în sus pe lângă vechile podgorii domnești pe drumul numit acum „drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger, povestitorii Parnasie, Surduc, Gancioc și Stejeran cu hangița Stălinoaia și homunculul Buhuș, straja Dărăban, frații haiduci Stănciulescu Petre și Demeter, grupul de oaspeți polonezi format din doamna Potoțki, pan Bijinski, Malgorzata, Zbignew și hangiul din Przemysl, atamanul Vasia și cazacii lui, lipoveanul Covaliov cu micuța Știucî, grecul corăbier Ianis, venețienii Tresoro, Peleto, Toto, signora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru controlul infecției. De asemenea, băimăreanca dr. Gabriela Hirian dezbate un subiect legat de urticaria colinergică, iar dr. Iosif Anderco din Seini unul despre procesele degenerative. “Vitrina cărții științifice” este asigurată de prof. dr. Florea Marin (Cluj Napoca) și dr. Vasile Dărăban din Zalău. Rubricile “Medicină și cultură” a fost scrisă de Corneliu Florea (Canada) și ing. Aurel Pantea din Baia Mare, iar „Filele din istoria medicinei” de dr. Valentin Băințan și As. Ioana Băințan din Borșa. Revista se încheie cu lansarea și
A APĂRUT UN NOU NUMĂR AL REVISTEI „MARAMUREŞUL MEDICAL” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367270_a_368599]
-
Las aici câteva interviuri și un portret cu Domnul Profesor, realizate de colegii mei jurnaliști, poate aveți timp să îl descoperiți măcar așa. Adevarul (2011) Adevarul (2015) Gandul.info Digi24 Numele: Leon Dănăilă. Data și locul nașterii: 1 iulie 1933, Dărăbani, județul Botoșani. Studiile și cariera: În 1958 a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie, Iași. În 1961 devine medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie de la Spitalul Gheorghe Marinescu, București. În 1966 devine medic specialist neurochirurg, iar în 1972 doctor
Jurnalul suferinței. Bunicul cu halat alb care i-a dat de cap durerii mele () [Corola-blog/BlogPost/338465_a_339794]
-
nou! Cu oameni dragi și talentați: Angela Mariașiu Emeric Imre Maria Gheorghiu Dinu Olărașu Vali Răcilă Eduard Zalle (lansare carte) Alecu Mihai (expoziție pictură) Konstantinos Filippidis- Grecia (fost component al grupului VOUĂ) Sorina Bloj (Grupul Ecou) Georgeta Resteman (poezie) Daniel Dărăban (expoziție de desen) Marcel Naste (pictură) George Sărluceanu Smaranda si Enea Gherman Maria Tugui si Bogdan Ciortan Valer Moldovan Costel Pătrășcan (caricatură) Daniel Iancu Și... SE ANUNȚĂ ÎNCĂ O FRUMOASĂ SURPRIZÄ.... la timpul potrivit! Vă oferim, pe lângă dragostea noastră de
FESTINUL ARTELOR ŞI PRIETENIEI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374988_a_376317]
-
grupuri de români, de la care s-au păstrat toponime. Dacă nu s-ar admite o prezență etnică românească serioasă, în secolele XIII-XIV, nu s-ar putea explica preponderența românească după întemeiere. Cercetările arheologice au pus în evidență așezări întărite la Dărăbani, Hotin, Perebicăuți, Lencăuți (Cernăuți), cu urme din secolele XII-XIII.19 Includerea sud-estului Moldovei la Hoarda de Aur a dus la stabilirea temporară dincoace de Nistru a unor grupuri etnice de origine răsăriteană, populație eterogenă ce era concentrată în orașe. Alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ducă să vadză perirea celorlalți”) și, neinformat „(nu-i spusă urmașlú povestea”) a vrut să se apere: „s-au apucat de sabiea unui dărăbanú, să moară cu răscumpărare, că era om din hirea lui inimos. Ce l-au împresurat îndată dărăbanii și n-au apucatú să scoață sabiia. Care lucru dac-au spus armașul lui Ștefan-vodă, îndată au pus de l-au omorât și pre dânsul răcnindú: „Ai, cânele, au vrutú să moară cu soții”. „Soții” - partizani ai Movileștilor (și Vasile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, publicație apărută la Zalău, lunar, din martie 1990 până în iulie 1991, având subtitlul „Revistă de cultură, literatură și artă”. Colectivul de redacție: Ioan Moldovan (redactor-șef, martie - iunie 1990), Valentin Dărăban (redactor-șef, iulie 1990 - iulie 1991), Gheorghe Șișeștean (redactor-șef adjunct), Florin Horvath, Eugen Crihan (secretari generali de redacție). Fost supliment literar-artistic al gazetei „Năzuința” sau încorporată trimestrial în revista clujeană „Tribuna”, S. se înscrie între publicațiile literare postdecembriste ce
SILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289669_a_290998]
-
