169 matches
-
pare, cu cel surprins de Nicolae Labiș în rostirea testamentară din poezia „Începutul“, cea de a doua din șirul de poeme din volumul de debut `Primele iubiri“: „Bătăile versului am prins a deprinde/ Nu din cărți, ci din horă, din danț/ Rimele din bocete și colinde,/ Din doinele seara cântate pe șanț.“ Pentru Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Aioanei Prahoveanul șederile în preajma celor care se nevoiesc în mănăstiri, catedrale, biserici, capele au reprezentat unele dintre experiențele existențiale inițiatice cu care
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
milei. / Bănuți de toamnă, despletite flori - / În timp ce sângele, afară, pe comori / Se va negocia, la prețul zilei - // Să nu pui niciodată nici-un sfanț / Aici, lângă icoana afumată; / Lăsați măcar un Dumnezeu fără de plată, / Și flori ușoare, neplătite-n pat, la danț - // Atunci e-atât de lină și pustie / Biserica în care o bătrână / Mai vede-un rest la toată lumea vie, / Un rest de flori, ce-i tremură în mână...” (Cutia milei). “Cu lumina vieții de apoi” vrea să-i fie unse
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
a dăruit natura. Mi-i drag să-l privesc și să-l ascult, căci el e simplu și frumos în înfățișarea lui, căci e curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său. Îmi plac obiceiurile sale patriarhale, credințele sale fantastice, danțurile sale vechi și voinicești, portul său pitoresc, cântecele sale jalnice și melodioase și, mai ales, poeziile sale așa de armonioase”. Tot referitor la popor, Alexandru Vlahuță afirma: „Poporul nostru e încă sub spaima primejdiilor pin care a trecut. El nu
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
el o așteaptă pe trepte de clape în turnul de fildeș sculptat ca livadă reginei Izvana intrând în baladă... BALADA LAURULUI Ia pana diace, cerneli bogoslove, și scrie hrisovul cu negru în slove. Că-i ceas de-al ursitei spre danțul alegru, când Laur așteaptă în straiul lui negru. Castelul aprinde apusu-n ivoriu, pe piscul de piatră ca-n luminătoriu. În turnul de fildeș e masa întinsă. Făclii stau de vorbă pe-ntinderea ninsă. Cleștare și-arginturi luminii joc firul
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
grabă, uric tăbăcit în Pergam: „Cai negri din țară arabă, cu ținte de aur pe ham, trăsuri și calești și rădvane, ca-n solz pâlpâind felinar, livezi înflorind pe balcoane...” „Mărite, dictează mai rar!” „...să chiote vinul pe masă ulcelelor - danț sub ulcior! Vreau roua de stele culeasă în cântec să-i pun sub picior. Vison ca omătul pe munte mai fin decât șoapta-n izvod spre ea să-mi-ntindeți ca punte când norii luceferi slobod...” „Dar dacă șuvoiul, Mărite
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Ciordaș, respectându-se în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu un „danț” codrenesc pe țarină. Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, a d-lui prof Traian Rus a însemnat cuvinte elogioase rostite de cei doi episcopi , de profesorii Cedică Georgeta Robu și Mureșan Olimpia de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
Autorului saltimbanc Trec seara prin pădure saltimbancii și tumbe fac pe ostenite-alei, vânt roșu se abate înfiorându-mi macii, iar flautele nopții se-anină printre tei. Furiile turbate își zdrăngănesc trompete, la malul nebuniei ne-am adunat acum și-n danțul tămâierii durerilor proclete ne ardem în feștile de măști făcute scrum. Cu mâini nemântuite orbim nemărginirea și ne scăldăm desfrâul în beznele ce vin, trec seara saltimbancii clamând sperjur iubirea lascivă întrupare de ambră și pelin. Se sting încet în
SALTIMBANC de LEONID IACOB în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Saltimbanc.html [Corola-blog/BlogPost/355552_a_356881]
-
pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare gurile de draci necurate; zise Sotea cel
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare gurile de draci necurate; zise Sotea cel mai mare
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1427963676.html [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
Locul II: Sebastian PUICĂ - Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj-Napoca, jud. Cluj Locul III: Paul Ciprian DANCIU - Școala Gimnazială „Avram Iancu” Abrud, jud. Alba Premiu Special: Alexandru TALPĂ - Școala Gimnazială Hodoni, jud. Timiș 4. Dansuri populare Locul I: Formația de Danțuri și Hori „FIII SATULUI Almașu Mic” com. Balc, jud. Bihor Locul II: Ansamblul „Muguri de Cătină”, com. Cătina, jud. Cluj 5. Premii speciale a. Premiul pentru autenticitatea costumului: • Ana Teodora ANUȚOIU- Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, jud. Hunedoara • Andra
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1402335602.html [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
vine socru’ mare s-arate la calici, ce socru mic el are. vin șmenarii țării, plini de aroganță, ca din vârful scării, să ne-o dea la clanță. descalecă și bossul, al marmorei șeic, să verse la miri grosul în danțuri din buric. în haită vin coioții, cu zgardă de căței, pupând, ca mafioții, pe șeful de pedei. e nuntă la palat, dar mirii nu au vină, că proștii au votat un rege de bășină. dezmăț e în saloane, miros de
E NUNTĂ LA PALAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/E_nunta_la_palat_george_safir_1346476116.html [Corola-blog/BlogPost/359068_a_360397]
-
