33 matches
-
Anghel și Maria, născută la 3 septembrie 1963 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, 42653 Solingen, În der Freiheit 14A, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Ghindei nr. 5, sectorul 5. 5. Alfiri Maria, fiica lui Darabant Iuliu și Maria, născută la 9 noiembrie 1953 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 63065 Offenbach am Main, Martin Luther Park 10, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Râmnicu Vâlcea nr. 11, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
născut la 1 septembrie 1968 în localitatea Roșia Montană, județul Albă, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2512 Tribuswinkel, Jochackergasse 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brad, Str. Crângului nr. 10, județul Hunedoara. 3. Darabant Nicolae Francisc, născut la 14 iunie 1956 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Nicolae și Tereza, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Matzendorf-Holles, Hauptstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Carpați nr. 4, bl. AN35, ap. 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
la 14 iunie 1956 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Nicolae și Tereza, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Matzendorf-Holles, Hauptstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Carpați nr. 4, bl. AN35, ap. 25, județul Bihor. 4. Darabant Cornelia, născută la 16 decembrie 1955 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Popovici Traian și iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Matzendorf-Holles, Hauptstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Carpați nr. 4, bl. AN35, ap. 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
2.177/2008) 26. Daniel Simon, fiul lui Sami și Lorica, născut la data de 3 decembrie 1965 în localitatea Român, județul Neamț, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Netanya, str. Gordon nr. 35. (2.378/2008) 27. Darabant Vasilica, fiica lui Gheorghiu Stan și Elenă, născută la data de 1 mai 1956 în București, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., New York 11104, 41 41 43 rd Street, Apt. C19. (738/2007) 28. Dupree Adam, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208936_a_210265]
-
nr. 35 - 68. Str. Ecaterina Varga Str. Elanului Ale. Emanoil Gojdu (fosta Str. Romană) Str. Emil Gîrleanu Str. Emil Isac Str. Emilian Mircea Chitul Str. Episcop Demetriu Radu Str. Episcop dr. Vasile Coman Str. Episcop Efrem Beniamin Str. Episcop Ignație Darabant Str. Episcop Ioan Alexi Str. Episcop Mihai Pavel Str. Episcop Petru Hristofor Str. Episcop Roman Ciorogariu nr. 23 - 79 și nr. 14 - 70, Str. Episcop Roman Ciorogariu nr. 1 - 21 și 2 - 12 Str. Episcop Sulyok Istvan Str. Episcop Valerian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
la 28 decembrie 1790. În 1791 și 1792, vicarul I. Para s-a numărat printre principalii redactori ai memoriului Supplex Libellus Valachorum, alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, episcopii Ioan Bob, Ignațiu Darabant și Gherasim Adamovici, înaintat Curții de la Viena. Conținutul documentului era împărțit în două părți: a) argumentativă, de factură istorico-juridică și b) revendicativă, în care erau formulate cererile românilor (desființarea denumirilor jignitoare de „tolerați“, „admiși“, „nesocotiți între Stări“ și recunoașterea egalității
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
recunoașterea egalității în drepturi civile și religioase cu celelalte națiuni, participare proporțională la ocuparea funcțiilor publice, utilizarea toponimelor românești alături de cele maghiare și cele germane). După respingerea Supplex-ului din 1791, se deplasează la Viena împreună cu episcopul greco-catolic al Oradiei, Ignațiu Darabant, și cu cel ortodox al Transilvaniei, Gherasim Adamovici (1789-1794), pentru susținerea petiției. În 1796, I. Para a fost mutat de la Năsăud la Făgăraș unde a funcționat, până în anul 1807, tot ca vicar, iar, odată cu înființarea de către episcopul Ioan Bob a
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
doborât cu bâta însemnele austriece de pe clădire, călcându-le în picioare. După două săptămâni, când a venit în zonă o comisie pentru a măsura pădurile și a le introduce în cadastru, Iancu i-a îndemnat pe Mihai Andreica și Dionisie Darabant, foști comandanți în 1848-1849, acum măsurători în slujba statului, să nu realizeze măsurătorile necesare pentru a sabota autoritățile imperiale. Ca urmare, la 17 august 1852 Avram Iancu și cei doi măsurători au fost arestați de armata imperială la Câmpeni. Iancu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
