258 matches
-
compozitori pornește de la un context definibil ca intersecție a mai multor tendințe de reformulare a dominantelor valorice (nașterea psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de autoritate și putere la nivel mondial). Juxtapunerea celor două secole - al XIX-lea și al XX-lea - se articulează ca una extrem de violentă și evoluează sub imperiul ideii de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
din epoci ale unor mari idealuri (anii '40 în Germania, anii '60 în SUA) a decăzut într-un stadiu de barbarism armat. Mureșan a pus desene similare în romane de James Joyce și Virginia Woolf, trasând o linie de inspirație darwiniană peste literatura modernă. Și arta modernă este abordată. Într-un material video de anul acesta al artistului, sunt prezentați călugări în robe stând în bănci și lucrând. Nu transcriu însă texte religioase, ci fac copii după ilustrații de carte: o
Artistul român Ciprian Mureşan, apreciat într-o cronică din The New York Times () [Corola-journal/Journalistic/69380_a_70705]
-
aibă o bază fizică sau cel puțin o corelare fiziologică în activitatea neurală." (p. 23) Și totuși, Sacks admite că muzica este atinsă de o sfîntă gratuitate și că apariția ei pe linie filogenetică nu poate fi explicată cu ajutorul teoriei darwiniene. Dacă o judecăm prin prisma selecției naturale, atunci trebuie să admitem că muzica nu ar fi trebuit să apară. E o artă inutilă, ineficientă și extravagantă. O zumzăire armonică ce contravine luptei pentru existență. Că o asemenea zumzăire gingașă are
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
și-a pierdut coada, n-a mai putut să înoate și-a ieșit afară, să nu moară, i-au crescut gheare și blană și s-a făcut lup? Sau a început să zboare? Haida-de, că-i prea de tot... Disputa darwiniană începea să se încingă, așa încât mi s-a părut normal să ne întoarcem la muflonul nostru, presupus mâncat cu o noapte înainte: - Și căpățâna aceea era a muflonului, nu-i așa? mă surprind întrebând ca un gazetar de provincie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
luxogoni... (doctorul se întorsese la tastatură) ... toți peștii conceptuali au evoluat pe cale naturală. Am dezvoltat o serie de meme artificiale, dar de fapt nu sunt altceva decât animale unicelulare și rareori supraviețuiesc mai mult de câteva ore în orice mediu darwinian real. Acestea fiind spuse, sunt niște unelte extrem de folositoare când vine vorba de înțelegerea organismelor mai mari, mai complexe. Am aprobat dând din cap. — Și le înțelegeți? — Până la un anumit punct, da. Pe unele dintre ele. Am priceput. Un surprinzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fie o lume aparte, dominată de legi nescrise care intră în contradicție cu noua realitate politico-socială impusă de comunism, sunt viscerali de violenți în apărarea în orice fel de împrejurări și fără economie de mijloace a propriului adevăr - în ritmul darwinian al selecției naturale. Nu există dreptate socială -, ci numai tehnica supraviețuirii într-o lume ce se arată permanent ostilă; țăranul este măcinat de veșnica foame a pământului - unicul fapt ce, esențial, constituie legătura și, în egală măsură, neînțelegerea sa cu
Noii critici by Dragoș Carciga () [Corola-journal/Journalistic/7391_a_8716]
-
este înfățișată de Dora Petrilă într-un sens descendent: de la scara uriașă a cosmosului la scara minusculă a credințelor omenești. Și astfel, cartea descrie istoria lumii: mai întîi, universul (așa cum este descris de fizica actuală), apoi apariția vieții și evoluționismul darwinian (așa cum e descris de biologia actuală) și apoi apariția omului - așa cum e văzut de medicina contemporană. De la mare se coboară la mic pentru a ajunge în final la locul unde știința se învecinează cu teologia. Căci dacă moartea echivalează cu
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
anume: dacă viața evoluează prin selecție și selecția e oarbă, de ce arborele genealogic al vieții are sens ascendent? Dacă prin absurd am putea să dăm înapoi timpul, repornind firul evoluției vieții, probabilitatea apariției omului ar fi infimă, căci, potrivit logicii darwiniene, nici o specie care a apărut nu trebuia neapărat să apară, ivirea omului fiind un accident. Dar atunci cum se poate ca, din atîtea accidente, să iasă o direcție crescătoare a vieții: de la simplu la complex, de la inferior la superior? La
Omisiunea lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5708_a_7033]
-
don Avito, un ferm adept al gîndirii de tip pozitivist (să nu uităm că în 1902, anul publicării romanului, spiritul epocii era impregnat de tripartiția evolutivă a lui Auguste Comte - stadiul religios, metafizic și științific - alături de determinismul biologic de sorginte darwiniană), își dorește cu ardoare un copil a cărui minte să atingă pragul genialității creatoare, drept care se hotărăște să procedeze după toate regulile pe care le recomandă știința: își alege o femeie în care intuiește mama ideală sub unghiul conformației biologice