se ridică la intrare, pe care se află un ceasornic și în care sânt clopotele”. Această bijuterie însă a avut parte în anul 1650 de o mare nenorocire. În “Letopisețul Țării Moldovei” Miron Costin spune: “...lăsându (Vasile Lupu voievod) puținei dărăbani de apărarea curții, carii, dacă au vădzut mulțimea de tătari... și cu căzaci amestecați, au lăsatu cu noaptea curtea pustie. Și au arsu atuncea tot orașul.... Curtea cea domnească, casele boierilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim cu Tănase dărăban, care, împreună cu nevasta lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248) “o casă cu locul ei, ce este din vale de bisărica lui Hulpe,... tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
contact cu Podișul Sucevei, unde dealurile îi dau măreție în timp, la 15 kilometri distanță de locul pe unde curge apa Siretului, la 35 kilometri de orașul Botoșani - centrul actual administrativ al județului - 45 kilometri de Suceava, 36 kilometri de Dărăbani, Dorohoiul, poate cu mult înainte de 6 octombrie 1407, când îl găsim atestat documentar în geografia așezării, este localitatea care a îndemnat pe mulți condeier i să scrie despre el și oamenii care i-au întreținut viața. „Dorohoiul la peste șase sute
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
formează astăzi o comună împreună cu satele Mărișesci, Uricari și Corobănești” - scria învățătorul și detalia legenda despre originea satului. Se a răta că sub domnia lui Ștefan Vodă, un anume Avram Huiban, care locu ia în munți, fiind rânduit ca soldat dărăban, căuta nuiele de corn pentru coarde de arcuri și, tot căutând, nimeri la o ceată de voinici aflată tocmai unde erau Avrămeștii, unde se ș i gă sea corniș din belșug. Locurile în cauză, acoperite cu păduri și nestăpânite încă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de arc e, pe unde este judele Sion; i-am dat lui acest uric cu dreptul de veșnicie, însă atârnare de la Curtea noastră domnească din Vaslui pentru vitejia lui în bătălia cu turcii din Susul Va slui ului, cunoscându-l dărăban de munte, l-am făcut călăraș, să nu plătească nici un bir. Această moșie să fie pentru el, copiii lui, frații lui, nepoții lui, strănepoții lui, până unde ajung e vi ta în șase luni de vară și pentru tot neamul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-l bine, de să nu scape, neam. Gura să nu-ți mai tacă, „da, domnule, păi să vezi, lucrul dracului, că și io am pățit, fix așa, acum vreo lună, ba nu, o lună și jumătate, și eram tocmai pe la Dărăbani, acolo unde se pune harta-n cui, nu cunoșteam pe nimeni, e adevărat că bunica săraca, Dumnezeu s-o ierte, că a murit la 95 de ani, chiar acu trei veri în urmă, de Sfântul Ilie, avea o verișoară de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pune harta-n cui, nu cunoșteam pe nimeni, e adevărat că bunica săraca, Dumnezeu s-o ierte, că a murit la 95 de ani, chiar acu trei veri în urmă, de Sfântul Ilie, avea o verișoară de al treilea pe la Dărăbani, da' nu chiar în Dărăbani, ci într-o comuna p- acolo p-aproape, numită Horodiștea, comună care acum este la Ucraina, fiindcă s-a nimerit în partea luată de ruși în 1940, dar cred că tre' să fi murit și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cunoșteam pe nimeni, e adevărat că bunica săraca, Dumnezeu s-o ierte, că a murit la 95 de ani, chiar acu trei veri în urmă, de Sfântul Ilie, avea o verișoară de al treilea pe la Dărăbani, da' nu chiar în Dărăbani, ci într-o comuna p- acolo p-aproape, numită Horodiștea, comună care acum este la Ucraina, fiindcă s-a nimerit în partea luată de ruși în 1940, dar cred că tre' să fi murit și ea săraca demult, că era
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Andriescu Neculai - vioară, Ion Chiorescu - vioară și Petru Crauciuc - bas. Activitatea artistică a formației desfășurată s-a concretizat prin participare la manifestările de gen pe plan local și național, reprezentându se printr-un număr mare de spectacole în: Botoșani, Săveni, Dărăbani, Tecuci, George Enescu, Mileanca, etc. Odată cu debutul formației de dansuri, a luat ființă și fanfara “ Stejarul” formată din instrumentiști locali. Această fanfară a păstrat cu sfințenie folclorul din zona comunei Cordăreni a participat la foarte multe festivaluri și concursuri de unde
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]