1752 se întocmește unul dintre cele mai importante și cuprinzătoare rapoarte cu privire la situația bisericilor din districtele Beiuș, Beliu și Vașcău. Potrivit acestui raport, biserica din Totoreni este din lemn și acoperită cu șindrilă. Pictura bisericii este realizată de către pictorul Simion Darabant care a pictat și biserica din Tărcăița în 1816 și biserica din Gurani în 1814. O inscripție din partea de nord a iconostasului ne amintește: Această sfântă beserică s-au zugrăvit cu cheltuiala satului Totoreni cu strădania parohului Mihail, sfăt Mlende
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
cu strădania parohului Mihail, sfăt Mlende Urs în anul Domnului 1818"". Continuarea inscripției o găsim în partea de sud a iconostasului:""...și cu cheltuiala Bălenilor prin sârguința preotului Mihai Popovici, sfăt Popa Ștefan în anu 1818...zile. Au zugrăvit Simion Darabant pentru pomenirea sufletelor"". În absida altarului, în partea de sud găsim următorul text: „"Acest sfânt altar s-au făcut cu cheltuiala părinte(lui) Popovici Mihai paroh în Totoreni în anul 1818 iunie"". În anul 1927, acoperișul de șindrilă este înlocuit
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
ca anul 1768 din inscripție să corespundă cu momentul în care s-a încheiat construcția bisericii din Josani. La 2 februarie 1798, Teodor Barsanz, parohul din Vadu Crișului și vicearhidiacon al Crișului Repede, se adresează printr-o cerere episcopului Ignatie Darabant rugându-l să intervină la Capitul ca să se permită mutarea bisericii de lemn din Josani în mijlocul satului, pe motiv că biserica este clădită pe deal departe de sat și drumul până la ea este destul de greu. Se arată că materialul din
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
sat și drumul până la ea este destul de greu. Se arată că materialul din care este construită biserica este destul de solid, astfel că mutarea bisericii poate fi făcută „fără dărâmare” (absque ruinatione eiusdem translatio fieci possit). La 9 februarie 1798, Ignatie Darabant înaintează cererea protopopului din Vadu Crișului către Capitul. Capitulul, într-o ședință consistorială hotărăște să se ceară și avizul provizorului din Uileacu de Criș. Deși rezoluția acestui provizor a fost negativă, pe motiv că grinzile, scândurile și șindrila sunt de
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
avut cu ei, ci neputând prididi, am fost siliți a ne face altă biserică, și aceea de nuiele care am lipit-o cu pământ și am văruit-o. În Turdaș, mesița Cireșer la anul 1655, Grigorie Vlad m.p. paroh Turdaș, Darabant Lazăr m.p., Baldea Alicsandru, Toader On, Lula Adam, Toader I., Muntean Pătru, Roman Dumitru, titorii bisericii.”" Monumentul a fost edificat în a doua jumătate a secolului XVIII. În acest sens stă mărturie anul 1770, înscris pe fragmentele de pictură veche
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]
-
fost publicat ca model juridic de Constituție în gazeta „Mercure de France” din iulie 1742. În 1780, „Pravilniceasca condică“, redactată de domnitorul Alexandru Ipsilanti, a modernizat legislația Țării Românești. În 1784, celebrul „Supplex libellus valachorum”, redactat în principal de Ignatie Darabant, arhiepiscop greco-catolic din Oradea, apoi completat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para și alții, pentru a fi dus la Viena de Ioan Bob, arhiepiscopul greco-catolic de la Blaj, și de Gherasim
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
spre sfârșitul secolului și începutul noului secol Districtul Beiuș cuprindea un târg ( Beiușul) și 72 de sate. La sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost ridicată biserica română unită cu hramul Sf. Dumitru, sfințită în anul 1800 de episcopul Ignațiu Darabant. Ceea ce a impulsionat în mod deosebit dezvoltarea orașului și ridicarea sa culturală a fost înființarea în 1828 de către episcopul Samuil Vulcan a unui gimnaziu român unit (greco-catolic), devenit în 1998 Colegiul Național "Samuil Vulcan". Înființarea gimnaziului de la Beiuș a fost
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
călugării basilieni și a opoziției pe care o făcuse față de "Edictul de toleranță" emis de împăratul Iosif al II-lea. La 12 august 1782 a fost convocat sinodul electoral. Aici candidații la episcopat s-au clasat în felul urmâtor: Ignatie Darabant cu 63 de voturi (susținut de călugări), Iacob Aron cu 57 de voturi, Ioan Bob cu 37 de voturi, Filotei Laszlo cu 10 voturi, Andrei Zetkey de la Muncaciu cu 2 voturi, Avram Mehesi Avram 2 voturi, Samuil Micu cu 1
Ioan Bob () [Corola-website/Science/303694_a_305023]
-
bisericii, locurile respective fiind marcate cu câte o lespede, prefectul iezuit în mijlocul bisericii, respectiv mareșalul în partea de est. Odată cu întemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea în 1777, împărăteasa Maria Terezia a transferat biserica pentru catolicii români. Cerând episcopul greco-catolic Ignațiu Darabant cedarea complexului pentru un seminar (lucru care s-a și întâmplat în 30 ianuarie 1792, prin împăratul Leopold al II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală din Budapesta și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21 februarie, Nr.