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
să-l ducă pe Darwin la formularea celei mai influente teorii din istoria omenirii. În al doilea rînd, sunt trei poziții științifice care combat darwinismul în numele unor probe concrete: ortogeneza (care susține existența unui sens ascendent al evoluției, repudiind ideea darwiniană a variațiilor întîmplătoare), neolamarckismul (care pune accentul pe rolul modelator al mediului: sursa variațiilor și mutațiilor nu e hazardul, ci influența ambianței) și genetica de tip saltaționist (care susține că evoluția vieții nu se face prin acumulări lente de variații
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
unei experiențe care, judecată sub unghi moral, nu are nici o relevanță pentru viața omului. A privi universul cu ochelari darwiniști presupune o depășire a granițelor biologiei și o încălcare a rigorii ei pragmatice. Dacă omenirea s-ar călăuzi după regulile darwiniene, planeta ar semăna cu scena unor căsăpiri generale. De aceea, destinul unui om nu se judecă științific și nici biologic, ci moral și implicit religios. O morală fără religie e precum o casă fără fundație: nu stă pe nimic durabil
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
prezentului, iar brandul de țară, în loc să fie un proiect a ceea ce visăm să fim, e o icoană a ceea ce ne închipuim că am fost. Autorul nu crede în predestinări genetice sau în providențe divine, doar într-o evoluție de inspirație darwiniană potrivit căreia sensul schimbării e cu atît mai bun cu cît e alimentat de o diversitate umană mai mare. Progresul are sens dacă baza plebiscitară e largă, important fiind să afli schema mentală de care ascultă plebea. Cînd peste plebe
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
Într-un interviu recent, romancierul american Tom Wolfe, astăzi în vârstă de 82 de ani, își declară preferința pentru romancieri ca Balzac și Zola, ultimul fiind socotit „darwinian”, deși se pare că nu citise „Evoluția speciilor”, cel dintâi, apreciat pentru cunoașterea pe degete a societății din Franța epocii Restaurației. Pe de altă parte, Tom Wolfe mărturisește a fi vrut să facă jurnalism, dar atât Neal Armstrong, cât și
Tom Wolfe despre roman și despre jurnalism () [Corola-journal/Journalistic/3193_a_4518]
-
puțin de trei nivele de explicare a titlului original, și anume: 1. un nene suspect cu un trecut violent 2. folosirea istorică a violenței ca mod de rezolvare a conflictelor și nu în ultimul rând 3. violența inerentă a evoluției darwiniene, selecția naturală, din astea. Ultimul strat explică finalul fericit, cam atipic pentru Cronenberg: cu toate că iese la iveală că soțul și tatăl ideal (Viggo Mortensen) era de fapt un ucigaș pe bandă rulantă cu sânge rece, familia îl reprimește în sânul
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
din punct de vedere științific, tradiția nu e decît numele pe care îl dăm neputinței noastre de a ne lepăda de trecut. În locul ei, știința a ridicat siluetele reci ale unor legi lipsite de îndurare: conservarea energiei, legile termodinamicii, evoluția darwiniană, sistemul copernican, ecuația lui Einstein sau legile transmiterii genetice. În fața acestor necruțătoare principii materiale, tresărim speriați ca înaintea unor dogme aride și dure, dar niște dogme cărora, deși le recunoaștem valabilitatea, refuzăm să le acceptăm cruzimea. Sau, mai bine spus
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
englezi se așează, pare-se, toți, urmând un singur instinct, al Cântului, vream să invit poezia noastră. În certitudinea liberă a lirismului omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectând cu viziuni paradisiace: într-un astfel de lirism, nimic din concurența încă darwiniană, a formulelor individuale. Glasul ar continua glasul, cum un adevăr pe cellalt, instalând un moment pe secol L'hymne des coeurs spirituels. A patra etapă o numești (neinspirat? răutăcios?) șa-ra-dis-tă! Ceart-o cum vrei... O poezie cu obiect (știi că șarada
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu o abdicare. ‘Miorița, [este] o sublima înlănțuire sufletească de ordin moral superior, așezată inocent și demn în fața crimei.” Ce frumos e explicată nevoia de curățenie sufletească, chiar în fața morții.... Ce frumos e analizată, aproape științific, făcând apel la teoria darwiniana a existenței, a evoluției, a adaptării, dotările sufletești ale românului de azi. Ce comparație între lupta de supraviețuire a poporului român cu cancerul metastazic și miracolul victoriei celulei viabile în fața celei degenerative. Autorul, plimbându-se prin Viena, aude parcă pașii
Milena Munteanu: Suflet românesc () [Corola-blog/BlogPost/339495_a_340824]
-