Secerătorii vin cu coase crunte! În secolul al patrulea-n Bizanț ... În secolul al patrulea-n Bizanț, Împărăteasa zisă Plagudia, Neajungându-i ei, Împărăția, Ca guda ce își rupe al ei lanț Venit-a chiar pe Munte-n pași de danț Ca să-și arate toată semeția. Deodată, însă-i împietri trufia, Când auzi de dincolo de-un șanț Al Maicii Domnului, temutul glas: „Întoarce-te! Eu sunt Împărăteasă Pe Sfântul Munte; el îmi este vas! De-aici-'nainte, nici femei cu rasă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
aceasta îi dăruiește un coc legat cu o fundiță, semn că va iubi copiii. Până nu de mult se fura mireasa iar nașii trebuiau s-o răscumpere. In ultima vreme se fură unul dintre pantofii miresei. După terminarea mesei începe „danțul miresei”. Grăitorul anunță acest moment și întreabă cine dorește să joace mireasa. Pe rând, nuntașii începeau să joace mireasa, după ce, inițial plăteau o sumă de bani, după voia fiecăruia. Un nuntaș putea juca mireasa ori de câte ori voia, plătind de fiecare dată
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
după ce, inițial plăteau o sumă de bani, după voia fiecăruia. Un nuntaș putea juca mireasa ori de câte ori voia, plătind de fiecare dată și primind în schimb o sticlă cu băutură, de drum. Și femeile jucau mireasa, în aceleași condiții. Durata unui danț nu depășea circa două minute. Nunta se putea întinde în acest fel până la două zile, în funcție de numărul nuntașilor. După terminarea danțului miresei se trecea la „învălitul miresei”. Mireasa, însoțită de nașă și de o femeie din familie, intră într-o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și primind în schimb o sticlă cu băutură, de drum. Și femeile jucau mireasa, în aceleași condiții. Durata unui danț nu depășea circa două minute. Nunta se putea întinde în acest fel până la două zile, în funcție de numărul nuntașilor. După terminarea danțului miresei se trecea la „învălitul miresei”. Mireasa, însoțită de nașă și de o femeie din familie, intră într-o cameră separată și își schimbă hainele de mireasă cu portul de nevastă. După ce i se lua coronița, i se despletea cosița
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se pun inelele tinerilor. Cel care o organizează este gazda vărjelului, iar sătenii duc din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
astăzi nu se mai păstrează. Se mai păstrează încă obiceiul feciorilor de a merge la fete „a șăde” seara, în zilele de sărbătoare și la sfârșit de săptămână. În urmă cu 15 ani, în Batarci, încă mai exista hora satului „danțul”, prilej pentru tineri de a se cunoaște. Dupa joc, începeau „vizitele”, dar nu îndată. Rămânea de obicei un răgaz în care tinerii își scuturau praful adunat pe veșminte în timpul „giocului”. Astăzi, discoteca, (dar nu foarte târzie, până la „asfințită sorile”) a
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
tineri de a se cunoaște. Dupa joc, începeau „vizitele”, dar nu îndată. Rămânea de obicei un răgaz în care tinerii își scuturau praful adunat pe veșminte în timpul „giocului”. Astăzi, discoteca, (dar nu foarte târzie, până la „asfințită sorile”) a luat locul danțului. Și chiar dacă nu se organizează în discotecă, obiceiul tinerilor de a merge „în sat” duminica după-amiază nu a dispărut. Pețitul, obicei vechi, care se mai păstrează. Tatăl băiatului trimite la părinții fetei „un sol” pentru a cere permisiunea să vină
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
și Ana de pe strada Pădurii, dorește să pășească la Sfânta Taină a Cununiei cu tânăra Sărcuța Florica, fiica lui Vasile și Irina de pe strada Principală”. Chematul „strîgatul în nuntă” este un obicei ce încet, încet se pierde datorită faptului că „danțul’’ nu mai există duminica în sat. Mirele și mireasa îmbrăcați oșenește „cheamă’’ la nuntă cu o săptămână înainte de ceremonia propriu-zisă. Duminica „în sat’’ unde sunt adunați tineri, bătrâni, mirele strigă cu voce tare: „Feciorași și fete, / Boresari și neveste / Pe
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu brotăceii" "din gură cântec cu acesta în versuri tocmit cânta"." (citat în P. P. Panaitescu, op.cit., p.90). Limba folosită de Cantemir păstrează fonetica limbii subdialecticului moldovenesc, cu multă savoare și prospețime.
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
viața Rusiei țariste din timpul său. Cele mai caracteristice sunt acelea care zugrăvesc samavolnicia justiției și a autorităților, carierismul, venalitatea și birocratismului aparatului de stat - aspecte pe care Krîlov le-a cunoscut în bogata sa experiență de slujbaș. Fabule ca „"Danțul peștilor"”, „"Oile bălțate"”, „"Lupii și oile"”, „"Știuca"”, erau îndreptate împotriva regimului despotic autocrat, împotriva nedreptăților, constituind indirect o pledoarie îndrăzneață în apărarea poporului: Expresia cea mai viguroasă a acestei satire demascatoare, cu un puternic caracter politic, apare în fabulele „"Adunarea
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
împotriva regimului despotic autocrat, împotriva nedreptăților, constituind indirect o pledoarie îndrăzneață în apărarea poporului: Expresia cea mai viguroasă a acestei satire demascatoare, cu un puternic caracter politic, apare în fabulele „"Adunarea obștească"”, „"Oile bălțate"”, „"Ospățul"” și mai cu seamă în „"Danțul peștilor"”, în care autorul demască nedreptățile sociale, fățărnicia și despotismul regimului țarist. În "Danțul peștilor", tipul satrapului țarist capătă o largă generalizare artistică. Contemporanii lui Krîlov au recunoscut cu ușurință în figura Leului pe Alexandru I, iar în aceea a
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]