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
Iorga, Istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea, vol. II, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1969, p. 138, 162). Menționând și Teologia morală (1796), cu o atât de generoasă și plină de gratitudine dedicație către binefăcătorul său, episcopul Ignatic Darabant de Oradea, încât se pare că a stârnit invidia vlădicului Ioan Bob, să spunem că traducerea Bibliei (1795) încununează opera de scriitor religios a lui Samuil Micu, care timp de 20 de ani (între 1784-1804) a "fost sufletul mișcării literare
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
clase elementare în satul natal, iar apoi la Oradea, ca elev internist la Seminarul Tinerimei Române Unite. Studiile secundare, precum și doi ani de filosofie și le-a făcut la Liceul „Premonstrantes” al călugărilor catolici din Oradea, ca bursier al fundației „Darabant”. În continuare, în 1841, a fost trimis de Episcopia Română Unită de Oradea la Seminarul „Sfânta Barbara” din Viena, unde a absolvit 4 ani de teologie. Revenit de la Viena, a fost hirotonit preot celib, la 10 august 1845, odată cu consacrarea
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
catolicizantă a făcut să eșueze încercările lor. Cea mai importantă realizare a cărturarilor români ardeleni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost, desigur, "Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae". La realizarea lui au lucrat nu doar episcopul unit al Oradiei, Ignatie Darabant, protopopul unit Ioan Para, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alți greco-catolici, ci și Gherasim Adamovici, episcopul românilor ortodocși, medicul Ioan Piuariu-Molnar și alți ortodocși. Memoriul a fost trimis în 1791 la Viena, fiind de aici trimis Dietei Transilvaniei
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
CRISTIAN IONEL Dr Tr Severin str. Veterani nr. 53, bl. G3, sc. 1, ap. 2 țel. 052/327687 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII BIRLAN DĂNUȚ Dr Tr Severin str. Nuferilor, nr. 2, bl. S, sc. 2, ap. 9 țel. 052/327149 DARABANȚI MONICA Dr Tr Severin, str. I Antonescu, nr. 43 bl. G3, sc. 1, ap. 15 țel. 052/221104 TUDOSIE LILIANA Dr Tr Severin str. Păcii nr. 14, bl. R5, sc. 2, ap. 6 țel. 052318914 FILIALA MUREȘ Membri activi înscriși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Dragoș, se oține organizarea Episcopiei românești unite a Oradei, aflată sub directul patronaj al împăraților de la Viena. În același timp ea a fost subordonată Arhipeiscopiei Romano-Catolice de Esztergom. Unul dintre cei mai remarcabili episcopi ai acestei episcopii a fost Ignatie Darabant (1788-1805), venit de la Blaj. El a sprijinit pe Samuil Micu și Gheorghe Șincai încă dintru început, și chiar și după ce aceștia au intrat în conflict deschis cu episcopul de Blaj Ioan Bob (vezi supra). A organizat un internat gratuit pentru
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
de el), a avut o mare grijă față de preoții săi etc. Urmașul său a fost Samuil Vulcan (1807-1839). Acesta a fost de asemenea o personalitate remarcabilă și era de asemenea din Blaj. A terminat catedrala din Oradea, ctitorită de Ignatie Darabant, a plătit tipărirea "Lexiconului" (Dicționarului) de la Buda din 1825, a sprijinit cărturarii patrioți ai vremii, a organizat în 1828 liceul din Beiuș, a obținut alipirea la eparhia sa a 72 de parohii românești unite din Satu Mare (față de 63, câte erau
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
fost strălucită și s-au sfârșit printr-un banchet la care au luat parte două sute de notabili clerici și mireni. Principii bisericești cari s-au urmat în scaunul episcopesc într-acești o sută de ani sânt următorii: Dragoș (1777 - 1787). Darabant (1788 - 1805), Samoil Vulcan (1807 - 1839), Basiliu Erdeli (1843 - 1862), Iosif Pap-Silaghi (1863 - 1873), în fine actualul episcop Ioan Olteanu (1873 - ). [7 iunie 1877] {EminescuOpIX 390} MUNTENEGRU ["DUPĂ CELE MAI NOUĂ ȘTIRI... "] După cele mai nouă știri, între care o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
suport în decodificarea mesajului științific, PLRS, 1985, 165-168. [55] DANGEA, VALERIA; BODOC, RODICA, Caracterul formativ al lecțiilor de discutare a compunerilor, BulIMȘ, 3-4, 1984 - 1985, 169-174 [cu bibl.]. [56] DĂNILĂ, SIMION, Valențe pedagogice ale „vetrei" lingvistice, SD, 49 — 58 [57] DARABANT, IULIANA MIHAELA, Rolul dicționarului în procesul didactic, BulIMȘ, 3-4, 1984-1985, 175-179. [58] DERȘIDAN, IOAN, Programa de limba și literatura română pentru învățământul liceal,Familia, 21, nr. 10, 1985, 14 [59] DIACONIȚĂ, IORDACHE, Nicolae Bălcescu: Ardealul. în: LLR, 14, nr. 2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]