fabricate de televizor, un Mordor din care rar s-a întors cineva. Nu se știe ce face eleva acum. Probabil își conduce, cu încântare, mașina și o parchează, satisfăcută, cu podul palmei, numărând până la 8, câte clase a absolvit. Efortul darwinian al elevei de a alege ce e mai bun a fost confiscat de ciudata erotizare a mașinii la români. Automobilul pare a fi ultimul bastion al succesului personal. Cine nu are mașină nu există sau ființează anelid, într-o Divizie
Baștan Turbo S. Aștept provincia () [Corola-blog/BlogPost/338044_a_339373]
-
anume literatură, ci într-una a lumii întregi în limbi unele sau altele. Ne găsim pe o scenă. *** GREIER Proletcult, sorry. Voi n-ar fi trebuit să vă nașteți. Nu mai e nimic de făcut. Regret creștinește sistemul de exterminare darwiniană. Voi călcați pe păgubit. Luați ce n-ați reușit să distrugeți. Frica de șef și de fricile șefului, hăndrăleala pilangistă - că adică de ce n-am eu studente în clasă, că mie mi-ar merge. Vorba e că niciodată nu va
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Miorița, [este] o sublimă înlănțuire sufletească de ordin moral superior, asezată inocent și demn în fața crimei." Ce frumos e explicată nevoia de curățenie sufletească în fața morții.... Ce frumos sunt analizate dotările sufletești ale românului de azi, făcând apel la teoria darwiniana a existenței, a evoluției, a adaptării. Ce comparație între lupta de supraviețuire a poporului român cu bătălia de apărare a organismelor împotriva tumorilor cancerigene... și miracolul victoriei celulei viabile în fața celei degenerative! *** Dan Puric, plimbându-se prin Viena, aude parcă
SUFLET ROMÂNESC de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347810_a_349139]
-
probabilități despre succesiunea fenomenelor de trecere din starea amorfă și de absolută nemișcare, prin starea chimică anorganică, în starea chimică organică, cu cele trei stadiuri ale acestei stări din urmă, stadiul de coagulare celulară, stadiul vegetal și cel animal. Teoria darwiniană amplifică și continuă teoria cosmogonică întru cât privește dezvoltarea acestor stadiuri și apoi apariția omului și dezvoltarea speței lui. Astfel, în starea cea mai depărtată, a trebuit să existe în principiu legea fizică de dezvoltare care a determinat rezultatele ulterioare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mediul tehnic deasupra orizontului mediului viu, se regăsește pentru început definiția exactă pe care o dă biologul cuvîntului "cultură", un răspuns al adaptării la mediu (Jacques Ruffié). E un punct de plecare solid. Abia apoi ni se va dezvălui un darwinian patetic, deloc aparent, dar crucial, "al luptei pentru viață" pe care o duc formațiunile simbolice, dar și influențele unora asupra altora. Putem face ca selecția naturală să corespundă unei selecții mediologice a mesajelor? Vom vedea că ipoteza nu are nimic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
exponentul acestui determinism. Și totuși, într-un alt sens el reprezintă primul inițiator al alternativei de abordare a naturii, deopotrivă probabilistică și nondeterministă. Sau, într-o altă formulare, sugerată de Schweber, gândirea newtoniană se bazează pe principii conservatoare, în timp ce gândirea darwiniană este fundamentată de principiul maximizării - viața umple nișele existente și creează altele noi, imprevizibile. Viața devine cât mai complexă și perfectă cu putință (Schweber, 1985, pp. 47-55) și fiecare nou început deschide căi spre noi posibilități (Piaget, 1981/1987). Evident
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
A.I. (1984), Imagery in scientific thought creating twentieth century physics, Birkhauser, Boston. Miller, A.I. (1996), „Metaphors in creative scientific thought”, Creativity Research Journal, 9, pp. 113-130. Moore, J.R. (1985), „Darwin of Downe: The evolutionist as squarson-naturalist”, în D. Kohn, The Darwinian heritage (pp. 435-482), Princeton University Press, Princeton, NJ. Murray, H.A., Kluckhohn, C. (eds.) (1950), Personality in nature, society, and culture, Knopf, New York. Ochse, R. (1990), Before the gates of excellence: The determinants of creative genius, Cambridge University Press, Cambridge. O
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
life of Albert Einstein, Oxford University Press, New York. Piaget, J. (1987), Possibility and necessity, 2 vol., University of Minnesota Press, Minneapolis (ediția originală: 1981). Schweber, S.S. (1985), „The wider British context in Darwin’s theorizing”, în D. Kohn (ed.), The Darwinian heritage (pp. 35-70), Princeton University Press, Princeton, NJ. Schweber, S.S. (1994), QED and the men who made it: Dyson, Feynman, Schwinger and Tomanaga, Princeton University Press, Princeton, NJ. Sternberg, R.J., Davidson, J.E. (1995), The nature of insight, MIT Press, Cambridge
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]